Increngatura spermatophyta (plante cu samanta, phanerogamae)

INCRENGATURA SPERMATOPHYTA (PLANTE CU SAMANTA, PHANEROGAMAE)

In aceasta increngatura sunt cuprinse plantele cele mai evoluate, care au o organizare superioara. Sunt peste 180.000 de specii grupate in peste 10.000 de genuri si apartinand la peste 300 de familii.

Sunt plante lemnoase si ierboase, raspandite pe toata suprafata Pamantului, ele find adaptate la conditii ecologice foarte diferite. Dimensiunile lor variaza de la forme cu talie mica de cativa milimetri (lintita - Lemna minor), pana la giganti ai regnului vegetal care ating peste 180 de metri inaltime (arborele mamut - Sequoia gigantea, eucaliptul - Eucalyptus globulus). Varsta lor difera de la caz la caz, unele traind o perioada scurta (plantele efemere), altele traind mii de ani (arborele mamut pana la 4.000 de ani, boababul pana la 5.000 de ani).

Structural, spermatofitele prezinta o diferentiere mare a tesuturilor, cuprinse in cele trei zone fundamentale: epiderma, scoarta si cilindrul central. Este important de retinut ca are loc o impregnare a membranei la unele celule cu lignina, alaturi de o dezvoltare mare a tesuturilor secretoare si chiar a celor senzitive.

Inmultirea se face pe cale vegetativa (marcotaj, butesire etc), dar mai ales pe cale sexuata, in acest scop existand organe bine diferenliate. Faptul ca plantele au flori a determinat si nomenclatura lor de antofite; pentru ca au si seminte se mai numesc si spermatofite.

Metabolismul spermatofitelor este foarte complicat.

Teoretic, se poate demonstra ca originea spermatofitelor se afla in increngatura ferigilor, din acestea aparand mai intai gimnospermele, care la rendul lor au stat la baza aparitiei angiospermelor.

Dupa felul cum se prezinta samanta - daca este libera sau inchisa in fruct -, spermatofitele se clasifice in cloud subincrengsturi: Gymnospermae si Angiospermae.

1. SUBINCRENGATURA GYMNOSPERMAE (plante cu samanta dezvelita)

Sunt plante foarte diferite din punct de vedere at caracterelor lor, avand un singur caracter comun si anume acela ca semintele nu sunt inchise intr-un fruct. Acest caracter se datoreste lipsei unui ovar care sa se transforme in fruct.

Clasificarea gimnospermelor difera destul de mult, in functie de conceptia autorilor. In cazul de fata, gimnospermele se vor imparti in trei clase: cycadophyta, Coniferophyta si Chlamydospermatophyta.

1.1. Clasa Cycadophyta

Cuprinde plante fosile si actuale care fac tranzitia de la ferigi la gimnosperme.

Ordinul Cycadofilicinae. Cuprinde numai reprezentanti fosili din Devonian si Carbonifer, care aveau infatisarea unor ferigi arborescente, cu trunchiul columnar, rareaori ramificat.

Ordinul Cycadales. Sunt plante lemnoase tropicale si subtropicale destul de putine (aproximativ 100 de specii) si care sunt raspandite mai ales in Africa, Asia tropicala si Australia. Cycas circinalis, prin sucul obtinut din frunze este important pentru medicina deoarece asigura efecte farmacodinamice vomitive si chiar narcotice.

Ordinul Bennettitales. Grup de plante fosile. Aceste gimnosperme s-au dezvoltat in Permian si au dispsrut in Cretacic. La benetitale au aparut pentru prima oara florile hermafrodite; semintele aveau doua cotiledoane.

Ordinul Ginkgoales. Este reprezentat printr-o singura familie - Ginkgoaceae - cu o singura specie - Ginkgo biloba - un copac bogat ramificat, cu frunze petiolate cazatoare. Aceasta planta este raspandita in Extremul Orient (China si Japonia) de unde s-a extins (prin cultura), ca planta ornarnentala, pana in Europa. Este o planta dioica, avand florile barbatesti pe unii indivizi si florile femeiesti pe altii. Dupa fecundare ele dau nastere unui fruct ce se aseamana cu o pruna, avand o parte carnoasa cu miros greu, dezagreabil si o parte scleroasa ca un sarnbure.

In farmacie se utilizeaza de la aceasta planta semintele (fruct propriu - zis neexistand) datorita proprietatilor lor astringente, antiasmatice, antihelmintice si antigonoreice. Frunzele sale au, de asemenea, intrebuintari datorita continutului lor in glicozizi flavonici, inozita si acizi organici speciali.

1.2. Clasa Coniferophyta

Cuprinde gimnosperme la care tupina este ramificata, iar fructele sunt intregi si simple, de forma aciculara sau solzoasa si care dureaza mai multi ani. Aceste plante contin canale rezinifere in toate organele lor si se prezinta sub forma de copaci sau de tufe.

Ordinul Coniferales. Este reprezentat de cele mai raspandite plante din flora actuala. In general, sunt arbori, mai putin arbusti. Tulpina principala da nastere la ramuri laterale dispuse in verticala, ramuri a caror lungime scade progresiv spre varful tulpinii. Frunzele sunt aciculare sau solzoase, de obicei persistente timp de mai multi ani, cu exceptia genurilor Larix si Taxodium din climatul temperat, la care frunzele cad toamna.

Zonele dezvoltarii lor deosebite, dominante, sunt situate in emisfera nordica unde contribuie la formarea padurilor caracteristice, cu o latime de circa 2.000 km. In emisfera australa, coniferele sunt mai putin numeroase.

Familia Taxaceae. Este reprezentata in flora tarii noastre prin Taxus baccata (tisa), un arbore mic de circa 12 m inaltime, cu frunzele aciculare dispuse pe doua randuri. Frunzele au o culoare verde intensa pe fata superioara si verde - deschis pe cea inferioara. Florile mascule au forma de amenti galbui, iar cele femele sunt solitare si contin un singur ovul. Dupa fecundare ia nastere o samanta protejata de un invelis carnos (aril) ce porneste de la baza ovulului, care are culoare rosie si gust dulce. Intreaga planta, cu exceptia arilului, este toxica prin. continutul in alcaloizi specifici (taxina A,B,C) si a unui glucosid fenolic (taxicantina).

Lemnul acestei plante, colorat in rosu, este folosit in sculptura pentru confectionarea unor obiecte de arta. Din arilul ce inconjoara samanta se prepara un sirop intrebuintat in bolile plamanului.

Familia Pinaceae. Cuprinde mai multe genuri.

Intereseaza, in primul rand, Genul Pinus care se caracterizeaza prin dispozitia frunzelor care sunt grupate cate 2-5 pe ramuri.

Pinaceele au importanta economica deosebita, pentru lemnul lor valoros folosit in diverse ramuri industriale. In afara de aceasta, prin distilarea rasinii provenite de la aceste plante se obtine terebentina, apoi balsamurile, colofoniul si alte preparate cu largi utilizari industriale si chiar farmaceutice. Bogatia lemnului acestor plante in celuloza face ca ele sa constiteie materie prima la fabricarea hartiei si a celulozei.

Pinus silveslris. Pinul are frunzele grupate scate doua la un loc. Are importanta pentru medicina intrucat din trunchiul plantei si din ramuri, prin distilare uscata, se obtine gudronul vegetal - Pix liquida - mult utilizat in dermatologie. Prin incizii practicate in scoarta copacului se obtine terebentina, folosita ca substanta iritanta, revulsiva, antihelmintica etc. Terebentina comuna tratate cu hidroxid de calciu si redistilata trece in terebentina rectificata; ceea ce ramene dupa distilare constituie colofoniul (sacaz); prin arderea terebentinei se obtine negrul de fum. In urma distilarii cu vapori de apa a ramurilor tinere se obtine Oleum Pini silvestris, iar din frunze Oleum Pini floriorum. Varfurile tinere ale plantei si mugurii - Pini turiones - contin rasini si un ulei eteric, drogul utilizandu-se in calitate de behic (antitusiv).

Genul Abies (bradul) cuprinde specii arborescente care cresc in zone montcne. Se caracterizeaza prin frunze aciculare, putin turtite. Ele sunt dispuse in doua siruri laterale pe ramuri, nu sunt pungente si au pe spate doua dungi albe - albastrui de ceara. La unele specii, aceste dungi dau culoare albA argintie caracteristica, asa cum este, de exEmplu, la bradul alb (Abies alba) si la bradul argintiu (Abies concolor).

Lemnul de la bradul alb este folosit in fabricile de cherestea. Din frunzele plantei se extrage un ulei folosit in farmacie sub numele de iOleum Abietis, iar prezenta vitaminei C in frunze face ca ele se fie utilizate ca materie prima in extragerea acestei vitamine.

Genul Picea (molidul) este cel mai respendit conifer din climate nostru. Spre deosebire de brad , frunzele molidului prezinte patru muchii longitudinale.

Lemnul de molid are largi intrebuinteri, ca lemn de foc, de constructie

de rezonanta (la fabricarea de instrumente muzicale) si pentru planoare, bogatia lui in celuloza face sa fie utilizat si la fabricarea hartiei si a celulozei

Din rasina acestei plante se extrag terebentina si colofoniul, pe langa, gudroane si alte produse utilizate in industrie. Scoarta, care contine 10 -11%.

tanin, este utilizata in tabacarie.

2. INCRENGATURA ANGIOSPERMAE (STIGMATEAE)

Deumirea de angiosperme are la baza 'faptul ca semintele sunt

inchise in fruct (angeion - cavitate sau invelis;).

Caracteristica pentru aceste plante este prezenta ovarului, care se

transforma in fruct dupa fecundare, iar in interiorul fructului sunt cuprinse semintele. La angiosperme exista o floare adevarata, bine dezvoltata, in alcatuirea careia intra si organele de reproducere mascule si cele femele. Dintre acestea, organul de reproducere femel ia o dezvoltare mai mare, fiind

constituit din ovar, stil si stigmat, toate la un loc alcatuind pistilul (gineceul).

Ca element nou in structura organelor de reproducere se remarca  prezenta sacului embrionar in structura ovulului, dar mai ales dezvoltarea

ovarului auto fecundare, care da nastere fructului.

Angiospermele sunt plante ierboase si lemnoase, cu nutritie autotrofa, unele din ele adaptandu-se ulterior la o nutritie mixotrofa sau chiar la o nutritie heterotrofa ( viata parazitara cum este la muma - padurii Lathraea squamaria).

2.1. Clasa Dicotyledonatae

Sunt reprezentate printr-un numar de aproximativ 100.000 de specii raspandite in toate climatele de pe glob. Ele se caracterizeaza prin embrion care prezinta doua cotiledoane.

Clasa Dycotyledonatae se imparte in subclasele Monochamydeae, Dialypetalae si Sympetalae.

Subclasa Monochlamydeae (Apetalae). Sunt plante caracterizate prin simplitatea invelisului lor floral, invelis care poate chiar lipsi la unele, iar la altele, din contra, este format din caliciu si corola (la Cariophyllaceae)

Ordinul Fagales

Cuprinde majoritatea copacilor cu frunze cazatoare care alcatuiesc padurile de foioase din climatul nostru. Unele specii pot avea aspectul de tufe. Ordinul numara in jur de 450 specii, incadrate in doua familii: Betulaceae si Fagaceae.

Familia Betulaceae

Genul Betula cu Betula verrucosa (Betula alba - mesteacanul), care prezinta coaja neteda albicioasa, desfacandu-se in foite circulare subtiri.

Din ramurile tinere se fac maturi de curte, iar din cele mai batrane si din tulpina obiecte de uz casnic. Din lemn si scoarta, prin distilare se extrage gudronul cu intrebuintare industriala si medicinala. Scoarta se utilizeaza in tratamentul bolilor de plamani, in abcese si zgarieturi. Din lemn se extrage un ulei (Olcum Betulae) care are proprietati antiseptice, antireumatice si in combaterea durerilor menstruale si ale cailor urinare. Se pot utiliza si mugurii si frunzele de mesteacan care contin uleiuri eterice, tanin, rezine, glucosizi flavonici etc.

Genul Corylus cu Corylus avellana (alunul), care este un arbust frecvent intalnit la marginea padurilor de foioase. Fructul este o nuca, in care se gaseste samanta lipsita de endosperm, dar cu cotiledoanele embrionului carnoase si bogate in ulei; prin presarea lor se elibereaza uleiul de alune citat ca avand efecte in combaterea ascarizilor si a litiazelor.

Familia Fagaceae.

Genul Fagus care este raspandit in flora tarii noastre mai ales prin Fagus silvatica (fagul) care alcatuieste asociatii vegetale specifice numite 'fagete'.

Fagus silvatica - fagul - este un arbore cu inaltimea pang la 30 m, cu frunze eliptice, scurt petiolate, cu flori masculine dispuse in amenti sferici, lung pedunculati; florile feminine sunt inmanunchiate in dicazii inconjurate de bractei care se unesc intr-o cupa. Fructul (jir) este o achena. Planta are importanta pentru medicina, intrucat prin distilarea lemnului se obtine gudron de fag - Pix Fagi -.

Genul Quercus (stejarul) formeaza asociatii vegetale intinse la noi in tara, cunoscute sub numele de 'stejerise', raspandite mai ales in regiunile de deal si de ses. In componenta acestora intra mai ales stejarul, gorunul, cerul si garnita.

Quercus robur - stejarul de lunca - este un arbore inalt de pana la

50 m, cu coroana larga si cu ramuri puternice, neregulate ca forma. Infloreste in mai. Se utilizeaza scoarta ramurilor tinere de 3-5 ani - Quercus cortex - care se recolteaza in martie - aprilie (cand se desprinde usor), drogul find bogat in taninuri (10 - 20%); se utilizeaza ca remediu astringent, hemostatic, antidiareic sau ca pulbere pentru uz extern. Aceeasi valoare terapeutica o mai poseda si scoarta de gorun.

Q. cerris - cerut - este o specie de campie si dealuri joase de la care se utilizeaza scoarta.

Ghindele de stejar, inclusiv si cele provenite de la Q. frainetto (garnita) si Q. pubescens (tufan) - Quercus semen (Quercus glandes) - dupa ce li se indeparteaza invelisul, se prajesc si se pulverizeaza obtinandu-se 'cafeaua de ghinda' - Quercus tostum semen - un antidiareic apreciabil.

