1.DEFINITIE

Diareea reprezinta o perturbare temporara a mecanismelor de secretie si/sau absorbtie intestinala a apei si electrolitilor (este depasita capacitatea de reabsorbtie a colonului) manifestata clinic prin evacuarea accelerata a continutului intestinal - scaune frecvente, abundente, pastoase.

ATENTIE!

Trebuie diferentiata de diareea de tranzitie, de colonul iritabil, de scaunele sugarului alimentat la san (fiziologic - 5 scaune pe zi).

2.EPIDEMIOLOGIE

Morbiditate cu impact in sanatatea publica

Preocupanta prin incidenta mare: 3,2 episoade / copilul cu varsta cuprinsa intre 0 si 5 ani/an.

50% din consultatiile pediatrice

morbiditate permanenta cu variatii sezoniere, zonale, cu standardul de viata, etc.

la copilul sub 5 ani determina 3 milioane de decese/an.

Sugarii sunt de 3 ori mai susceptibili - mucoasa este permeabila excesiv la apa, sensibilitate la variatii osmotice intraluminale.

Mortalitatea in tarile in curs de dezvoltare este mare prin diaree, iar in Romania este a doua cauza de mortalitate infantila.

Costurile medicale sunt mari: America - 23 bilioane/an.

Recomandarile simple in timp util permit o evolutie favorabila.

3.ETIOLOGIE

3.1. FACTORI FAVORIZANTI

3.2. FACTORI DETERMINANTI

3.2.1. Infectiosi

3.2.2. Neinfectiosi

3.1. FACTORI FAVORIZANTI

DE MEDIU

o       Igiena defectuoasa

o       Spitalizari repetate, infectii nozocomiale

o       Colectivitatea

o       Sezonul estival

o       Calatoriile

CONSTITUTIONALI

o       Varsta mica

o       Deficite imune

o       Prematuritatea

o       Diateze exudative

o       Toleranta digestiva limitata prin labilitatea functiei digestive.

BARIERA DE APARARE A MUCOASEI INTESTINALE

DIAREEA APARE PRIN:

v     ALTERAREA FUNCTIONALA A MUCOASEI

v     DISTRUCTIA EPITELIULUI PRIN AGRESIUNE ANTIGENICA, TOXINICA SI MICROORGANISME

COMPONENTELE BARIEREI INTESTINALE SUNT:

I.            NEIMUNOLOGICE

II.          IMUNOLOGICE

I.            NEIMUNOLOGICE - FIZICO-CHIMICE

a. Aciditatea gastrica (impiedica colonizarea intestinului subtire cu germeni gram pozitivi)

b. Enzime gastrice - pepsina

c.       Enzime pancreatice actioneaza asupra germenilor si toxinelor bacteriene, degradand constituientii de suprafata - diminua fixarea si penetrarea in membrana enterocitara.

d. Bila - actiune caustica asupra Ag bacterieni - "soc chimic"

e. Peristaltismul intestinal

i. Complex motor migrant - succesiv in 3 faze (NORMAL - in afara pranzurilor, la nivelul intestinului subtire exista o activitate motorie ciclica)

ii. Complex migrator al potentialului de actiune - contractii circulare rapide care se opun multiplicarii germenilor prin evacuarea rapida a continutului intestinal si care sunt declansate de toxinele bacteriene (experimental)

a. - PAF elibereaza o substanta FOSFO-LIPIDICA - actioneaza prin prostaglandine sau radicali liberi

b. deconjugarea acizilor biliari de catre toxinele bacteriene - ac. grasi neabsorbiti sunt transformati in ac. ricinoleic care determina aparitia complexelor motorii rapide.

f.        Mucusul intestinal - aparare impotriva adeziunii si penetrarii prin continutul in anioni (sialat si sulfati electronegativi), lizozim (cu actiune antibacteriana redusa)

Agentii infectiosi si sistemul imun actioneaza antagonic asupra cantitatii si calitatii mucusului.