Aceste specii privite de la distanta prezinta un habitus caracteristic, avand tulpina groasa si noduroasa, cu ramuri frante si indoite, cu frunze penate si cu fructe specifice (ghinda).

Ordinul Juglandales.

Familia Juglandaceae. Genul Juglans cuprinde specii arboricole dintre care la noi se cultiva Juglans regia (nucul) - arbore viguros, originar din Orientul Mijlociu. Frunzele sale sunt imparipenate, au miros aromat particular si gust amar, astringent. Fructul este o drupa cu un invelis carnos exterior ce inconjoara un sambure scleros care se deschide la germinare in doua valve. Samanta nu contine endosperm, iar embrionul este prevazut cu doua cotiledoane mari, zbarcite si bogate in ulei.

In tara noastra, aceasta planta creste spontan in unele paduri din Banat si Oltenia, dar in majoritatea regiunilor este cultivat, avand multiple intrebuintari. Samanta este folosita in alimentatie ca atare sau la obtinerea de preparate de cofetarie, din ea extragandu-se uleiul de nuca utilizat in cosmetica si chiar in industrie pentru fabricarea unor lacuri.

In medicina populara se utilizeaza frunzele (Folium Juglandis) care contin taninuri, glicozizi flavonici, ulei eteric, vitamina C cu proprietati astringente, antiparazitice depurative etc.

Ordinul Salicales

Acest ordin este constituit din plante lemnoase sub forma de tufe sau arbori, avand flori unisexuate grupate in inflorescente amentiforme, cu fructe capsule dehiscente, in care se gasesc numeroase seminte invelite in peri lungi si matasosi. Ordinul cuprinde o singura familie, Salicaceae, ce are ca reprezentanti genul Salix si Populus.

Genul Salix (salcie, rachita) cuprinde numeroase specii ce se intalnesc mai ales pe marginea raurilor unde alcatuiesc zavoaie. Planta poate fi inmultita vegetativ prin butasire, avand ca scop fixarea malurilor.

Salix alba - salcia sau rachita alba - este foarte des intalnita pe malul apelor. Scoarta contine tanin si un glucosid specific - salicina - alaturi de populina si alte substante active si se utilizeaza ca inlocuitor al scoartei de stejar, cat si ca antireumaic (datorita salicinei).

Genul Populus (plop) are numeroase specii, in majoritate iubitoare de umezeala, ca si salciile.

Populus alba - plopul alb - este un arbore cu inaltimi de pana la

30 m, cu o scoarta care se dezvolta foarte mult. Se gaseste prin zavoaie in zona de campie.

P. nigra plopul negru - are o talie mare si un trunchi negricios. De la plopul negru se folosesc mugurii vegetativi, de culoare bruna si lipiciosi, care se recolteaza in februarie - martie - Populi gemmae - datorita continutului lor in glicozizi (salicina si populina), substante colorante (crisina si tectocrisina), flavonozide, taninuri si un ulei volatil. Drogul este considerat antiseptic, astringent, calmant, expectorant, diuretic si cicatrizant. Unguentul din muguri - Unguentum Populi - este antihemoroidal.

Ordinul Urticales.

Cuprinde plante lemnoase si ierboase, cu flori mici, unisexuate, cu un perigon sepaloid. Fructul este o samara, drupa sau nucula.

Familia Ulmaceae. Cuprinde si arbusti cu frunze stipelate, simple, caduce, cu baza simetrica, dispuse altern, mai rar opus. Fructele sunt alchene sau samare.

In tara noatra se gasesc Ulmus laevis - velnis, U. montana - ulmul de munte - U. procera - ulmul de camp.

Familia Moraceae. Morus alba -dudul alb - este un arbore mic, originar din Extremul Orient, care la noi in tara se cultiva. Creste pana la altitudinea de 600 - 700 m, frunzele ca si cele provenite de la M. niagra - dudul negru - constituind principala hrana pentru viermii de matase. Frunzele contin tanin, betacaroten, adenina, arginina, acid folic, acid asparagic etc. Acestea se utilizeaza pentru proprietatile lor astringente, antidiareice, alcalinizante si sudorifice; siropul preparat din fructe este diuretic, depurativ si laxativ.

Ficus carica - smochinul - este un arbust originar din Siria, de la el utilizandu-se fructele (sicone) in special in alimantatie; acestea contin glucoza, amidon, gume si putine grasimi. Decocturile din fructe au calitati emoliente si pectorale, iar cataplasmele sunt cicatriztnte.

Indienii din Rio Negro prepara otrava 'curar' din latexul plantei Ficus atrox (curara cu care isi invenineaza sagetile).

Familia Urticaceae. Sunt plante ierboase, rareori lemnoase, care se caracterizeaza prin prezenta perilor urticanti.

Urtica dioica - urzica mare - este o planta erbacee perena, dioica, acoperita cu peri urticanti, cu rizom puternic si cilindric repent. Tulpina este patrata pe sectiune, cu lungimea de pana la 1,5 m, erecta si ramificata. Fructul este o nucusoara, ovala, de culoare verde - deschisa. Infloreste din aprilie pana in august. Se intalneste pe langa garduri, santuri, paduri si in general prin locuri necultivate. In medicina se intrebuinteaza frunzele care se recolteaza din mai pana in octombrie - Urticae folium - cu continut in diverse vitamine (betacaroten,).

Familia Cannabinaceae. Cuprinde plante ierboase caracterizate prin prezenta de substante aromatice in toate organele lor, substanle care le dau mirosuri cu totul particulare.

Genul Cannabis are ca reprezentant pe Cannabis sativa (canepa), planta anuala dioica cultivata pentru fibrele sale textile ce dau fuiorul si caltii. Semintele plantei sunt bogate in ulei gras, albumine si vitamina K. Uleiul de canepa este folosit in farmacie la prepararea sapunurilor verzi si a unor emulsii.

Humulus lupulus (hameiul) este o planta volubila cu flori femele dispuse in inflorescente cu forme aparte, care dupa fecundare se transforma intr-un con lax; bracteele insotitoare contin glande secretoare pluricelulare bogate in substante amare - lupulina si humulina - apoi uleiuri eterice, substante estrogene, acizi valerianic si butiric esterificati, rezine etc. Plantele femele sunt cultivate tocmai pentru aceste conuri utilizate la fabricarea berei (dau gustul amar aromatic caracteristic): pentru terapie, se pot utiliza ca tonice si sedative.

Ordinul Santalules. Insumeaza plante ierboase sau lemnoase semiparazite sau parazite pe alte plante.

Familia Santalaceae. Plante semiparazite care se fixeaza cu ajutorul haustorilor (sugatorilor) pe radacina altor plante.

Santalum album este o planta originara din arhipelagul Indo - Malaez, semiparazita, cu un lemn foarte tare, deosebit de apreciat. Uleiul eteric - Wei de Santal - se obtine prin distilarea lemnului. Acest ulei este utilizat nu numai in industria parfumurilor, ci si in medicina, deoarece poseda actiune diaforetica, in combaterea gonoreelor si a unor boli de piele.

Familia Loranthaceae sunt specii semiparazite pe organele aeriene ale unor plante lemnoase, exteriorizandu-se sub forma de tufe pe ramurile plantei gazda.

Viscum album (vasc) este o planta semiparazita pe multi arbori.  Intereseaza frunzele - Visci folium - si ramurile - Visci stipites - pentru continutul lor in saponozide triterpenice, glicozizi si vitaminele C si E. In ansamblu, drogul este hipotensiv.

Ordinul Polygonales. Familia Polygonaceae. Familie careia ii apartin plante ierboase, uneori lemnoase, cu flori mici, unisexuate, grupate in inflorescente racemoase. Tulpina este fragmentata in noduri si internoduri; de la noduri pomesc frunzele si un organ caracteristic poligonaceelor numit ohree (formatiune membranoasa care inveleste tulpina la locul respectiv). Fructul este o nucula (achena) care contine un endosperm fainos foarte abundent; unele plante se si cultiva pentru calitatea aratata; de exemplu hrisca - Fagopyrum esculentum - care este singura cereala ce nu face parte din familia Gramineae.

Genul Rumex (macris) cuprinde plante ierboase cu frunze dispuse bazilar in forma de rozeta de unde se detaseaza o tulpina suculenta, in varf avand o inflorescenta laxa compusa din flori mici rosiatice. Tulpina si frunzele contin ca principii active oxalati, acizi organici, tanin, antraglicozizi, glicozizi flavonici, folosindu-se ca droguri laxative, antiscorbutice etc.

Genul Polygonum (troscot) este alcatuit din plante ierboase.

P. bistorta (raculet) este o planta erbacee, perena, cu un rizom gros si rasucit. Infloreste in iunie - august. Creste prin fanete umede, prin turbarii si pe langa ape, in general la altitudini mai mari. Se intrebuinteaza rizomii - Bistortae rhizoma - pentru continutul lor in tanin (cam 15%), in amidon, in vitamina C si in principii amare; sub forma de decocturi sau mixturi, efectele induse sunt astringente sau mucilaginoase.

P. aviculare (troscot comun) este o planta anuala, de talie mica (30 - 40 cm), cu tulpina repenta si cu flori roze sau albe, fara miros. Creste pe langa drumuri, prin curti, pe terenuri necultivate. Se foloseste toata partea aeriana - Polygoni avicularis herba - drogul continand acid oxalic, tanin, gume, un ulei volatil, derivati antrachinonici, glicozizi flavonici, mucilagii si se utilizeaza pentru proprietatile sale astringente, hipotensive, tonifiante, eupeptice, antiseptice, anticatarale, diuretice, depurative, hemostatice, cicatrizante, antidiareice.

Ordinul Piperales

Datorita caracterelor sale de simplicitate a fost considerat de unii sistematicieni ca fiind foarte primitiv. Alti sistematicieni il considera inrudit cu monocotiledonatele.

Acestui ordin ii apartin plante ierboase sau lemnoase (tufe, copaci sau liane) care se agata de alte plante prin intermediul radacinilor aeriene transformate in carcei.

Familia Piperaceae. Are ca tip reprezentativ pe Piper nigrum (piperul), o tufa agatatoare tropicala, originara din Arhipeleagul Indo - Malaez. Fructul sau (baca rosie) contine un ulei eteric cu gust iute, caracteristic. Din aceste bace, culese inainte de coacere, se obtine prin uscare piperul negru. Bacele uscate si decorticate constituie piperul alb. Ambele forme de piper utilizate in alimentatie drept condiment, avand rol eupeptic.

Ordinul Caryophyllales (Centrospermae). Este reprezentat de plante ierboase sau semilemnoase, cu florile dispuse in influorescente caracteristice.

Familia Chenopodiaceae. Este constituite din numeroase specii, multe dintre ele cultivate ca plante industriale, furajere sau alimentare, dar multe constituind buruieni ruderale.

Genul Beta are ca reprezentant Beta vulgaris (sfecla) caracterizata prin radacina sa groasa, in care se acumuleaza cantitati mari de zaharoza si pectina.

Beta vulgaris var. altissima (sfecla de zahar) are radacina galbena la suprafata si alba in interior. Se cultiva evident pentru obtinerea zaharului.

Alte forme de sfecla cultivate sunt sfecla rosie alimentara (Beta vulgaris var. rapacea forma rubra), sfecla furajera care are pulpa striata de inele rosii si albe (forma zonata) etc.

Genul Spinacia este reprezentat de Spinacia oleracea (spanacul cultivat), care se utilizeaza ca planta alimentara, avand un continut mare in proteine, clorofila, vitamine (A, B₁, B₂ si C).

Genul Atriplex (loboda) in cadrul careia se exemplifice reprezentantul Atriplex hortensis (loboda de gradina). Aceasta are unele forme de culoare verde si altele de culoare rosie. Se cultiva pentru consum, iar din punct de vedere farmacodinamtic se citeaza actiunea diuretica si antihepatica a plantei; semintele au proprietati purgative si vomitive. Din formele rosii se extrage indigoul.

Familia Caryophyllaceae.

La Subfamilia Silenoideae amintim Saponaria officinalis (sapunarita), raspandita prin livezi, luminisuri de padure, marginea apelor, pe langa garduri etc. Radacina este bogata in saponine si glucozizi flavonici si se utilizeaza in farmacie sub numele de Radix Saponariae.

Genul Agrostemma are ca reprezentant pe A. githago (neghina), care este o buruiana a culturilor de grau. Se citeaza intrebuintarea semintelor ca diuretice, expectorante si antihelmintice, iar radacina ca antihemoroidala.

Familia Cactaceae. Sunt plante cu tulpini carnoase, cladodii verzi, foarte diferite din punct de vedere morfologic. Frunzele obisnuit sunt reduse sau transformate in ghimpi.

Dintre cele mai importante cactacee, se pot aminti Opuntia ficus indica, ale carei fructe - numite si 'smochine de India' sunt comestibile.

Familia Aizoaceae.  Sunt 23 de genuri cu aproximativ 1.100 de specii in majoritatea lor raspandite in tinuturile aride din sudul Africii. Se pare ca aizoaceele fac tranzitia dintre fitolacacee si cactacee.

Familia Nyctaginaceae. Exista 50 de genuri cu circa 300 de specii americane si africane, erbacee, arbustive sau arborescente, care au frunze dispuse in mod obisnuit opus.

Ordinul Euphorbiales. Cuprinde plante foarte diferite din punct de vedere morfologic, unele cu aspect arborescent, altele ierboase si chiar cu aspect de cactusi. Dar toate au comun faptul ca prezinta in structura lor vase laticifere pline cu un latex care intruneste atat calitati medicinale, cat si toxice.

Familia Euphorbiaceae. Genul Euphorbia este caracterizat prin gruparea florilor masculine si feminine intr-o inflorescenta de tip aparte care se numeste ciatiu.

Euphorbia cyparissias (laptele cainelui) este o planta perena intalnita in toata tara noastra prin locuri uscate si ierboase.

Ricinus commupis (ricin) se prezinta ca un arbore in Africa ecuatoriala, atingand inaltimea de 10-15 m; in zonele temperate, a devenit o planta anuala si ierboasa, mult mai mica, de numai 1-3 m. Din semintele de ricin, prin presare la rece, se extrage un ulei gras - uleiul de ricin - folosit ca purgativ. Semintele de ricin, mai ales cele proaspete, sunt toxice (numai trei seminte pot omori un porc).

Hevea brasiliensis (arborele de cauciuc) este o planta originara din Brazilia, care insa astazi se cultiva si in alte zone tropicale ale Pamantului. Latexul se extrage dupa ce s-au facut crestaturi speciale pe arbore; in continuare, pe cale industriala, materialul obtinut se prelucreaza in vederea prepararii cauciucului natural.

Croton tiglium este o planta foarte toxica. Din semintele acestei plante se extrage uleiul de croton care este un purgativ extrem de energic si in acelasi timp un vezicant puternic.

Subclasa Dialypetalae. Aceasta subclasa cuprinde plante cu invelis floral diferentiat in caliciu si corole, elementele componente (sepale si petale) fiind libere intre ele.

Plantele diapetale se gasesc raspandite pe toate suprafata Pamantului si pot fi atat ierboase, cat si lemnoase.

Ordinul Magnoliales. Sunt arbori si arbusti cu frunze simple dispuse altern si cu flori de obicei mari, cu organizare primitiva, cu un periant simplu si nediferentiat si cu elemente florale prinse spiralat.

Familia Magnoliaceae

Magnolia acuminata (magnolia) este un arbore cu aspect piramidal, cu talie de pana la 20 m. Florile sunt mari si apar dupa infrunzire.

Familia Myristicaceae. Este alcatuita din arbori si arbusti care cresc prin zonele tropicale si subtropicale.

Familia Illiciaceae. Este alcatuita din arbori si arbusti cu frunze prinse

altern. Cuprinde numai un singur gen - Ilicium - cu aproximativ 50 de specii. Illicium verum (I. anisatum), este un arbust cu talia de 3-4 m. Anisi

stellati fructus este un drog cu miros placut si gust dulceag (contine un ulei

esential bogat in anetol, care confera drogului proprietati excitante, expectorante, tonice etc. in doze mici, in doze mari devenind toxic).

Familia Lauraceae. Plantele sunt lemnoase, arbusti sau arbori care se

intalnesc de predilectie in zonele tropicale, ajungand pana in regiunile

Referat: Dieta - sugestii Document online: Determinarea clorurii de sodiu din produsele din carne

climatului mediteranean.

Laurus nobilis (dafinul) este originar din Asia Mica, cultivandu-se obisnuit in zona mediteraneana. Planta are frunze aromatizate; acestea se utilizeaza in medicina, sub forma de infuzii, ca drog sudorific. Din fructele plantei se extrage la cald un ulei consistent, de culoare verde, folosit in medicina la prepararea unguentelor - Oleum lauri.

Cinnamomum camphora (Laurus camphora, arborele de camfor) este un arbore de 10-15 m (cei batrani ating 40 m), originar din Asia orientala. Toate tesuturile parenchimatice ale tulpinei si frunzei contin pungi secretoare unicelulare pline cu un continut galben-fluid. in continutul respectiv se gaseste camforul, care se obtine prin extragere de la arbori de 50-60 de ani prin distilarea tulpinii si ramurilor cu vapori de ape, apoi se obtine prin rafinare, substante active in cauza.

C. ceylanicum este micul arbore de scortisoara, originar si cultivat in

Extremul Orient.

Ordinul Ranales (Polycarpicae). Cuprinde plante obisnuite erbacee, perene, cu flori actinomorfe, mai rar zigomorfe, hermafrodite.

Familia Ranunculaceae. Cuprinde plante ierboase perene, bianuale si anuale, rareori lemnoase.

Majoritatea ranunculaceelor isi au arealul in pajisti, pasuni, mlastini sau chiar in ape, de la campie pana in zona alpina, in special in climatul temperat.

Ranunculus sceleratus (boglari) este o planta anuala, inalta de 20-25 cm, cu tulpina dreapta, fistuloasa, pe care sunt prinse frunze heterofile. Planta se intalneste prin locuri mocirloase sau pe pajisti umede, in toata tara, mai ales la campie. Infloreste din mai pana in august. Toata planta este toxica datorita protoanemoninei.

In general, speciile de Ranunculus au fructele (nucule) prevazute cu un apendice sub forma de carlig cu care se fixeaza de parul animalelor. Consumate de catre animale in stare verde, mai ales in perioada infloririi, provoaca intoxicatii foarte alarmante; dar daca fanul se usuca, eventualele plante ranunculoase din compozitie nu mai sunt periculoase.

Caltha laeta (calcea calului) este o planta ierboasa, perena, cu tulpina fistuloasa, pe care sunt prinse frunze reniforme, dintate pe margine. Se intalneste prin balti, mlastini, pajisti umede, de la campie la munte. Intreaga planta este toxica pentru animale atat in stare verde, cat si uscata, mai ales in timpul infloririi;

Aconitum napellus (omag) este o planta erbacee perena, de talie mare (pana la 1,2 m). Creste pe pajisti de munte, prin locuri stancoase si grohotis.

De la speciile de Aconitum: A. romanicum, A. fauricum, A. cernuum, A. variegaturn etc. cu flori albastre si A. anthora si A. vulparia cu flori galbene, se recolteaza tuberculii laterali, tineri - Aconiti tubera - recoltati dupa anteza. Drogul contine un alcaloid cu structura complexa - aconitina - apoi neoleina, acolitolina, benzilaconina, inozita, manita, rezine, zahar, amidon, acid malic si acid citric. In practica, drogul se utilizeaza sub forma de tinctura - Tinctura Aconiti - cu actiune analgezica sau de siropuri, antitusive.

Consumata de catre animale, planta provoaca intoxicatii, aconitina fiind considerata cea mai toxica dintre alcaloizii cunoscuti pana in prezent. Prin uscare, datorita evaporarii apei, toxicitatea plantei creste. Nu exista antidot specific, tratamentul intoxicatiei facandu-se doar simptomatic.

Adonis vernalis (ruscuta de primavara) este o planta erbacee cu inaltime de 35 - 40 cm. Infloreste in aprilie - mai. Se intrebuinteaza partile aeriene ale plantei - Adonis herba - care se recolteaza atunci cand inflorirea este deplina. Drogul contine glicozizi cardiotonici (adonizid, adonivernosid, adonitoxinozid), saponine, flavonine etc. Se intrebuinteaza sub forma de infuzii in calitate de cardiotonic. Mai prezinta si actiune diuretica si sedativa.

Helleborus purpurascens (spanz) este o planta perena, cu tulpina dreapta si cu frunze palmat - sectate, lung petiolate si paroase.

Toate speciile de spanz au un rizom scurt si gros si radacini puternice si negricioase.

In medicina, intereseaza rizomul - Helleborii rhizoma - si radacinile care se recolteaza primavara timpuriu, in martie - aprilie sau toamna tarziu. Drogul contine glicozizi (heleborina, heleboreina si helebrina), saponine, rezine etc. si se utilizeaza sub forma de infuzii sau decocturi sau 'per se' ca implant, pentru calitatile sale cardiotonice, purgative, vomitive, iritante etc; pentru implant, se ia o radacina uscata cu o lungime de 2-5 cm, care se introduce subcutanat in regiunea prepectorala la speciile mari si la baza urechii sau in pliul cozii la speciile mici. Implantul se lasa 24 de ore (in caz contrar producandu-se necroza locala). Drogul actioneaza ca un abces de fixatie, determinand hierleucocitoza atat locala, cat si generala.

Toate partile componente ale plantei produc intoxicatii la speciile de animale domestice, cauza fiind prezenta helebrinei si heleborinei.

Delphinium consolida (nemtisor) este o planta cu tulpina erecta si foarte ramificata. Se intalneste prin semanaturi sau este ruderala si infloreste din mai pana in septembrie. Planta este melifera. Intereseaza florile in medicina - Calcatrippae flos - sau mai rar partile aeriene - Calcatrippae herba - pentru continutul lor in alcaloizi. Extractele apoase din partile aeriene sunt insecticide.

Familia Nymphaeaceae sunt plante ierboase adaptate la viata acvatica. Ele crest mai ales in climatele cald si temperat.

Numphar luteum (nufar galben) este o planta vivace, de lac, cu frunze alterne plutitoare, cordiforme, Florile sunt de culoare galbena. In medicina populara se folosesc rizomii, pentru efectul lor astringent.

Nymphaea alba (nufar alb), o planta asemanatoare precedentei, are florile albe. Creste spontan prin balti. Din flori se prepara un sirop calmant si chiar narcotic. Se mai descriu proprietati emoliente, astringente si antidiareice.

Ordinul Aristolochiales. Ordin care este constituit dintr-o singura familie, Aristodoliaceae, plantele fiind in intregime toxice.

Hristolodia clematitis (marul lupului) este o planta des intatnita prin vii. Pentru medicina intereseaza rizomul si radacinile care contin principii amare, uleiuri eterice, acizi etc, in doze potrivite recomandandu-se ca droguri eupeptice amare, diuretice, diaforetice.

Ordinul Theales. Grupeaza plante lemnoase (liane, arbusti, arbori) si mai rar ierboase, cu glande si canale pline cu uleiuri eterice.

Familia Hypericaceae. Sunt plante intalnite atat in zonele tropicale, cat si cele temperate. In cazul plantelor din zonele tropicele, acestea au un port arborescent, pe cand cele din zonele temperate sunt ierboase.

Hypericum perforatum (sunatoare) este o planta comuna care se intalneste de la campie pana la munte. In medicina se folosesc varfurile tulpinilor (cu lungimea de circa 25 cm) recoltate la inceputul infloririi sau in timpul acesteia - Hyperici herba -. Drogul are un miros caracteristic, agreabil, gustul lui fiind amar, aromatic; se foloseste in diverse afectiuni hepatice si biliare, in hiperaciditate, in ulcer gastric, ca diuretic antihiperemiant si antiseptic in cazul unor enterocolite si extern sub forma de cataplasme si bai in calitate de cicatrizant si calmant al arsurilor si plagilor.

Familia Theaceae. Cuprinde arbori si arbusti cu frunze persistente simple, cu flori mari, fructele fiind capsule. Aceste plante sunt originare din sudul Asiei din Java, Japonia, China etc.

Thea sinensis (arborele de ceai), care mai este cunoscut si sub numele de Camelia sinensis, este o planta importanta pentru frunzele sale - Theae folium - drog care contine cafeina, teobromina, teofilina, tanin, vitamina C, uleiuri eterice. Pe cale industriala, din frunzele de ceai se extrage cafeina. Daca frunzele dupa recoltare se fermenteaza devin 'ceai negru'; cele nefermentate reprezinta 'ceaiul verde'.

Ordinul Papaverales. Include plante ierboase, mai rar lemnoase.

Familia Papaveraceae. Papaver somniferum (macul de gradina) care este originar din zona mediteraneana si care este o planta anuala, erbacee, inalta de 1- 1,5 m, cu tulpina dreapta, uneori ramificata, fara peri sau cu peri setiformi.

Planta este apreciata in medicina deoarece din capsulele imature - Papaveris capita - in urma unor crestaturi, se obtine opiul (laudanum, meconium), care nu este altceva decal latexul exprimat si uscat. Opiul contine circa 11% morfina (derivat chimic fenantrenic); in afara de aceasta, in opiu se mai gasesc si derivati izochinoleinici (de exemplu papaverina).

Nu trebuie insa de uitat ca desi opiul este un medicament, in acelasi timp este si stupefiant, fapt pentru care produsul va fi pastrat si folosit numai respectandu-se legile in vigoare.

P. rhoeas (macul salbatic) are un areal larg, fiind intalnit in Europa, Africa de Nord, Asia centrala si vestica etc. Se caracterizeaza prin florile sale rosii. Drogul este reprezentat de petale -Rhoeados flos - care intra in componenta unor specii pectorale.

Chelidonium majus (rostopasca) este o planta perena cu rizom, cu frunze imparipenat - compuse. Atat partile aeriene - Chelidonii herba - cat si radacinile plantei de culoare portocalie contin chelidonina, cheleritrina, homochelidonina, sanguinarina, sparteina; au utilizari in terapia hepato - biliara. In popor are cautare latexul proaspat, cu ajutorul caruia se fac tratamente contra negilor si bataturilor.

Ordinul Capparales. Se caracterizeaza prin o serie de familii de plante erbacee, cu frunze alterne.

In ordinul caparalelor se studiaza trei familii omogene si anume: Capparaceae, Brassicaceae (Cruciferae) Resedaceae. Pentru medicinal intereseaza numai cruciferele.

Familia Cruciferae este alcatuita din plante ierboase anuale, bienale sau perene, cu flori hermafrodite dispuse in inflorescence racemoase. Elementele florale au o dispozitie caracteristica, in cruce. Intotdeauna, fructul este o silicva sau silicula.

Brassica oleracea (varza) este o planta erbacee bianuala.

Brassica (Sinapis) nigra (mustarul negru) este o planta anuala, cu talia de pana la 1,5 m, cu frunze inferioare obisnuit penate, cele superioare fiind mai simple. Drogul este reprezentat de catre seminte - Sinapis nigrae semen. Aceste seminte au un ferment - mirozina - care sub actiunea caldurii se activeaza si hidrolizeaza glicozidul sinigrina, ce se transforma in izosulfocianat de alil si rodanat de alil, principii active cu actiune iritanta. Procesul are loc atunci cand faina de mustar - Farina Sinapis - este tratata cu apa calda in vederea pregatirii si aplicarii unor sinapisme in caz de congestii ale unor organe interne.

Capsella bursa - pastoris (traista ciobanului) este o planta spontana, foarte comuna, cu frunze bazale dispuse in rozeta, cele superioare fiind intregi si sagitate. Se utilizeaza partile aeriene - Bursae pastoris herba - pentru actiunea lor hemostatica, mai ales in cazul hemoragiilor uterine. Principiile active continute in drog sunt diferite amine (acetilcolins, colina, tiramina), derivatii fenolici (hiposina), un glicozid, acid protocatehic, saruri de poatsiu etc.

Raphanus sativus (ridichea) poseda o radacina pivotanta, tuberizata, carnoasa, bogata in diverse vitamine si alte principii cu actiune antiscorbutica si diuretica. Planta se cultiva; prin lucrari de ameliorare s-au obtinut: ridichea neagra - R. s. var. niger - si ridichea de luna - R. s. var. radiola.

Familia Resedaceae. Sunt plante erbacee sau arbustive, raspandite cu precadere in zonele mediteraneene si in Asia centrala.

Reseda lutea (rechie) este una din speciile singurului gen al familiei existent la noi in tara. Planta este erbacee, ea fiind melifera.