Productia de mucus de catre celulele caliciforme creste sub actiunea histaminei si a limfokinelor.

g. Compozitia membranei enteroocitare

Agentii infectiosi distrug memebrana in varful vilozitatii, determinand regenerarea imatura, cu echipament enzimatic deficient.

e. Adeziunea germenului la enterocit

Fixarea germenilor pe enterocit permite supravietuirea lor si si eliberarea toxinelor. La suprafata bacteriilor exista structuri ag (adezine) specifice care se leaga de receptorii de natura glicoproteica de pe suprafata enterocitului (dependenti de genele sist. HLA clasa II) si sunt numeroase pe suprafata celulelor M. Aderenta are o cinetica variabila cu pH-ul si T.

Odata fixate pe enterocit - unele bacterii se multiplica si se inconjoara de un tesut fibros, marcand colonizarea suprafetei mucoasei prin germeni si intarind legaturile sale cu membrana eritrocitara (E. Coli enterotoxigen).

II.          IMUNOLOGICE

Mucoasa intestinala reprezinta principala zona de expunere a sistemului imun la antigenele din mediu.

MALT - mucosa associated lymphoid tissue -contine efectori imuni, Ig A si cel. imune migratoare.

Este un ansamblu complex de elemente specifice de aparare. Aceste elemente se organizeaza in jurul enterocitului care reprezinta elementul central. Toate elementele concura la salvarea integritatii sale.

Imunizarea orala poate determina aparitia Ac secretori in glanda mamara.

Celulele imune sunt grupate in foliculi limfoizi diseminati submucos "placi Payer".

Organizarea celulelor imunologic competente:

Foliculi - celule limfocitare B

Perifolicular - limfocite T

Epiteliu asociat foliculilor limfoizi - EAF

Etape:

Celulele M - transmit informatia imunitara (mediatori de reglare a raspunsului imun - VIP, Substanta P)

Ag fagocitat sau absorbit de macrofage, celule dendritice

Diferentiere limfocitara dupa sensibilizare -

o       raman local

o       migreaza in mucoasa digestiva

o       patrund in circulatia sanguina si limfatica generala

Diferentiere terminala (celule imunologic mature)

o       Plasmocite

Ig A, G, M

IgA secretor - contin o glicoproteina sintetizata de celulele glandulare si epiteliale.

La polul apical al enterocitului Ig A1 si A2 formeaza CI, anticorpi locali, eficienti in blocarea Ag, microorganismelor, toxinelor.

Maturarea barierei intestinale

Intestinul subtire imatur realizeaza absorbtia prin pinocitoza.

Aceasta este explicatia nou-nascutului si a prematurului pentru absorbtia unei cantitati mari de de antigene. Macromoleculele sunt supuse fenomenului "closure" dupa maturarea intestinului.

3.2. FACTORI DETERMINANTI

3.2.1. INFECTIOSI

3.2.2. NEINFECTIOSI

4.PATOGENIE

5.EXAMENUL CLINIC

Debutul:

Acut: diaree, varsaturi, febra

Prodrom:

o       Anorexie

o       Agitatie

o       Eritem fesier

o       Varsaturi alimentare

o       Stagnare ponderala

o       Dureri abdominale

o       Meteorism abdominal.

Perioada de stare:

Scaune diareice (5-10/zi), apoase, muco-grunjoase, emise in jet, miros acrisor sau fetide, cu reactie alcalina (tulburarea absorbtiei proteinelor)

Varsaturi la debut sau in evolutie

Colici abdominale - tipat, frecarea calcaielor

Tenesme rectale, meteorism abdominal (semn de gravitate)

Modificarea starii generale

Febra - inconstant

Scadere in greutate, scaderea rezistentei la infectii

Semne de deshidratare:

o       Deshidratare extracelulara

Pliu cutanat lenes (persistent)

Globi oculari hipotoni

Fontanela anterioara deprimata

Tegumente marmorate

Oligo-anurie

o       Deshidratare intracelulara

Sete vie

Febra

Uscarea mucoaselor

Semne neurologice:

Agitatie

Convulsii.

Forme clinice ale SDA:

I.Deshidratarea usoara

Scadere ponderala pana la 5%

Lipsa semnelor de deshidratare

II.Deshidratarea medie

apar semne de deshidratare

III.Deshidratarea severa

peste 10 % scadere in G

semne de colaps

o       tahicardie

o       puls mic

o       tulburari crculatorii - prelungirea timpului de recolorare

tulburari neurologice

o       apatie

o       lentoare

o       modificarea reflexelor

Forme clinice ale BDA:

Simpla (usoara) - scadere in G sub 5 %

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

Medie - scadere in G intre 5 si 10%

Grava - peste 10% (toxicoza prin exicatie - termen vechi).