Ordinul Violates (Periotalis). Cuprinde plante erbacee sau lemeoase atat din regiunile temperate, cat si din cele tropicale.

Familia Violaceae. Plantele sunt ierboase, mat putin arborescente, liane (ale regiunilor tropicale).

Viola odorata (toporasi ) este o violacee perena, cu stoloni aerieni ramificati, cu frunze late, ovate, si cordate si cu flori de culoare violacee, frumos mirositoare. Se utilizeaza in medicina pentru faptul ca planta este

bogata in uleiuri eterice, saponine, glicozizi flavonici astfel: florile - Violae

cloratae flos - se utilizeaza ca emoliente in diverse formule pectorale, iar rizomii, semintele si radacinile: ca droguri expectorante, vomitive si purgative.

Familia Caricaceae. Sunt plante lemoase care se intalnesc in zonele tropicale si subtropicale.

Carica papaya este o planta originara din Insulele Moluce, dar care se cultiva, tot in regiuni tropicale, in India, Antile, America de Sud etc. Fructele sunt comestibile, avand gust de pepene galben. Se utilizeaza in medicina ca

favorizant al digestie substarelor proteice in stari de hipo si anaciditate.

Ordinul Rosales.

Familia Crassulaceae. Cuprinde plante ierboase si suculente, ce se intalnesc cu precadere pe stancarii si terenuri aride.

Sempervirum tectorum (urechelnita) este o planta cu continut in acid malic, malat de calciu, rezine, tanin, mucilagii, acid formic si este recomandata ca antiseptic, astringent,      sedativ, antifebril, diuretic, antispasmodic, hemostatic, antiinflamator.

Familia Grossulariaceae. Cuprinde numai un singur gen - Ribes. La noi exista specii spontane sau cultivate, din care se remarca: Ribes rubrum,

(coacaz), cu baca de culoare rosie, comestibila, R. grossularia (agris), planta

spontana sau cultivata in scopuri alimentare.

Familia Hamamelidaceae

Hamamelis virginiana este un arbust originar din America de Nord, cu  flori hermafrodite grupate in inflorescente glomerulare laxe. Scoarta si frunzele - Hamamelidis cortex et folium - au continut ridicat in tanin (hamamelitanin), ulei eteric si alte principii active si se utilizeaza ca drog hemostatic, vasoconstrictor etc.

Hippophae rhamnoides (catina alba) este un arbust spontan, cu ramuri spinoase, cu frunze intregi, cu flori mici, de culoare galbena si cu fructe false (drupe false); fructele reprezinta drogul folosit in medicina - Hippophae fructus - foarte bogat in vitamine.

Familia Rosaceae

Rubus idaeus (zmeur) este o planta arbustiva, cu lastari taratori, cu tulpini erecte si cu ghimpi, cu frunze penate, cu flori albe inmanunchiate in raceme si cu fructe polidrupe. Se utilizeaza frunzele - Rubi idaei folium - cu continut in taninuri si flavonozide, pentru proprietatile lor antidiareice si spasmolitice.

R. caesius (mur), o planta cu ghimpi si cu frunze trifoliate. Fructele - mure - sunt compuse. Pentru medicina intereseaza tot frunzele - Rubi fruticosi folium - bogate in tanin, flavonozide, acizi organici, viamina C, utilizate ca drog astringent, antidiareic si antiflogiatic.

Fragaria vesca (frag) este o planta ierboasa, cu stoloni, care creste prin paduri, cu flori inmanunchiate in cime si cu fructe - mici nucule -de culoare rosie si dulci. In scop medicinal se recolteaza frunzele - Fragariae folium - pentru calitatile lor antidiareice si aromatizante.

Potentilla anserina (coada racului) este o planta erbacee cu talia de pana la 15-20 cm. Din aceasta se valorifica partea aeriana - Anserinae herba - care se recolteaza in timpul infloririi, in mai - august. Drogul contine acid tanic, acid tormentilic, substante amare, un ulei volatil, flavone, mucilagii si saruri minerale si se utilizeaza ca astringent, antidiareic, antiseptic, hemostatic, analgezic, cicatrizant si apasmolitic. Daca este consumata de cai, apare o intoxicatie manifestata prin tulburari gastro - intestinale.

Rosa canina (maces) este un arbust spinos, de 1-3 m inaltime, care infloreste in mai-iunie, florile avand culori in diverse nuante de roz. Fructul este un receptacol dezvoltat, de culoare rosie, care contine numeroase achene (fructe propriu-zise). Intereseaza pseudofructul - Cynosbati fructus, florile - Rosarum flores - si frunzele recoltate in aprilie. Drogurile contin peste 30% zaharuri, acid maleic, acid citric, pectina, dextrina, flavonoide, tanin, lecitina, un ulei gras, carotenoide si complexul vitaminic A, B1, D2, K, P, PP si mai ales vitamina C. Se recomanda ca laxativ, diuretic, depurativ, tonic si stimulator general.

Geum urbanum (cerentel) este o planta erbacee perena, cu o tulpina inalta de 25-50 cm. Florile sunt galben aurii, sunt erecte si apar in iulie - august. Se inralneste prin paduri umede, prin locuri umbroase, printre daramaturi, santuri si tufarisuri, in toate zonele tarii noastre. Drogul contine tanin, geina - un glicozid care dupa hidroliza pune in libertate eugenolul, cu miros de cuisoare - amidon, substante amare etc. In medicina se utilizeaza ca astringent, hemostatic, antiseptic, eupeptic si analgezic.

Malus pumila (mar) este o pomoidee arborescente cultivate, cu multe varieteti, importante pentru alimentatie, de asemenea pentru apicultura, datorita faptului ce este o planta melifera.

Cydonia oblonga (gutui) provine din America de Sud. Are frunze ovale, flori solitare, mari si alb - roze si fructe globuloase si voluminoase, bogate in materii tanante, acizi organici, zaharuri etc; fructele, mai ales cele crude, sunt astringente.

Crataegus monogyna (peducel) este o planta arbustiva, comuna prin pedurile nostre. Intereseaza fructele - Crataegi fructus -, florile - Crataegi flos pentru continutul lor in flavone, leucoantocianidine si triterpene, drogurile actionand ca sedative, vasodilatatoare si hipotensive.

Prunus spinosa (porumbar) este o prunoidee arbustiva, foarte spinoase, cu flori mici si albe care apar inainte de infrunzire si cu fructe de tip drupe, globuloase. Intereseaza florile - Pruni spinosi flos -, petalele continand flavonozide, iar fructele, mai putin apreciate, contin polifenoli; in arta culinara, 'porumbele' servesc la prepararea unor siropuri si unor dulceturi.

P. domestica (prun), un arbore de circa 10 m, cu flori de culoare alba - verzuie. Este foarte mult cultivat atat pentru fructe - tipice drupe -, cat si pentru calitatile melifere.

Cerasus avium (cires) este un arbore de circa 10 m, cu scoarata cenusie - inchisa si cu frunze care au la baze doua glande rosietice. Se valorifica pedunculii drupetor - Cerasorum stipites -, in popor numite 'cozi de cirese'. Drogul contine saruri de potasiu si flavonozide, intrebuintandu-se ca diuretic.

C. vulgaris (visin) este un arbore ceva mai mic decal precedentul. Se recolteaza la fel 'cozile', pentru aceleasi recomanderi.

Amygdalus communis (migdal) este un arbore mic originar din Extremul Orient. Se utilizeaza semintete - Amygdalae semen - care contin amigdalina (alaturi de fermentul specific emulsina); sunt antihelmintice, febrifuge etc; din aceste seminte se prepara si apa de migdale amare - Aqua Amygdalarum amarum -, care se prescrie ca linistitor al tractului digestiv si ca un bun corrigens.

Persica vulgaris (piersic) este o planta originare din China unde se cultiva din antichitate. Fructele au actiune hipotensive, florile sunt laxative, scoarta este antihelmintice si febrifuge, iar frunzele au actiune behica si antireumatismala.

Ordinul Leguminosales. Sunt reprezentate de plante lemnose (arbori, arbusti sau liane) si ierboase, care sunt raspandite pe tot globul pamantesc. Substanta de rezerva caracteristica acestor plante este legumina. 0 caracteristica dintre cele mai importante este si aceea ca radaciniie fabalelor se formeaza in simbioza cu bacteriile fixatoare de azot (nodositatile specifice).

Familia Leguminosae. Este impartita in trei subfamilii: Mimosoideae, Caesalpinioideae si Papilionoideae.

Din subfamilia Mimosoideae se pot enumera:

Mimosa pudica, o planta subtropicala, cu frunze foarte sensibile la atingere, cand iau un aspect rapid de ofilire. Radacina poate avea proprietati purgative, emetice, afrodiziace.

Acacia senegal este un arbore originar din Africa tropicala, din care se extrage guma arabica - Gumi arabicum - existenta in tesutul liberian.

Guma arabica se mai obtine si de la alte specii ca: A. abyssinica, A. stenocarpica, A. arabica etc, dar aceasta este de calitate inferioara.

Subfamilia Cesalpinioideae cuprinde cateva plante lemnoase arbustive sau arborescente, originare din climatul tropical. Frunzele de la Cassia angustifolia si C. acutifolia (siminichia) Sennae folium - si foliculii - Sennae foliculi -, datorita substantelor rezinoase etc se folosesc ca drog laxativ sau purgativ.

Ceratonia sillicua (roscov) este un arbore mediteranean. Fructul este o pastaie masiva, cu mezocarpul carnos si dulce datorita zaharului (30-43%,), ,continand si acid citric si substante aromatice. Fructele, numite si roscove, au si proprietati laxative, anticatarale, emoliente, behice etc.

Subfamilia      Papilionoideae

Phaseolus vulgaris (fasolea) este o planta volubila, cultivata pentru calitatile culinare ce au semintele. In medicina se pot utiliza tecile pastailor -Phaseoli fructus seminae - care contin hemiceluloza, arginina, asparagins etc (in diabet, pentru diureza etc).

Pisum sativum (mazarea) este o leguminoasa originara din jurul Marii Mediterane. Semintele au valoare nutritiva apreciabila.

Medicago sativa (lucerna albastra) este o planta perena, cu tulpina de 30-70 cm inaltime, ramificata si bogat foliate. Infloreste din mai pana in octombrie. Se cultiva pentru valoarea ei furajera (planta fiind bogata in proteine usor asimilabile si in vitamina A). in stare verde poate produce intoxicatii la rumegatoare (consumata in cantitati mari, nepalita).

Trifolium pratense (trifoi rosu) este o planta perena, cu radacina pivotanta si cu nodozitati, cu tulpina de 30-50 cm. infloreste din mai pana in septembrie, planta fiind spontana (la campie si munte) sau cultivate (in zonele mai umede ale tarii). Trifoiui rosu are valoare furajera si melifera.

T. repens (trifoi alb tarator) este o planta ierboasa, perena, cu tulpina taratoare. Planta creste spontan peste tot in tara.

Melilotus officinalis (sulfina galbena) este o planta anuala sau bienala, cu inaltimea de 50 - 100 cm, tulpina fiind ramificata. Planta are un miros caracteristic de cumarina. Se intalneste ca planta ruderala, prin pajisti, pe soluri usoare. Are valoare melifera deosebita. Consumata de animale in stare uscata sau verde poate sa provoace intoxicatii. Partile aeriene ale plantei - Meliloti herba - sunt emoliente.

Lotus corniculatus (ghizdei) este o planta perena, erbacee, cu radacina pivotanta si cu tulpina inalta de 25-40 cm. Inflorescenta este o umbela simpla, cu 3-7 flori galbene-portocalii. Infloreste din mai pana in septembrie. se intalneste la campie, deal si munte pana la etajul subalpin. Planta este o buna furajera si melifera.

Onobrychis viciifolia (sparceta) este o planta perena, ierboasa, cu tulpina inalta de 50-80 cm pe care se prind altern frunzele imparipenat compuse, cu 11-25 foliole eliptice. Creste in regiunile de ses si de deal, pe coaste insorite, in locuri cu precipitatii mai reduse, planta fiind rezistenta la seceta. Este furajera si melifera.

Vicia angustifolia (mazariche) este o planta anuala, rar bienala, cu inaltimea de 20-80 cm. Frunzele sunt alterne si paripenat compuse, cu 3-6 perechi de foliole, terminandu-se cu un cartel. Infloreste in mai-iunie. Creste prin pajisti, la margini de padure, in culturi agricole, in toata tara. Mazarichea este o planta furajera, dar cateodata poate provoca intoxicatii la ierbivore.

Soja hispida (soia) este o planta anuala, cu tulpina erecta sau  volubila, originara din Asia de est. Se cultiva ca planta alimentara si pentru industrie.

Laburnum anagyroides (salcam galben) este o planta originara din regiunea mediteraneana, semintele continand alcaloidul citizina, asemenatoare sparteinei (dar cu nucleul chinolizidinic), numai ca asupra centrilor respiratori exercita efect excitant (ca si lobelina). Semintele pot fi toxice daca ajung sa fie consumate in doze mari; in doze mici, semintele produc actiune purgativa si emetica.

Robinia pseudacacia (salcam) este un arbore originar din America de Nord, care s-a aclimatizat si in Europa. Florile - Acaciae flos - au proprietati sedative si antispasmodice; pentru apicultura, salcamul este o excelenta planta melifera.

Glycyrrhiza glabra (lemn dulce) este o planta erbacee perena, spontana sau cultivata, originara din partile Asiei vestice si ale Europei meridionale. Drogul reprezentat de radacina - Liquiritiae radix sau Glycyrrhizae radix -, cu continut in glicirizina, glucide, flavone etc. In urma pulverizarii, se obtine un foarte bun excipient pentru prepararea pilulelor bolurilor etc.

Arachis hypogaea (arahide) este o planta anuala de 25-60 ca lungime, originara din America de Sud. Fructele (alune americane) ajung la maturatie sub pamant. Sunt comestibile semintele si uleiul (acesta folosinduse ca vehicul in receptura).

Ordinul Sarraceniales. grupeaza plante cu nutritie mixta (autotrofa si heterotrofa). In general, sunt plante erbacee, mai rar arbustive, cu frunze intregi, unele din ele transformate in capcane.

Familia Sarraceniaceae. Este alcatuita din plante ierboase, existenta prin zonele tropicale si temperate ale Americii da Nord. Frunzele bazale sunt metarnorfozate in urne de forma tubuloasa, pe unde insectele pot intra, dar nu mai pot iesi (datorita perilor recurbati spre baza).

Familia Droseraceae. cuprinde plante erbacee insectivore, terestre acvatice.

Drosera rotundifolia are frunze ovale, petiolate, acoperite cu peri glandulari care secreta un lichid lipicios ce straluceste la soare ca niste  picaturi de roua. Planta mai contine tanin. Se poate utiliza la oameni ca drog antiasmatic si contra tusei convulsive.

Familia Nepenthaceae. Este o familie redusa la un singur gen Nephentes - cu circa 60 de specii de subarbusti intertropicali care se intalnesc in China, Australia, Madagascar etc,

Nepenthes destiliatoria are unele frunze latite la nivelul petiolului, lamina fiind transformata in urna cu un opercul (lungimea urnei este de 10- 50 cm).

Extractul alcoolic din rizomii plantelor nepentacee este tonic si are totodata bune rezultate in tratamentul gastritelor.

Ordinul Myrtales. Este format din plante ierboase sau lemnoase. intalnesc fie in climatul tropical, cat si in cel temperat.

Familia Myrtaceae. In frunze exista buzunare secretoare pline cu uleiuri eterice.

Eucalyptus globulus (eucaliptul) este un arbore foarte inalt (el detine recordul in inaltime al plantelor), originar din Australia si Oceania. Privite in zare, in frunze se observa mici buzunare secretoare implantate in mezofil.

Drogue este format din frunzele tinere - Eucalypti folium - care se recolteaza vara si se usuca, ulterior ferindu-se de umezeala.

Prin distilare, din drogul verde, se extrage uleiul de eucalipt - Oleum Eucalypti - de culoare galben - deschisa, care este foarte aromat datorita bogatiei in eucaliptol (cineol). La rece, prin corservare, se transforma intr-o masa cristailna - 'camfor de eucalipt'. Actiunea farmacodinamica a uleiului de eucalipt este multipla: expectorant, antisecretor bronhic, bacteriostatic si antiparazitar.

Alte specii din genul Eucalyptus contin in uleiul eteric piperiton, care prin reducere trece in mentol; mentolul prin oxidare - desigur dirijata - se transforma in timol.

Din frunzele de eucalipt se obtine o tinctura, care adaugata apei fierbinti pentru inhalatii determina o actiune fluidifianta asupra secretiilor bronhice. Asupra plagilor, frunzele pulverizate exercita actiune cicatrizanta.

Caryophyllus aromaticus, numit si arborele de cuisoare, este originar din Insulele Moluce si din Filipine si se cultiva in zonele tropicale pentru recoltarea bobocilor florali. Drogul respectiv este de culoare brun inchisa, cu miros puternic aromatizant si gust iute si tot aromat. In compozitia drogului se evidentiaza un ulei eteric si tanin. Uleiul eteric - Aelheroleum Caryophylli are calitati antiseptice (este utilizat des in stomatologie, iar in industrie la prepararea vaniliei).

Bobocii florali - cuisoarele - sunt utilizati in medicina pentru actiunea stimulanta, antiseptica, analgezica etc.

Ordinul Malvales. Cuprinde plante ierboase anuale, bienale si perene, de asemenea plante lemnoase. Obisnuit, fructul malvalelor este o capsule.

Familia Malvaceae.

Malva Silvestris (nalba de padure) este o planta bianuala sau perena, ierboasa, cu inaltimea de 100-120 cm. Drogul este constituit din frunze si flori - Malvae folium et flores - avand proprietati emoliente si expectorante (intra in compozitia speciilor pectorale).

M. neglecta (nalba mica), planta erbacee anuala sau perena. Intereseaza frunzele - Malvae neglectae folium - bogate in mucilagii si vitaminele A si C.

M. glabra (nalba de cultura), bienala sau perena. Se utilizeaza florile - Malvae glabrae flos - si frunzele - Malvae glabrae folium.

Gossypium herbaceum (bumbac) este o planta anuala originara din India orientala, cultivate atat in regiunile tropicale, cat si in cele subtropicale si chiar in zonele temperate. Semintele sunt mici si acoperite din abundenta cu peri lungi. Acesti peri se folosesc la fabricarea fibrelor textile (de bumbac) si pentru prepararea vatei hidrofile - Gossypium depuratum - si tifonului hidrofil - Tela depurata.

Din semintele diverselor specii de bumbac se extrage prin presare la rece uleiul de coton. Turtele rezultate reprezinta un bun furaj pentru vite. Se presupune ca turtele ar mai actiona si in sens galactogen, marindu-se totodata si procentul de unt si cazeina din lapte. Extractele alcoolice din radacina de bumbac au proprietati vasoconstrictoare.

Familia Tiliaceae. Sunt arbori, rareori arbusti raspandite cu precadere la tropice; exista insa si specii in tinuturile temperate.

Ca reprezentanti amintim:

Tilia grandifolia (tei cu frunza mare)

T. tomentosa (tei alb sau argintiu)

T. cordata (tei pucios)

De la speciile de mai sus se utilizeaza florile care se recolteaza in iunie sau la inceputul lui iulie, atunci cand ele sunt nedeschise, pe timp frumos. Drogul contine mucilagii, flavone, un ulei volatil, tanin, farnesol (alcool sescviterpenic), colina, saponine etc, si se foloseste ca emolient, diaforetic, antispasmodic, calmant, diuretic, behic, expectorant si antiflogistic.

Familia Sterculiaceae. Cuprinde arbori, arbusti sau liane care cresc in zonele tropicale.

Theobroma cacao (arborele de cacao) este o planta originara din padurile tropicale ale Americii. Arborele are inaltimea de 4-6 m. Fructele sunt mici, rosiatice si apar direct pe trunchi sau pe ramurile groase, ele fiind carnoase, alungit - ovale, cu varf ascutit, cu o lungime de 15-25 cm, impartite in 5 loji, in fiecare loja gasindu-se 50-60 seminte. Ele se extrag din fructele mature, odata cu o parte din pulpa si se lasa sa fermenteze in vederea obtinerii aromei caracteristice de cacao. Dupa ce se usuca lent, semintele se torefiaza (se incalzesc la foc direct, in prezenta aerului, pentru a le usca si a capata o anumita aroma), li se indeparteaza tegumentul, iar albumenul ramas se preseaza la cald, astfel obtinandu-se untul de cacao - Oleum cacao sau Butyrum cacao folosit ca excipient la prepararea formelor medicamentoase care se topesc la temperatura corpului (supozitoare, ovule etc); untul de cacao contine trigliceride ale acizilor palmitic, stearic si oleic. Turtele ramase dupa extragerea untului de cacao se pulverizeaza, ceea ce se obtine se numeste 'cacao', materie folosita la prepararea ciocolatei si in aria culinara.

Cola acuminata este un arbore de 10-20 m inaltime care creste spontan in Africa tropicala vestica. Semintele se caracterizeaza prin dezvoltarea mare a cotiledoanelor in care se depoziteaza un ulei gras, tanin, amidon si alcaloizi purinici (cafeina si teobromina).

C. vera are aproape aceleasi caracteristici.

Semintele speciilor descrise (mai exact cotiledoanele) constituie drogul numit Colae semen; acest drog se prescrie pentru efectul excitant ce il exercita asupra nevraxului si cordului.

Familia Bombacaceae.

Adansonia digitata (bao - bab sau arborele de Paine al maimutelor) are cam 40 m inaltime si o tulpina foarte groasa, de circa 20 m in circumferinta.

Ordinul Geraniales.

Pelargonium zonale (muscata) este o planta originara din sudul Africii. Prin distilarea plantei proaspete se obtine uleiul eteric numit Oleum Geranii care contine 65-75% geraniol si citronelol. Mirosul acestui ulei este

asemanator trandafirilor. In rnedicina se utilizeaza in calitate de corrigens.

Familia Linaceae. Plante erbacee raspandite in zonele subtropicale si

temperate ale globului.

Linum usitatissimum (in) este o planta ierboasa mica, anuala, cu flori solitare, albastre. Frunzele sunt sesile si lanceolate. Fructul este o capsula cu calciul persistent care contine 10 seminte ovale, comprimate lateral, si lucioase.

Pentru medicina sunt importante semintele - Lini semen - din care se extrag uleiul de in si mucilagiul.

Familia Erythroxylaceae.

Erythroxylon coca este un arbore de 3-5 m inaltime, care creste

salbatic si cultivat in Bolivia, Peru, Columbia, nord-vestul Braziliei, apoi in Jawa. Are frunze mici, cu lamina intreaga. Drogul este dat de aceste frunze

Cocae folium - uscate, care se recolteaza atunci cand au aproximativ 4 cm, de la arbori de 2 ani. Mirosul frunzelor este destul dezvoalat, insa caracteristic, iar gustul lor este amar - astringent urmat de o senzatie de caldura si in final de o insensibilizare totala a mucoasei bucale. Actiunea

anestezica locala se datoreza cocainei; in frunze se mai afla izococaina.

Ordinul Terebinthales

Familia Rutaceae

Pilocarpus jaborandi, P. microphyllus, P. pennatifolius etc sunt arbusti gabri sau cel mult usor pubescenti. in mod spontan, plantele cresc in Paraguai si Brazilia.

Drogul este dat de frunze - Pilocarpi folium - care, dupa recoltare, se usuca si se expediaza in baloturi mari la distilerii, unde se extrage pilocarpina (parasimpaticomimetic, practic o substanta purgativa, germinatorie si vomitiva).

Genul Citrus cuprinde mai multe specii mediteraneene: Citrus aurantium (portocalul), originar din Asia, care este un arbore de pana la 8 m inaltime, cu frunze avand petiol inaripat si cu flori dispuse la subtioara lor. C. lemon (lamaiul), un arbust spinos, cu frunze eliptice si pieloase si cu fructe lesperide - Citri fructus -.

In medicina se foloseste coaja de portocala - Aurantii fructus cortex - in calitate de digestiv aromatic; tinctura de coji de portocala este un preparat corrigens .

Uleiul de Bergamot - Oleum Bergamottae - provine de la C. a.ssp. bergamia si este utilizat in receptura pentru calitatile sale de corrigens si in industria cosmeticelor.

Dictamnus albus (frasinel) este o planta ierboasa, cu frunze imparipenate si cu flori rosii dispuse in raceme terminale. Creste printre maracinisuri, pe langa paduri, se poate utiliza radacina ca drog antihelmitic.

Familia Anacardiaceae. Majoritatea acestor plante se intalnesc in tinuturile tropicale si subtropicale (mai ales in Arhipeleagul Malaez).

Rhus typhina (otetar) originar din America de Nord, este cultivat si in tara  noastra, fiind totodata si o specie subspontana: Infloreste in iunie - iulie. Fructele sunt diuretice, iar scoarta febrifuga.

Pistacia vera (arborele de fistic) are o inaltime de 10-15 m. Este originar din Persia si se cultiva in regiunea mediteraneana. Semintele plantei - fisticuri - sunt oleaginoase si comestibile.

Mangifera indica (mango) este o anacardiacee foarte importanta pentru alimentatie, fructul mare, piriform, fiind deosebit de apreciat (este dulce si aromat).

Familia Polygalaceae. Sunt plante ierboase, rar semilemnoase, cu frunze lanceolate si inflorescente racemoase situate terminal pe tulpina.

Polygala amara (amareala) este o planta erbacee, des intalnita prin padurile din etajele alpine si subalpine, pe terenurile nisipoase si uscate si destul de frecvent creste si in zonele de deal si campie. Florile sunt grupate in spice terminale de culoare abastra violeta, mai rar mici, albe sau rosii si apar in lunile iunie-iulie. Se utilizeaza planta intreaga impreuna cu radacina. - Polygalae herba cum radicibus - si are gust amar datorita poligalinei, Drogul este tonic, aupeptic amar, expectorant, laxativ, diuretic, sudorific si

galactogen. Consumata in cantitati mari de catre animale, planta produce intoxicatii.

P. vulgaris (soparlita) este o planta erbacee, perena, care creste prin fanete si tufarisuri.

Ca o caracteristica generala, plantele din aceasta familie contin saponine, acestea actionand in sens fluidifiant asupra secretiilor bronhice pe cale reflexa.

Familia Burseraceae

Boswellia carteri este un arbust sau mic arbore raspandit mai ales in sudul Peninsulei Arabice, in Somalia, in India meridionala. Prin inciziile practicate in scoarta se obtine o guma rezina numita 'oliban' (tamaie).

Commiphora abyssinica este un arbore din nordul Abisiniei, din Somalia, Peninsula Arabica, el continand o gumo-rezina care poate fi retrasa tot in urma unor incizii ale scoartei - Gummi - resina Myrrha - (smirna).

Familia Hippocastanaceae. Sunt arbori cu frunze palmat compuse si flori hermafrodite dispuse in inflorescente piramidale, ca niste candelabre.

Aesculus hippocastanum (castan porcesc) este un arbore originar din  nordul Greciei, din Caucaz si Asia centrala, fiind foarte mult cultivat ca planta de ornament in zonele temperate.

Scoarta acestui copac contine mult tanin si un glicozid numit esculina. In seminte - Hippocastani semen - se gasesc un ulei gras, amidon, saponine, gume; in medicina se utilizeaza ca extract stabilizat, bun in terapia antihemoroidala sau contra varicelor, avand proprietati vasoconstrictoare.

Familia Aquifoliaceae

Ilex aquifolium (laur) este un arbust mediteranean cu frunze spinoase, fara prea multe intrebuintari, fiind cultivat ca ornament.

Ilex paraguaiensis este originar din America de Sud. Este un taxon bogat in principii active, mai ales in frunze - Mate fella - din care se -remarca: derivatii purinici teobromina si cafeina, apoi valina, taninul etc; din Frunze se obtine ceaiul 'Mate' care are proprietati tonifiante.

Ordinul Rhamnales. Este constituit din plante lemnoase (arbori, arbusti sau liane), cu frunze simple, rareori compuse si se intalnesc numai la tropice sau ca forme aclimatizate in zonele temperate.

Familia Rhamnaceae. in organele plantelor ramnacee exista glicozizi, -nucilagii si saponine.

Rhamnus frangula (crusin) este un arbust de 1-3 m insltime sau un arbore mic, cu ramuri fara spini. Fructul este o drupa sferica ce se gaseste la capatul terminal al ramurilor, la inceput rosie, la maturitatea devenind neagra. Infloreste in mai - iulie. Create in paduri, zavoaid, tufarisuri, in locuri umede, frecvent la campie, extinzandu-se pana in zona dealurilor.