Tabloul clinic variaza in functie de etiologie:

Rotavirus

o       Precedat de varsaturi (8-12 ore)

o       Sezonul rece

E. coli enterotoxigen

o       Nr. scaune apoase peste 20/zi

o       Greturi, varsaturi, dureri abdominale

o       Internari in alte servicii spitalicesti

Germeni enteroinvazivi - Shigella, Salmonella, E coli

o       Debut cu febra, alterarea rapida si severa a starii generale

o       Anorexie rebela si severa

o       Scaune cu aspect tipic: mai putin numeroase, cu mucus, puroi, sange, lipsite de substanta fecala (spuma)

6.INVESTIGATII

Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv:

1. Hemoleucograma - parametru util pt stabilirea diagnosticului etiologic - leucocitoza cu polinucleoza - etiologie bacteriana

2. Coprocitograma

i. Rezultat rapid

ii. Evidentierea neutrofilelor (mec. invaziv)

iii. Evidentierea germenilor si a formelor chistice ale parazitilor intestinali

Coprocultura - din primele scaune diareice

4. pH scaun - continut glucoza, Cl.

i. Acid - sub 5,5 , continut  scazut-glucoza - cauze neinfectioase

ii. Alcalin - peste 5,5 orig. bacteriana

iii. normal - etiol. virala

5. Examen coproparazitologic - etiologie parazitara.

Pentru stabilirea diagnosticului diferential:

Ex. ORL

Urocultura

Exam. LCR

Hemoculturi.

Statusul biochimic:

Proteine totale

Ht

Ionograma: Na, K, Ca, Mg

Uree - semne de retentie azotata

Parametri ASTRUP

EKG

Modificari ionice:

Acidoza

o       BDA medie si severa

o       Dispnee sine materia

Alcaloza - varsaturi

Hiper/hipo K

Hiper/hipo Ca

Hiper/hipo Mg

Na

o       Deshidratare izonatremica - 130-150 mEq/l

o       Deshidratare hiponatremica - sub 130 mEq/l

o       Deshidratare hipernatremica - peste 150 mEq/l.

Examen virusologic - Rotavirus Test ELISA - Kit Rotazim

Anticorpi serici pt Salmonella - peste 4 VN

Examenul macroscopic al scaunului poate orienta diagnosticul

7.DIAGNOSTIC POZITIV

FORME CLINICE (ETIOLOGICE)

Yersinia enterocolitica - forme cronice

Giardia lamblia

Stadiu acut - scaune fetide, meteorism abdominal

Forme cronice, cu malnutritie.

Sindromul de colon iritabil

Colici abdominale (si in perioada de sugar)

Nr. mare de scaune

8.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

FALSE DIAREI

o       Tranzitorie a nn

o       Postprandiala

o       De foame a sugarului subalimentat

INVAGINATIA INTESTINALA

HEPATITA VIRALA

PERITONITA

OTITA MEDIE SUPURATA

MENINGITA

INFECTIILE URINARE

DEBUTUL INTOLERANTEI LA DIZAHARIDE

9.PRINCIPII DE TRATAMENT:

Tratament dietetic

Tratament etiologic

Tratament simptomatic

REALIMENTAREA PRECOCE IN CURSUL BDA!

DOGMA EXCLUDERII LAPTELUI ESTE PERIMATA!

PARAMETRII DE APRECIERE A EFICACITATII REALIMENTARII PRECOCE:

STAREA GENERALA

CRESTEREA IN GREUTATE

Argumente impotriva opririi alimentarii:

Rasunetul asupra starii nutritionale (grav in tarile in curs de dezvoltare)

Deficitul de nutrimente intarzie procesul de vindecare al mucoasei (in tarile dezvoltate).

RESTRICTIA ALIMENTARA ERA MOTIVATA DE:

Ø Agravarea debitului fecal.

Ø Mentinerea unui cerc vicios: fenomene inflamatorii, accelerarea tranzitului.