Scoarta ramurilor tinere - Frangulae cortex - contine principii purgative. Lastarii si frunzele pot provoca intoxicatii.

R. cathartica (verigariu, spinul cerbului) se deosebeste de specia precedenta prin ramuri care se termina cu un spin, fructul este o drupa eagra. Infloreste in mai - iunie. Se intalneste prin paduri, de la campie pana in zona dealurilor. 

In medicina se utilizeaza fructele - Rhamni catharticae fructus (boabe de nerprun) ca purgative si diuretice.

Familia Vitaceae. Cuprinde plante lemnoase, vite sau liane, care se prind de suporturi prin carcei sau prin ventuzete de la extremitatea carceilor.

Vitis vinifera (vita de vie) se cultiva din cele mai vechi timpuri pentru fructele sale deosebit de nutritive (de aceea la oameni se recomanda curele de struguri) si pentru prepararea din acestea a vinului (care are proprieti tonice). Este si o planta melifera.

Ordinul Umbelliflorales (Apiales). Sunt plante ierboase sau lemnoase, cu flori marunte, hermafrodite, unite in umbele. Fructele pot fi bace, drupe sau dicariopse.

Familia Umbelliferae. Este o familie bogat reprezentata in specii (peste 2.600), majoritatea lor fiind adaptate climetului de stepa. Plantele au in structura lor canale secretoare de uleiuri eterice sau oleo-rezine. Indivizii acestei familii se intalnesc mai ales in zonele temperate, iar cele mai multe umbelifere se gasesc in emisfera boreala, comparativ cu cea australa.

Familia umbeliferelor este impartita in trei subfamilii Hydrocotyloideae, Saniculoideae si Apioideae.

Subfamilia Hydrocotyloideae este caractcrizata prin plante cu fructe netede, neacoperite de tepi si se exemplifica printr - o singura specie.

Hydrocotyle vulgaris (buricul apei) este o planta erbacee taratoare, cu frunze rotund - peltate si lung petiolate, destul de raspandita in preajma apelor din Europa meridionala si Africa de nord - vest.

Subfamilia Saniculoideae cuprinde plante ale caror fructe tepoase.

Eryngium planum (scai vanat) este o planta albastra, cu flori mici grupate in capitule de culoare albastra. Intereseza partea aeriana - Eryng herba - care confina saponozide triterpenice. Drogul are calitati expectorante si behice.

Subfamilia Apioideae . Sunt taxoni cu inflorescente dispuse in umbele compuse. Cyprinde mai multi reprezentanti ca:

Daucus carota (morcov). Se cultiva pentru radacinile sale tuberizate foarte bogate in caroten, diverse vitamine, zaharuri, substante aromatizat etc.

Coriandrum sativum (coriandru). Se cultiva pentru fructele sale aromatice - Coriandri fructus..

Carum carvi (chimen). Se cultiva pentru fructele sale care sunt dicariopse - Carvi fructus - frumos mirositoare (datorita carvonei carveolului si carvacrolului); are si actiune galactogena.

Pimpinella anisum (anason). Este o planta originara din Orient regiunea Mediteranei. Fructele -  Anisi fructus - sunt ovoid - piriforme si au un gust dulceag - aromatic. Din ele se extrage uleiul volatil - Oleum Anisi - care contine 80-90% anetol. Fructele de anason se folosesc in medicina ca eupeptice, expectorante, carminative, galactagoge, afrodisiace.

Foeniculum vulgare (fenicul), planta cu originea in regiunea mediteraneana, dar care se cultiva si in alte zone. Fructele - Foeniculi fructus - au un gust plecut si miros agreabil datorita uleiului esential - Oleum foeniculi - care contine in principal anetol (70%) si un ulei gras (10-12%).

Levisticum officinale (leustean), planta originara din Europa meridionala, este cultivata nu numai pentru calitatile ei aromatizante, ci si pentru cele carminative.

Anethum graveolens (marar) este o planta condimentara, diuretica si carminativa.

Apium graveolens (telina) se cultiva pentru calitatile sale condimentare. In frunze exista un ulei eteric, flavone si furanocumarine care confera drogului proprietati spasmolitice si diuretice.

Pastinaca saliva (pastarnac) este o planta aromatica si deci condimentara.

Conium maculatum (cucuta de gradina) este o planta des intalnita in continentul european. Planta este toxica datorita alcaloidului coniina (conicina) care determina efect paralizant asupra sistemului nervos central.

Familia Hederaceae (Araliaceae). sunt plante care, ca si umbeliferele. au canale secretoare, dar spre deosebire de acestea poseda fructe carnoase. Sunt plante lemnoase, adesea liane, mult raspandite la tropice.

Hedera helix (iedera) este o planta agatatoare, servindu-se de radacini adventive. Drogul este reprezentat de frunze - Hederae helicis folium - cu continut in rutozid, acid cafeic, acid clorogenic si saponozide, drogul are proprietati antispasmodice si analgezice.

Panax ginseng este o planta originara din China si Corea si se mai numeste panaceu. Radacina are o forma de om in miniatura (de unde si numele plantei care provine de la 'gen' - om si schen - radacina). Datorita faptului ca planta este extrem de rara (se gasesc doar 2-3 exemplare intr-un sezon), are o valoare egala cu greutatea ei in aur. Se valorifica radacinile - Ginseng radix - care contin saponozide, taninuri, principii amare, vitamine din grupul B, un ulei eteric si sunt recomandate pentru efectul stimulator al proceselor metabolice pentru actiunea sedative si ca drog excitant cardiac.

Ordinul Primulales.

Familia Primulaceae.

Primula officinalis (ciubotica cucului) este o planta erbacee perena, raspandite prin fanete si pasuni. Frunzele sunt bazilare, ca o rozeta si ovate. Florile sunt dispuse in umbele simple situate in varful tulpinilor fara frunze. Fructul este o capsula. In medicina intereseaza florile - Primulae flores si rizomii cu radacini - Primulae rhizoma cum radicibus - care contin saponozide triterpenice, vitamina C, glucide fenolice, un ulei volatil, zahar, amidon, camfor. Are calitati expectorante, fludifiante, hemostatice, emoliente si cicatrizante.

Ordinul Ericales.

Familia Ericaceae

Vaccinium myrtillus (afin), planta scunda, cu frunze ovale si cazatoare, cu flori mici, solitare si roze si cu fructe bace de culoare negricioasa. Se valorifica frunzele - Myrtilli folium - care se recolteaza inainte de anteza si fructele - Myrtilli fructus - recoltate in iulie - septembrie, dupa perioada de maturitate.

Arctostaphyllos uva ursi (strugurii ursului), un arbust ramificat ca o tufa compacta. Se gaseste im Muntii Apuseni, la Scarisoara - Belioara si in nordul tarii pe muntele Rachitia. Se valorifica frunzele - Uvae ursi folium - bogate in arbutina care se recomanda sub forma de solutii extractive apoase utilizate ca diuretice si antiseptice urinare.

Ordinul Tubiflorales (Lamiales). Sunt plante ierboase, mai rar lemnoase.

Familia Convolvulaceae

Concolvulus arvensis (volbura, rochita randunicii) este o planta comuna, ierboasa, cu lungimea de pana la 1 m, cu flori albe sau roz, singulare si cu fruct o capsula globuloasa. Infloreste in iunie-august si se intalneste pe langa drumuri, prin araturi si prin gradini. in medicina se foloseste toata planta - Convolvuli herba - sub forma de infuzii 2-5% sau de tincturi, ca purgativ.

Familia Boraginaceae

Symphylum officinale (tataneasa) este o planta ierboasa perena cu tulpina dreapta si inalta de pana la 1,2 m. in pamant are un rizom scurt, cu scoata neagra, continuat cu radacini camoase. In tara noastra se intalneste frecvent prin,lunci, fanete umede, santuri, pe langa garduri etc. infloreste in mai-august. Se intrebuinteaza rizomul cu radacinile -Symphyti radix sau Consolidae majoris- cu continut in alantoina, taninuri, mucilagii, un ulei volatil etc. Se fac decocturi cu proprietati antidiareice, expectorante, antiflogistice, emoliente si cicatrizante.

Familia Labiatae (Lamiaceae). Sunt plante ierboase, subarbusti sau arbusti care se gasesc in climatul subtropical si temperat.

Rosmarinus officinalis (rozmarin) este un subarbust originar din zona mediteraneana, cu frunze bogate in uleiuri taninice, tanin, acizi. Drogul este reprezentat de frunze - Rosmarini folium - si se recomanda ca antiseptic, diaforetic sau aromatizant.

Ocimum basilicum (busuioc) este o planta anuala originara din tinuturile tropicale si subtropicale din America, Asia si Africa. In medicina intereseaza partile aeriene -Basilici herba -; drogul este puternic aromatizant datorita uleiului eteric existent si se recomada ca eupeptic si carminativ.

Thymus vulgaris (cimbrul) este o planta originara din sudul Europei, nordul Africii etc, intreaga planta avand un miros specific. Drogul este dat de frunze si flori - Thymi failure et flares sau Thymi herba - posedand calitati gestive, tonice, expectorante etc. In medicina veterinara se tilizeaza ca antiseptic, vernifug, antiparazitar extern etc.

Mentha piperita (izma). In medicina se utilizeaza frunzele - Menthae olium - care se usuca la umbra. Pe cale industriala planta se prelucreaza totalitate dupa ce a fost recoltata in timpul infloririi.

Majorana hortensis (magheran). In medicina intereseaza partile ariene care se recolteaza la inceputul antezei Majoranae herba . Drogul contine un ulei eteric cu proprietati carminative si antiseptice.

Solanum tuberosum (cartof) este o planta erbacee, paroasa, de 30-80 cm inaltime, originara din America de Sud (Chile), introdusa in Europa la sfarsitul secolului al XVI-lea. Tulpinile subterane (tuberculii) sunt comestibili pentru om, cat si pentru animate. Este important de retinut ca tuberculii de cartof pastrati in conditii nefavorabile emit lujere verzi care pot produce intoxicatii grave (mortale) mai ales la suine.

Solanum lycopersicum (Lycopersicum esculentum) (tomate) este o planta anuala care se cultiva pentru fructele sale comestibile.

Hyoscyamus niger (maselarita) este o planta cu radacina pivotanta

Tulpinaplea are o inaltime de 20-100 cm. Toata planta emana un miros neplacut,iar la gust este amara. Infloreste in iunie - august. Creste in locuri ruderale, maidane, in locuri cu gunoaie. Frunzele - Hyoscyami folium - sunt bogate in hiosciamina, hioscina, atropine, scopolamine. Planta si semintele ei sunt toxice pentru animale.

Atropa belladona (matraguna) este o planta perena, intalnita frecvent prin padurile umbroase de dealuri si munte din Europa meridionala si Africa septentrionala. Poate atinge 2 m inaltime. Drogul este format din fructe si radacini - Beliadonnae folium et radix. Frunzele sunt recoltate inainte de inflorire, iar radacinile mai tarziu; recoltarea cea mai buna se obtine in al treilea an de cultura. Dupa recoltare, frunzele se usuca la soare iar radacinile la caldura artificiala, in cuptoare speciale.

Dace planta verde, uscata sau insilozata, este consumata de animale, determina fenomene de intoxicatii grave.

Capsicum annuum (ardei) este o planta anuala, originara din America tropicala, cultivata pentru fructele sale comestibile. Tulpina este dreapta de 30-50 cm. Intereseaza fructele soiului iute - Capsici fructus - pentru continutul lor in capsaicina (alcaloid), carotinoide, flavonozide si acid ascorbic. Drogul are calitati digestive, iar tinctura preparata din fructe este iritanta, folosindu-se ca rubefiant sub forma de comprese sau frictii.

Nicotiana tabacum (tutun) este o planta anuala de 1-2 m inaltime, originara din Peru. Frunzele contin numerosi alcaloizi (nicotina, nicotimina si nicotelina). Se utilizeaza frunzele sub forma de decocturi calde, in concentratie de 5% ca antiparazitare externe.

Familia Scrophulariaceae.

Digitalis lanata (degetel lanos) este o planta perena intelnita prin tufisuri, terenuri pietroase si calcaroase, ca planta spontana, dar se si cultiva in scopuri medicale. Intereseaza frunzele - Digitalis lanatae folium - recoltate la maturitate, adice dupa trei luni de la aparitia lor. Drogul contine in principal glicozizi cardiotonici si flavonozide fiind recomandat ca tonic cardiac si diuretic. Planta este toxica pentru animate.

Gratiola officinalis (veninarita) este o planta perena cu rizomi, cu flori albe, solitare. Infloreste in iunie-septembrie. Creste prin locuri umede, mlastinoase, pe malua apelor, prin santuri si zone inundate; este toxica pentru animate, atat in stare verde, cat si uscata.

Familia Plantaginaceae

Exista mai multe specii de patlagina, cum sunt:

Plantago lanceolata (patlagina ingusta).

Plantago media

Plantago major

Plantago maritima

De la speciile de patlagina amintite, se recolteaza frunzele

Plantaginis folia - care contin mucilagii, seruri minerale de potasiu si sodiu, un glicozid amar (aucubina), polifenoli, tanin, vitamina K, pectine, caroten etc Se intrebuinteaza ca emolient, hemostatic, fitoncid, antidiareic, expectorant, antifebril, antiinflamator si cicatrizant.

Ordinul Gentianales.

Familia Gentianaceae. Este constituita din plante lemnoase care cresc in regiunile montane pane la etajele alpine. Taxonii se intalnesc pe tot globul.

Genliana lutea (ghintura galbena) are o radacina foarte lunga si cilindrica, mult ramificata, cu zbarcituri longitudinale si striuri transversate, brune la exterior si gelbuie la interior. Intereseaza radacina - Genlianae radix - care contine glicozizi amari gentiopicrina, amarogentiana, apoi alcaloidul gentianina, un colorant gentizina etc. Pulberea este folosita in medicina ca eupeptic.

Familia Apocynaceae

Rauwolfia serpentina este o planta tropicala raspandita mai mult prin Africa si Asia. Se prezinta ca o tufa verde in tot timpul anului. Drogul este dat de radacina - Rauwolliae radix - care contine mai mult de 30 alcaloizi indolici. Dintre acestia cei mai cunoscuti sunt rezerpina si rescinamina -tranchilizante antipsihotice. Complexul de alcaloizi in intregime exercita efecte hipotensive, simpaticolitice.