Ø Depletia in saruri biliare sau cresterea captarii sanguine a Ag macromoleculare - favorizarea aparitiei alergiei la PLV (recaderea diareei odata cu introducerea PLV)

Realimentarea precoce asociata cu rehidratarea orala scurteaza durata episodului diareic.

10.TRATAMENT PATOGENIC SAU DIETETIC reprezinta mijlocul terapeutic cel mai important in boala diareica acuta.

Se bazeaza pe cunoasterea proceselor fiziopatologice:

Secretia activa de apa si electroliti datorata enterotoxinelor

Nealterarea absorbtiei apei si sodiului.

Etapele tratamentului dietetic sunt:

1. Dieta hidrica

2. Dieta de tranzitie

3. Realimentarea

4. Alimentarea completa.

1.DIETA HIDRICA are ca obiective:

Punerea tubului digestiv in repaus

Intreruperea aportului alimentar

Prevenirea deshidratarii

Corectarea deshidratarii.

Solutiile de rehidratare trebuie utilizate sistematic la copilul mic.

Durata dietei hidrice: 4-6-12-24 ore.

Durata este mai mica la:

Nou-nascuti

Prematuri

Malnutriti.

Dieta hidrica se recomanda in:

Diareea usoara (sete + mucoase uscate)

Diareea medie (sete + mucoase uscate + scadere in greutate + fontanela deprimata), care pot fi normo, hipo sau hiper Na.

Se foloseste formula clasica: solutia hidro-electrolitica cu glucoza = GESOL:

Compozitia la 1000ml de apa:

o       3,5 g NaCl

o       2,5 g bicarbonat de Na

o       1,5 g KCl

o       20 g glucoza.

Contine 90 mEq/l Na

In prezent se folosesc solutii cu 60 mEq/l Na.

Solutii de rehidratare:

Pedialyte (Ross)

Rehydralite (Ross)

Ricelyte (Mead Johnson) - orez

Se administreaza in cantitate de 180-200 ml/kg/zi, in cantitati mici si fractionate, cu lingurita, cate 10 ml la 10 minute sau se ofera biberonul copilului la intervale de 10-20 minute.

Este importanta respectarea unei reguli absolute: se vor administra exclusiv per os, niciodata nu se va folosi sonda gastrica.

Daca totusi copilul refuza sa bea se va folosi PEV, niciodata nu se va gava. Elementul de securitate reprezentat de sete nu mai exista in caz de gavaj gastric continuu, ANTRENAND UN RISC DE HIPO SAU HIPERNATREMIE.

In caz de PEV cantitati mici de Gesol se vor administra pentru a ajuta la reabsorbtia apei si Na-lui.

In sindromul de deshidratare usoara si medie se vor inlocui pierderile in primele 4 ore de la inceputul tratamentului.

Calcul:

Deshidratarea usoara: 50 ml/kg/in 4 ore

Deshidratarea medie: 100 ml/kg/in 4 ore.

Dezavantajul acestor solutii este ca aduc un aport caloric mic.

Este important sa nu se amestece sol. de rehidratare orala cu alimentatia (suc de fructe, apa minerala) pentru a nu schimba echilibrul osmotic intre glucoza si Na.

Dupa rehidratarea orala in primele 4 - 6 - 8 - 12 - 24 ore se trece la DIETA DE TRANZITIE.

2.Dieta de tranzitie

Vegetale antidiareice:

Orez

Morcov

Roscove.

Dezavantaj: prelungeste o dieta nefolositoare - aport caloric si proteic mic.

Doza: 150 ml/kg/maxim 24 de ore.

Supa de morcov 300, 500%0.

Apa de orez

Mucilagiul de orez  3,5,8%

3. Realimentarea

REALIMENTAREA TREBUIE SA FIE PRECOCE, DIN PRIMA ZI.

Realimentarea precoce reduce deficitul de absorbtie a nutrimentelor si riscul de malnutritie.

Postul alimentar cu o durata mai mare de 3 - 4 zile diminua capacitatea de absorbtie intestinala a Na, apei, glucozei, amino-acizilor si scade activitatea dizaharidazelor.

Realimentarea precoce permite intoarcerea rapida la nevoile normale recomandate si corecteaza o posibila depletie de oligoelemente - Zn sau Cu (suplimentarea cu Zn reduce durata diareei la copilul malnutrit).

Realimentarea precoce asociata cu rehidratarea orala scurteaza durata episodului diareic.

Diareea acuta si lactoza

In prezent realimentarea fara lactoza nu pare indispensabila.

In tarile dezvoltate infectia cu rotavirus reprezinta principala cauza a diareei acute.

Intoleranta la lactoza se manifesta prin recidiva diareei si meteorismul abdominal la reiintroducerea laptelui. 

Utilizarea produselor fara lactoza sau sarace in lactoza a devenit o prescriptie de prima intentie.

In practica:

Realimentarea incepe din a 6-a ora dupa rehidratarea pe cale orala.

Durata: o sapatamana reprezinta durata posibila a intolerantei la lactoza in diareea cu rotavirus.

In tarile in curs de dezvoltare - cu risc crescut de malnutritie, realimentarea va prima.

Produsele fara lactoza trebuie sa fie rezervate sugarilor a caror diaree se agraveaza sau persista 3 sau 4 zile de la debut.

Preparatele fara lactoza sunt reprezentate de:

MILUPA HN25

HUMANA H

BEBELAC FARA LACTOZA

MORINAGA NL33

NAN fara lactoza

PEPTIJUNIOR

NUTRAMIGEN

PREGESTIMIL.

ALFAREAceste produse asigura necesarul proteic si caloric.

In cazul alergiei la PLV se folosesc FORMULELE HIPOALERGICE - NAN hipoalergic.

Preparatele de soia nu contin PLV si lactoza: Milupa soy, Nutrilon soia, Nutrisoy, Prosobee, Nutricare Soya!!!

Indicatiile formulelor fara lactoza:

Realimentarea nou-nascutilor si sugarilor cu varsta sub 3 luni

Sugarii alimentati artificial

Sugarii cu MPC severa, indiferent de varsta si forma clinica.

Mod de administrare:

Dupa anglo-saxoni - dupa inlocuirea pierderilor - se trece la mase complete de lapte dietetic -110 cal/kg/zi.

Alternativ - preparatul dietetic se introduce treptat, diluat 1/2.

La sugarul alimentat artificial dupa 7 zile de administrare a preparatului delactozat se introduce laptele cu lactoza.

SUGARUL ALIMENTAT LA SAN.

Laptele matern este bine tolerat.

Alimentatia naturala nu trebuie intrerupta in cazul unui episod diareic:

• Aduce putin Na, deci poate fi administrat concomitent cu o solutie de rehidratare, administrate intre pranzuri.
• In diareea cu rotavirus reduce durata episodului acut.
• Reduce morbiditatea si mortalitatea in primii ani de viata prin proprietatile antiinfectioase si riscului minim de contaminare
• Elem. afectiv

Cand copilul creste (peste varsta de 6-7 luni) si primeste o alimentatie diversificata, iar laptele nu mai este aliment unic, unele alimente sunt favorabile pentru evolutia episodului diareic: fainos (orez), branza de vaci, carne, ulei vegetal.

Ø OREZUL

o       Sursa de hidrocarbonate

o       Favorizeaza rehidratarea

o       Utilizat dupa o solutie de rehidratare, reduce volumul scaunelor.

Ø FRUCTELE: BANANA, MARUL contin fibre de tip pectina cresc absorbtia probabil prin incetinirea timpului de tranzit oro-cecal.

Ø SUPA DE MORCOV

o       Combatuta dupa aparitia conceptului de rehidratare orala

o       Aport crescut de apa, saraca in saruri si zahar, saraca in calorii , deci nu este recomadata pentru rehidratare sau realimentare.

ALIMENTATIA SUGARULUI SI A COPILULUI CU BDA

SUGAR DE VARSTA MICA (0-3 LUNI)

SUGAR ALIMENTAT LA SAN

Se continua alimentatia naturala

Se completeaza fiecare biberon cu solutie de rehidratare - data la cerere

SUGAR ALIMENTAT ARTIFICIAL

Sol de rehidratare (Gesol) se administreaza 24-48 de ore la cerere

Din a II-a zi, chiar in absenta normalizarii scaunelor, se introduce un substituient de lapte:

o       Formula fara lactoza

o       Formula pe baza de hidrolizat de proteine

Reintroducerea laptelui obisnuit se face dupa o saptamana progresiv in 3-4 zile.