Familia Loganiaceae. Sunt plante tropicale care contin alcaloizi tetanizanti si curarizanti.

Strychnos nux-vomica (turta lupului) este un arbore de talie mica de 8-10 m inaltime ce creste in Asia tropicala, nordul Australiei etc. Fructul este o baca globuloasa, cam cat o portocala mica, galben - cenusie, cu 2-5 seminte ca niste discuri turtite, cu marginea putin umflata lucitoare, acoperita cu peri fini, catifelati. alb-verzui. Aceste seminte, numite si 'nuca vomica' - Stychni semen, contin alcaloizii stricnina si brucina, in totalitate, concentratie de 2-5%. Stricnina este un excelent medicament al parezelor si paraliziilor si un excitant at sisternului nervos central, utilizata in doze terapeutice; in doze mari, stricnina este o puternica otrava.

Strychnos (oxifera, o planta agatatoare din Guyana - ca si Strychnos gulberi si Strychnos castalnaei ;contine un alcaloid numit curara (paralizant al musculaturii striate, cu actiune asupra placutelor motorii).

Ordinul Oleas

Familia Oleaceae. Cuprinde tufe sau arbori care cresc mai ales in zona mediteraneana.

Olea europaea (maslin) este un arbore de circa 10 m inaltime. Se cultiva pentru  fructe (drupe) bogate intr-un ulei gras - Oleum Olivarum, utilizat nu numai ca aliment, ci si ca solvent, constituent al unor forme medicamentoase (solutii injectabile, unguente) si ca medicament laxativ.

Fraxinus excelsior (frasin) este un arbore de circa 30 m. Intereseaza frunzele - Fraxini folium - care se recolteaza in mai - iunie si care contin manitol, acizi grasi, tanin, glicozizi cumarinici, acid ursonic, frasina, rutina, glucoza, acid ascorbic cu actiune diuretica, tonica, febrifuga, laxativa si cicatrizanta.

Pe frunzele de frasin traiesc niste coleoptere -. Lytta vesicaioria - din care, in urma triturarii lor in intregime, se obtine 'cantarida', un apreciat vezicant in medicina veterinara. Acesti gandacei se mai intalnesc si pe alte specii de plante ca Syringe vulgaris, Ligustrum vulgare etc.

Syringa vulgaris (liliac) este un arbore mic care creste spontan sau cultivat ca planta ornamentala.

Jasminum fructicans (iasomie) este un arbust care creste spontan prin Dobrogea sau cultivat ca planta ornarnentata prin sudul tarii noastre. Ordinul Rubiales.

Familia Rubiaceae. Cuprinde arbori, arbust sau plante erbacee, Familia fiind alcatuita din aproximativ 6.000 de specii.

Chinchona succirubra este un arbore ce creste spontan prin Asia tropicala. Drogul este reprezentat de scoarta - Chinae cortex - care se livreaza sub forma de tuburi catorita ruiarii cop recoltata de la indivizii tineri sau de  placi mai mari ce provin din coaja arborilor adulti. Ccrtlne alcaloizi chinidina, cinconina etc. Chinina este o substanta schizontocida specifica si ocitocica, iar chinidina este un antifibrlant

Coffea arabica (arborele de cafea) este o planta originara din Africa introdusa in Europa prin anul 1645. Astazi este cultivata peste tot in zonele tropicale. Sunt arbori sau arbusti. Florile sunt albe, odorqte iar fructul este o drupa cu doua seminte, de culoare rosie. Recoltarea fructelor se face dupa

10 luni de la data infloririi. Semintele sunt folosite in consum dupa ce se

torefiaza in cuptoare speciale; in timpul torefierii, in seminte se formeaza un ulei volatil foarte aromat si o cafeo-toxina care dispare in mai mare parte prin macinare. Principiul activ al cafelei este cafeina, cu actiune excitanta asupra sistemului nervos central si analeptica restauratoare cardiovasculara. In semintele neprajite, fara de cafeina libera sau combinata, se mai gasesc materii grase (12-15%), zaharoza (0,6 %), materii azotate (12-13%), acid cafeic, acid cofialic, acid citric.

Ordinul Cucurbitales

Familia Cucurbitaceae. Cuprinde plante ierboase cu tulpina taratoare sau agatatoare, cu frunze palmat lobate, cu flori campanulate si cu fructe baciforme mari.

Cucurbita pepo (dovleac, bostan) este o planta anuala, cu tulpina lunga si fistuloasa, cu frunze mari, palmat lobata si cu peri rigizi, cu flori solitare situate la axila frunzei, alaturi de un carcel si o ramura vegetativa si cu fructe peponide. Se folosesc semintele recoltate la maturitate, uscate si decorticate - Cucurbitae semen decorticata - fiind recomandat ca vermifug si mai ales tenifug si de asemenea laxativ.

Cucumis sativus (castravete) este o planta originara din India orientala. Are o tulpina repenta si se agata cu carcei simpli. In afara de intrebuintarile culinare, fructele (sucul din acesta) se pot folosi ca diuretice si purgative sau in cosmetica si dermatologie.

Citrullus vulgaris (pepene verde), planta originara din Asia de sud-vesi si Africa de nord-vest.  Melonida, datorita miezului sau rosu sau galben, are utilizari diuretice.

Ordinul Synandrales (Campanulales).

Familia Campanulaceae. Sunt plante ierboase anuale, bienale sau perene, cu vase laticifere. Din cele aproximativ 1.000 de specii, amintim:

Campanula persicifolia (clopotei)

Campanula trachelium (clopotul caprei)

Campanula patula

Campanula ranunculoides

Campanula alpina

Subfamilia Tubuliflorae

Matricaria chamomilla (musetel) este o planta anuala erbacee, cu talie in jur de 50 cm. Intreaga planta miroase frumos. Infloreste in mai - iunie. Creste prin locuri ruderale. Intereseaza florile - Chamomillae Flores - care contin un ulei eteric de culoare albastra si flavonozide. Drogul este foarte apreciat ca digestiv, aromatic, antiseptic, antiflogistic.

Achillea millefolium (codita soricelului) este o planta ierboasa, perena, cu tulpina mai inalta (70-80 cm). Planta are in intregime un miros aromat, caracteristic. Creste prin pajisti, poieni, margini de drumuri etc, preferand locurile umbroase, fiind foarte frecventa in toata tara. Infloreste in iunie - august. Se utilizeaza partile aeriene ale plantei - Millefolli herba - care se recolteaza in timpul infloririi. Drogul contine un ulei volatil, o substanta glicoalcaloidica amara si se recomada ca digestiv aromatic, antiflogistic, cicatrizant, hemostatic, antiseptic.

Artemisia absinthium (pelin) este o planta perena, foarte comuna, cu talia de 1-1,5 m. Intreaga planta emana un miros agreabil si are un gust amar - aromatic. Intereseaza partile aeriene - Absinthi herba - care se recolteaza in timpul infloririi din iunie pana in septembrie si de asemenea si frunzele de dinainte de anteza. Drogul contine glicozizi amari - absintina si anabsintina, un ulei volatil bogat in azulen, tuiona, tuiol si alte substante. Se utilizeaza ca eupeptic amar - aromatic, antiflogistic, colagog si antiparazitar. Consumat de animale in doze mari, determina intoxicatii cu manifestari nervoase (in special la cal), principiile toxico - active fiind absintolul si absintina.

Artemisia dracunculus (tarhon) este o planta vivace, inalta de pana la 1-2 m. Intereseaza partile aeriene - Dracunli herba - bogate intr-un ulei volatil; drogul se foloseste ca eupeptic aromatic in industria cosmeticelor si in producerea de condimente.

Tussilago farfara (podbal) este o planta frecvent intalnita prin lunci, prin locuri abrupte si argiloase si in general prin zone umede, in scop farmaceutic se utilizeaza frunzele - Farfarae folium - si inflorescentele - Farfarae nos. Drogurile amintite contin mucilagii, inulina, tanin, saruri de potasiu, substante amare etc si se recomanda ca antispasmodic, diuretic si emolient.

Amica monatana (podbal de munte) este o planta erbacee, cu tulpina de 50 - 60 cm inaltime. In scop terapeutic se folosesc florile - Arnicae flores In cazuri mai rare se pot intrebuinta si celelate parti ale cormului (tulpina, frunzele si radacina). Drogul are actiuni hemostatice, sudorifice, astringente, iritante si stimulative.

Calendula officinalis (galbenele) este o planta erbacee, inalta de 30 - 40 cm, ce creste in flora spontana, printre daramaturi, pe sub garduri, pe terenuri parasite. Sub raport farmaceutic, intereseaza florile - Calendulae flares - care se recolteaza fara codite, pe timp uscat si inflorit. Drogul contine un ulei eteric, calendulina, glicozizi, compusi triterpenici, mucilagii si gume. Se recomanda pentru proprietatile cicatrizante, sudorifice, bactericide, usor sedative, coagulante, antiinflamatorii si antitrichomonotice. Planta poate provoca si intoxicatii la animale din cauza existentei saponozidelor triterpenice, dar tulburarile aparute (sialoree, voma, colici, diaree) se pot trata simptomatic destul de usor.

Cynara scolymus (anghinare) este o planta perena erbacee ce creste in zonele cu multa caldura. Se folosesc frunzele - Cynarae folium - recoltate in lunile iunie - iulie, inainte de inflorire. Drogul contine cinarina, cinaropicrina (un principiu foarte amar), acizi organici si aminati, tanin si mucilagii. Poseda proprietati diuretice, febrifuge, astringente, tonice amare, colagoge, coleretice si antimicrobiene.

Cnicus benedictus (schinel) este o planta erbacee, de cultura, cu o radacina verticala neramificata, continuata cu o tulpina erecta 5 - muchiata, de aproximativ 1 m inaltime. Se utilizeaza partile aeriene - Carduil benedicti herba - recoltate in timpul infloririi. Drogul este digestiv amar.

Centaurea cyanus (albastrita) este o planta anuala, cu o inaltime de 50-100 cm. Planta este comuna, intalnindu-se prin semanaturi de toamna sau este ruderala. infloreste in iunie - septembrie. Se folosesc florile marginale - Cyani faras - pentru continutul lor in substante amare, alcaloizi si antocianidine avand actiune diuretica si digestiva.

Arctium lappa (brusture) este o planta bienala. inalta de pana la 1 m, cu radacina puternica. Se intalneste printre daramaturi, prin terenuri necultivate, pe la marginea drumurilor si apelor si prin vai parasite. Se foloseste radacina - Bardanae radix - care contine inulina, un ulei volatil, glucoza, un, principiu amar, mucilagii, enzime, vitamine din complexul B, saruri de potasiu. Drogul se recomanda ca laxativ, diuretic, sudorific, depurativ, hemostatic, usor carminativ, antifurunculos, antiflogistic, coleretic si usor ruminator.

Helianthus annuus (floarea soarelui) este  o planta anuala binecunoscuta, oleaginoasa, originara din America, avand o tulpina de pana la 2 m inaltime. Semintele sunt exalbuminate si deosebit de bogate intr-un ulei gras - Oleum Helianthi - cu valoare alimentara si medicinala (emolient, laxativ si excipient). Turtele de floarea soarelui au utilizari furajere.

Taraxacum officinale (papadie) este o planta perena, cu rizom scurt si radacina pivotanta. Planta este ruderala, intalnindu-se peste tot. Infloreste din aprilie pana in august. In medicina se folosesc radacina - Taraxaci radix - sau frunzele - Taraxaci folium - recoltate primavara inainte de inflorire. Drogul contine un glicozid amar - taraxacina - si fitosteroli; in frunze se mai gasesc in plus proteine, glucide, mucilagii, vitamineie A, B, C, D,iar in radacina si tanin, inulina (40 %), rezine, amidon, colina, acid cafeic si saruri de potasiu. Se recomanda ca drog eupeptic amar, diuretic, astringent si usor purgativ.

Cichorium intybus (cicoare) este o planta erbacee perena, cu tulpina

inalta pana la 1,5 m. Infloreste din iulie pana in septembrie, in scop terapeutic se poate folosi toata planta - Chicorii herba - recoltata in timpul

infloririi sau numai radacina - Chicoril radix - recoltata toamna tarziu.

partea aeriana contine cicorina, colina, inulina, acid cicoric, iar radacina este

bogata in tanin, un ulei eteric, zahar, substante amare, alcooli triterpenici, un ulei gras, pectine, rezine etc. Drogul se utilizeaza ca eupeptic amar si laxativ.

4.2 3.2.2. CLASA MONOCOTYLEDONATAE

Insumeaza aproximativ 70.000 de specii de plante erbacee, mai putin lemnoase, grupate in 53 de familii raspandite in intreaga lume.

Reprezentantii clasei monocotiledonatelor se caraterizeaza prin prezenta unui singur cotiledon si prin structuri particulare.

Radacina principala dispare destul de timpuriu, fiind substituita cu radacini adventive fasciculate sau firoase.

Obisnuit, tulpina este neramificata, aeriana sau subterana. Tulpina subterana caracterizeaza monocotiledonatele perene si poate fi adesea metamorfozata in rizorn, tubercul sau bulb.

Frunzele sunt de obicei intregi, nestipelate, sesile,alterne, cu teaca bine dezvoltata si cu nervatiune paralela sau arcuata. De cele mai multe ori elementele invelisuhlor florale se numesc tepale, care alcatuiesc un invelis floral simplu.

Samanta are endospermul bine dezvoltat, in care se acumuleaza amidonul, iar embrionul se gaseste localizat la una din extremitatile semintelor. Polenizarea se realizeaza prin intermediul insectelor sau cu ajutorul vantului.

Subclasa Alismidae.

Cuprinde plante acvatice, multe din ele submerse, cu frunza heteromorfe, aterne.

Ordinul Alimales. Reuneste reprezentanti acvatici si palustri,cu  frunze heteromorfe submerse si emerse.

Familia Butomaccae.

Butomus umbellatus (rosateaua) se intalneste pe la marginea apelor.

Familia Alismaceae . Sunt plante acvatico si palustre, raspandite atat in zonele calde, cat si in cele temperate.

Sagittaria sagittifolia (sageata apei) este una din cele mai cunoscute alismacee.