EXEMPLU:

I. ZI - GESOL la cerere (24 ore)

II. ZI

Lapte fara lactoza sau hidrolizat de proteina + GESOL la cerere

III. ZI - Lapte fara lactoza sau hidrolizat de proteina

IV. ZI - Lapte fara lactoza sau hidrolizat de proteina

V. ZI - Lapte fara lactoza sau hidrolizat de proteina

VI. ZI - LAPTE OBISNUIT 1/4

VII. ZI - LAPTE OBISNUIT 1/2

VIII. ZI - LAPTE OBISNUIT 3/4

IX. ZI - LAPTE INTEGRAL

SUGAR DE VARSTA MARE (4-6 LUNI)

Rehidratarea orala - 12-24 ore

Realimentarea se face imediat      

o       LAPTE FARA LACTOZA

o       LAPTE

Diversificarea alimentara fiind inceputa se propune in paralel la panz o masa mixata antidiareica

EXEMPLU

Ora 7 - LAPTE FARA LACTOZA + FAINA DE OREZ

Ora 10 - LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA DE OREZ

ORA 13

o       PIURE CARTOFI-MORCOV SAU CARTOFI-OREZ-MORCOV

o       COMPOT MERE, MERE, BANANE

ORA 16 - LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA OREZ

ORA 19 - LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA DE OREZ

PESTE 6 LUNI

Rehidratarea orala - 12-24 ore

Realimentarea se face imediat      

o       LAPTE FARA LACTOZA

o       LAPTE

Diversificarea alimentara fiind inceputa se propune in paralel la pranz o masa mixata antidiareica

Se poate introduce iaurtul - foarte bine tolerat

EXEMPLU

MIC DEJUN - LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA DE OREZ

PRANZ

o       PIURE CARTOFI SAU OREZ+/- MORCOV + 2-3 LINGURITE CARNE SAU PESTE SLAB SAU JAMBON

o       COMPOT ANTIDIAREIC

o       IAURT

CINA

o       PIURE CARTOFI SAU OREZ + MORCOV

o       COMPOT ANTIDIAREIC SAU EVENTUAL UN BIBERON IDENTIC CU MICUL DEJUN

COPIL PESTE 1 AN

Regim identic cu cel precedent, difera textura de alimente

Se evita alimentele bogate in fibre, grasimi gatite, danaturate de caldura

Eliminarea laptelui nu este obligatorie

Fomulele fara lactoa pot fi date supliment la alimentele antidiareice.

EXEMPLU

MIC DEJUN - LAPTE FARA LACTOZA +/- FAINA DE OREZ

PRANZ -

o       CARNE VITA SAU PESTE SLAB

o       OREZ SAU CARTOFI FIERTI

o       MORCOV

o       IAURT (MINIM 2/ZI)

o       EVENTUAL - BRANZA

o       BANANE

o       COMPOT ANTIDIAREIC

GUSTARE ORA 16 - IAURT + COMPOT ANTIDIAREIC

CINA - IDENTIC CU PRANZUL, DAR FARA CARNE

ATITUDINEA TERAPEUTICA IN CAZ DE ESEC A REALIMENTARII PRECOCE

PRUDENTA IN CAZ DE:

ABSENTA NORMALIZARII SCAUNELOR DUPA 7 ZILE

CRESTEREA PONDERALA NU SE AMELIOREAZA

SEMNE DE DENUTRITIE.

ATENTIE:

LA COPILUL SUB 6 LUNI

LA ORICE VARSTA LA COPILUL MALNUTRIT.

Atitudine terapeutica:

Eliminarea lactozei cu produse cu polimeri de glucoza (maltoza, dextromaltoza).

Aparitia alergiei la PLV justifica utilizarea lapturilo hipoalergice - fractiunea peptidica a fost suficient hidrolizata, astfel incat GM  la peste 95% din proteine sa nu depaseasca 1500 de daltoni.

La copii diversificati - un aport nutritional echilibrat

o       Faina de orez

o       Faina de morcovi

o       Banane

o       Mere crude

o       Ulei vegetal

o       Proteine de origine vegetala non-bovine.

Daca sindromul diareic este sever si daca se constituie o MPC rapid exista riscul de cronicitate si de trecere in stadiul de diaree grava rebele.

Din a 2 - 3 - a saptamana de evolutie se recurge la metode de nutritie artificiala.

TRATAMENTUL ANTIBIOTIC ESTE NECESAR PENTRU A TRATA PROLOFERAREA BACTERIANA LA NIVELUL MUCOASEI INTESTINALE SI DIFUZIUNEA ULTERIOARA.

11.TRATAMENT ETIOLOGIC

Antibioticele se administreaza doar daca etiologia bacteriana a fost demonstrata (marea majoritate a cazurilor sunt virale).

Indicatiile tratamentului antibiotic:

Agent patologic izolat in coproculturi

Elemente sugestive pentru etiologia bacteriana:

o       Aspect clinic sugestiv: scaun cu mucus, puroi, sange

o       Istoric - externat din spital, crese

o       Copil mic, alimentat artificial

o       Malnutritia

o       Mediu precar.

SALMONELLA

Antibiotice cu mare penetrabilitate celulara - Cefalosporine

Indicatii:

Stare septicemica

Stare cu gravitate mare

In gastroenterita acuta

AMPICILINA - 35mg/kg, MAXIM 1 G LA FIECARE 4 ORE

CIPROFLOXACINA 20 mg/kg/zi, 5 zile.

In formele generalizate, severe:

CEFALOSPORINE GEN A III-A INJECTABIL

o       CEFRIAXONA (FORTUM) - 100 mg/kg/zi

o       CEFOTAXIM - 50 - 100 mg/kg/zi

Eficacitatea evaluata la 48-72 de ore CIPROFLOXACIN 20 mg/kg/zi.

SHIGELOZE:

AMPICILINA - 100-200 g/kg/zi, po/iv, 5 zile.

AC. NALIDIXIC - 50 mg/ kg/zi, po, in 4 prize, 5 zile

NORFLOXACINA - 20 - 30 mg/kg/zi, 5 zile.

E. COLI

COLISTINA

o       Starile grave - im 50000-100000 U/kg, in 2 prize

o       po - 150000-200000 U/kg/zi

CEFALOSPORINE GEN. A III-A

In formele enteropatogene - BISEPTOL

CLOSTRIDIUM DIFFICILE

VANCOMICINA - 40 mg/kg/zi, 4 prize, 7 zile

CAMPYLOBACTER JEJUNI

MACROLIDE - ERITROMICINA - 40 mg/kg/zi, 5-7 zile

GIARDIA LAMBLIA

FURAZOLIDON - 6 MG/KG/ZI, IN 4 PRIZE, 7 ZILE.

FASYGIN - 50 mg/kg/zi, doza unica

ZENTEL (ALBENDAZOL)

o       15 mg/kg/zi, 5 zile consecutiv

o       comprimate de 200 mg

o       suspensie cu 100 mg/5ml si 200 mg/5 ml.

YERSINIA ENTEROCOLITICA

BISEPTOL - 6-8 mg/kg/zi

12.TRATAMENT SIMPTOMATIC

Se utilizeaza dupa varsta de 2-3 ani.

Ameliorarea motilitatii intestinale

o       Kaolin - pectin

o       Atropina

o       Scopolamina

o       Loperamid / IMODIUM

Picaturi sau capsule de 2m

Doza - 0,2 mg/kg

Nu se administreaza deoarece predispune la cresterea bact. Prin lentoare intestinala

Adsorbante

o       Kaolin - pectin

o       Smecta (Diosmectita)

0-1 an - 1 plic/zi

1-2 ani - 2 plicuri /zi

peste 3 ani - 3 plicuri /zi

Ameliorarea microflorei intestinale - lactobacil

o       Enterolactil

o       Bactisubtil

Scaderea secretiei intestinale

o       Subsalicilat de bismut

o       Octreotid

o       Inhibitor de enkefalinaza.

ACETORFAN (Racecadotril)

Tratament simptomatic al febrei

Pracetamol

Impachetari

Tratament simptomatic- varsaturi

Metoclopramid

Doza de 0,5 mg/kg/zi

1 cp - 10 mg

1 fiola - 2 ml - 10 mg

supozitoare de 20 mg

13.PROFILAXIE

Vaccinarea antirotavirus.

14.EVOLUTIE. FACTORI DE PROGNOSTIC