Ordinul Hydrochariales

Hydrocharis morsus-ranae (iarba - broastei) este o planta natanta, cu frunze reniforme si lungi petiolate. Se intalneste prin baltile de campie.

Elodea canadensis (ciuma apelor) este o planta submersa, ramificata cu frunze mici, ovale, cu filotaxie verticilata. Frunza, din punct de vedere structural, este constituita din trei feluri de celule. Aceste frunze servesc in laboratoare pentru demonstrarea miscarilor de circulatie si de rotatie a claroplastetor.

Ordinul Najales

Insumeaza familii de plante palustre si acvatice, cu adaptari in apele dulci, salmastre etc.

Familia Potamogetonaceae.

Potamogeton natans (limba apei) se intalneste prin apele stagnante de la campie. Are utilizari in piscicultura.

Familia Zosteraceae. Cuprinde specii holarctice (submerse).

Zostera marina (iarba de mare) se intalneste in apele litorale ale Marii Negre. Frunzele plantei se utilizeaza la umplerea pernelor si saltelelor (zegras).

Subclasa Liliidae.

In linii generale, liliidele produc o gama restransa de principii active rezultate in urma metabolismului. Se cunosc insa si liliide din grupe sistematice inferioare care contin uleiuri eterice si glicozizi, foarte putine din ele fiind posesoare de alcaloizi.

Ordinul Liliales. Cuprinde plante ierboase, perene, cu metamorfozari ale tulpinilor in rizomi, tuberculi sau bulbi. Semintele sunt albuminate si contin amidon si protide.

Din punct de vedere farmacologic, lilialele intereseaza datorita continutului lor in alcaloizi ca veratrina, sabadina, jervina, protoveratrina, dioscorina, glicozizi (convalatoxina, scilarena) si saponine (dioscina, peristifnina).

Familia Liliaceae

Allium cepa (ceapa) este originara din Asia de sud vest.

Allium sativum (usturoi) este o planta care se cultiva pentru bulbili (catei de usturoi). Bulbilii se recomanda ca drog eupeptic, antihelmintic si hipotensiv.

Veratrum album (stirigoaie) este o planta perena, cu rizom de culoare bruna, de la care pornesc inferior radacini adventive de culoare galbena. Planta este raspandita prin fanete umede, pe la margini de padure, prin poieni, in special la mari altitudini. lnfloreste in iunie - august. In medicina se folosesc rizomii si radacinile - Veratri rhizoma et radix -, ele continand o serie de alcaloizi, cei mai importanti fiind protoveratrina si jervina (nu veratrina). Prezinta proprietati vomitive, ruminatorii, expectorante si antiparazitare externe. Consumata de animale in cantitati mari produce intoxicatii mortale.

Colchicum autumnale (brandusa de toamna) este o planta perena care creste in zonele montane umede. In pamant are un bulb ca o ceapa. lnfloreste toamna dupa ce frunzele cad. Semintele - Colchici semen -, care se recolteaza la deplina lor maturitate, contin alcaloidul colchicina, precum si democolcina, tiocoichicozida si alte substance. Drogul are efect depresor asupra terminatiilor nervoase si totodata analgezic. Stimuleaza peristaltismul intestinal. Planta ingerata in cantitati mari este toxica, moartea, in cazuri grave putand surveni chiar in 2-5 ore.

Urginea maritima este o liliacee care creste in jurul Marii Mediterane. Are doua varietati: alba si rosie. Planta este perena, cu un bulb mare, cu diametrul ce atinge 30 cm si cu greutatea de 2-8 kg. Drogul este constituit din bulb -Scillae bulbus - (varietate alba) se utilizeaza in medicina datorita continutului in principii cardiotonice care nu se cumuleaza in miocard (scilarena). in varietatea rosie s-a pus in evidenta scilarozida; din acest drog se prepara si extractul numit 'rosu ratitoxic de Scilla' cu calitati rodenticide apreciabile.

Lilium candidum (crin alb) este o planta originara din zona mediteraneana. Subteran poseda un bulb solzos. Intereseaza bulbii de crin alb care contin substante mucilaginoase.

Familia Iridaceae

Iris germanica (stanjenel). In scop medicinal, datorita continutului plantei intr-un ulei volatil se intrebuinteaza rizomii - Iridis rhizoma -, drogul avand calitati expectorante.

Iris pseudacorus (stanjenel de balta) este o planta perena cu tulpina aeriana de 70-150 cm. Creste in locuri mlastinoase, pe langa ape lin curgatoare. Planta este toxica pentru animale.

Alte iridacee mai sunt: Crocus moesiacus (brandusa de primavara), cu flori galbene, Crocus banaticus planta foarte asemanatoare cu brandusa de toamna.

Ordinul Orchidales (Microspermae)

Familia Orchidaceae. Este singura familie a ordinului care cuprinde plante ierboase, perene, cu flori mari de pana la 30 cm in diametru; unele flori se mentin pana la 12 saptamani.

Vanilla planifolia (originara din Mexic) este o liana lunga, agatatoare. Creste in padurile tropicale americane. Este importanta pentru fructele sale; drogul este stimulant, aromatic si afrodisiac.

Ordinul Bromeliales. Bromelialele sunt raspandite in zona tropicala a Americii, de la ses pana la altitudinea de 4.300 m. Familia Bromeliaceae. Sunt plante originare din America Centrala side Sud.

Ananas sativus (ananas) si Ananas comosus sunt plante care se cultiva si in Africa tropicala, nu numai in America. O planta da doar un singur fruct, de marime variabila, in functie de varietate. Din fructele necoapte : prepara forme medicamentoase diuretice, expectorante, toni;. aromatizante etc.

Ordinul Zingiberales (Scitaminales). Insumeaza familii de plante erbacee de talie arborescenta. Zingiberaiele poseda uleiuri eterice si flavone.

Familia Zingiberaceae.

Zingiber officinalis (ghimber) este o planta cultivata in Asia si Africa tropicala pentru rizomi - Zingiberis rhiroma - care sunt folositi in alimentatie, in calitate de condiment si in medicina, ca revulziv.

Familia Musaceae. Cuprinde plante tropicale, erbacee, inalte.

Musa paradisiaca (bananier) are o tulpina falsa de pana la 5 m, terminata cu mai multe frunze mari, de 2-4 m lungime si pana la 0,5 m inaltime. Fructele sunt bananele cunoscute si poseda proprietati de combatere a diareelor si a diverselor boli pulmonare. Din sucul de banane, prin fermentatie, se obtine vinul de banane, un tonifiant foarte bun.

Ordinul Commelinales. Cuprinde plante erbacee graminiforme raspandite in zonele tropicale si  subtropicale.

Familia Commelinaceae. Este cea mai importante familie a ordinului, ea  cuprinzand 37 de genuri si aproximativ 600 de specii.

Commelina tuberosa are un rizom bogat in substante fainoase apreciate in alimentatie.

Ordinul Cyperales. Sunt plante erbacee care cuprind o singura familie.

Familia Cyperaceae. Ciperaceele insumeaza 75 de genuri si mai bine de 4.000 de specii raspandite pe tot Globul, mai ales prin mlastini, mai putin prin pajisti umede sau paduri.

Cyperus papirus (papirusul) creste prin baltile si pe tarmurile Nilului. Din aceasta planta, vechii egipteni obtineau hartia de scris pentru hieroglife (papirus).

Scirpus (Schoenoplectus) lacustris (pipirig) este de 1-3 m inaltime, ea crescand prin balti si pe langa rauri.

Ordinul Graminales (Poales, Glumiflorae)

Familia Gramineae (Poaceae)

Subfamilia Festucoideae (Poaideae). Aceasta subfamilie inmanunchiaza cele mai importante cereale din zonele temperate si specii spontane comune in tara noastra.

Triticum aestivum (grau) este o planta cultivata de la tropice pana in zonele nordice ale Pamantului, avand o valoare alimentara de exceptie. Amidonul de grau - Amylum tritici - are utilizari atat ca medicament analeptic nutritiv, cat si ca excipient in receptura.

Hordeum vulgare (orz). Orzul  se cultiva pentru furajarea animalelor sau pentru scopuri industriale - la prepararea alcoolului si a berei. Din cariopsele decorticate se obtine arpacasul.

Hordeum distichum (orzoaica) se aseamana cu orzul si se intrebuinteaza in industrie si alimentatie.

Secale cereale (secara) este o graminee care datorita unui strat de ceara dispusa la suprafata intregii plante are o culoare verde - albastruie. Se cultiva pentru a fi folosita ca furaj verde si pentru productia de boabe, apreciate in alimentatie umana.

Avena saliva (ovaz) se cultiva pentru obtinerea unui nutret verde si pentru productia de boabe necesare alimentatiei omului care sunt bogate in amidon si vitamine.

Glyceria aquatica (mana apelor). Creste prin locuri mlastinoase, 1a marginea apelor statatoare sau a paraurilor lent curgatoare, in locuri cu mult mal. Infloreste in iunie - iulie. Planta este foarte toxica pentru animale datorita continutului in substance cianogene (aceste substance toxice se gasesc in cantitate mai mare in lastarii tineri si in otava).

Dactylis glomerala (golomat) este o planta perena, cu tufa rara, inalta de 60-120 cm. Infloreste in iunie - iulie si creste pe soluri bogate, in poieni, prin pajisti si in general in locuri ruderale. Planta se cultiva si pentru valoarea sa furajera.

Poa pratensis (firuta) este o planta perena, ierboasa, avand inaltimea de 50-80 cm. Infloreste in mai -iunie. Creste spontan prin poieni si pe la marginea drumurilor, in toata tara. Se cultiva cu scop furajer.

Lolium perene (rai - gras englezesc, gazon, zazanie) este o planta cu inaltimea de 40 - 60 cm. Planta este spontana, intalnita prin locuri cu umiditate suficienta. Se cultiva ca planta furajera sau ca planta decorativa, cateodata se pot intampla intoxicatii la ierbivore care consuma gazon in cantitati mari.

Phleum pratense (timoftica) este o planta cu tufa rata, cu inaltimea de 50-90 cm. Infloreste in iunie - iulie si creste pe soluri bine aprovizionate cu apa, in zonele nordice ale tarii noastre; este o foarte buna planta furajera:

Agropyron repens (pir) este o graminee cu rizom tarator si frunze lineare. Creste prin locuri cultivate si prin gradini si fanete. Infloreste in iunie - iulie. Planta este utilizata sub forma de infuzie 2% si are actiune diuretica, mai ales rizomul - Graminis rhizoma.

Phragmiles communis (stuf, trestie) este o graminee mare, care prefera apele stagnate, mai ales malurile lacurilor, uneori ale raurilor lin curgatoare. Infloreste in august - septembrie. Plantele tinere pot fi folosite ca furaje pentru taurine.

Oryza sativa (orez) este o planta anuala, originara din Asia de Est. Se cultiva in toata lumea, iar la noi in tara in partea de sud. Cariopsele contin pana la 85% amidon - Amylum Oryzae - care se utilizeaza ca excipient in farmacie si ca material de baza in industria de cosmetice. Orezul este in acelasi timp un aliment de baza, mai ales in tarile calde.

Subfamilia Panicoideae

Panicum miliaceum (mei) este o planta originara din India si Asia centrala. Fructele decorticate se cunosc sub denumirea de pasat.

Setaria glauca (mohor) este o planta anuala, cu inaltimea de 30-60 cm. infloreste in iunie-iulie. Planta verde se poate folosi ca furaj, dar inflorescenta uscata poate determina leziuni ale mucoasei bucale.

Subfamilia Andropogonoideae. Este constituita din specii deosebit de importante pentru economie; au talie mare.

Zea mays (porumb) este cereala a doua ca importanta economica dupa grau. Amidonul de porumb - Amylum maydis - are utilizari asemanatoare celui de grau, iar stigmatele, matasea de porumb - Maydis Stigmata - se folosesc ca drog diuretic si colagog.

Sorgum halepense (sorg) este o planta perena,,inalta de 100-180 cm. Planta este o buruiana de cultura si ruderala, crescand prin sudul tarii.

In stare verde este toxica; daca planta este murata sau uscata devine netoxica.

Sorgum sudanense (iarba de Sudan) este o planta anuala furajera, care creste prin infratire, dand tufe inalte. Tulpinile ating 2 m inaltime si 0,5 - 1 cm grosime, sunt pline si poarta 10-20 frunze aspre, violacei la baza. Iarba de Sudan este o planta furajera buna, care se cultiva pentru masa verde cu precadere in sudul tarii noastre; da un fan de buna calitate si se poate folosi si dupa insolizare. In anii secetosi, iarba de Sudan da cele mai bune productii comparativ cu celelalte plante furajere anuale.

Saccharum orficinarum (trestia de zahar) este o planta perena, originara din India orientala, cu o inaltime de pana la 2-3 m care se cultiva in zonele tropicale pentru extragerea zaharului din maduva. Prin distilarea melasei de trestle de zahar. se obtine alcool etilic, restul folosindu-se ca furaj.

Subfamilia Bambusoideae. Este alcatuita din plante graminee, inalte pana la 40 m.

Bambusa arundinaceae (bambus) este un taxon al regiunilor tropicale. Oamenii folosesc in intregime aceasta planta: rizomii au intrebuintari astringente, iar lastarii tineri se folosesc in tratamentul gastroenteritelor.

Subclasa Arecidae (Spadiciflorae)

Ordinul Typhales

Familia Typhaceae

Thypa latifolia (papura) vegeteaza prin ape stagnante sau lin curgatoare. Rizomii plantei sunt bogati in amidon, grasimi si substante proteice. Frunzele se pot folosi sub forma de furaj inzilozat.

Ordinul Arales

Familia Araceae. Familia cuprinde 100 genuri cu peste 1.500 de specii raspandite mai ales in zonele tropicale din America de Sud si Indonezia.

Din punct de vedere al compozitiei biochimice, araceele contin saponine, glicozizi si uleiuri eterice.

Acorus calamus (obligeana) este o planta at carei rizom este tarator, lung de 30-50 cm, gros ca degetul mare, de culoare rosie-bruna si cu foarte multe radacini adventive, incalcite. Dupa ce se usuca, rizomul se coloreaza in galben - roz si devine aromatic. Creste pe terenuri umede, inundabile, prin mlastini, cu precadere in zona Timisoarei si Bihorului. Intereseaza rizomul -Calami rhizoma - recoltat in aprilie - mai sau toamna tarziu, care contine un ulei volatil, cineol, amidon, tanin, acorina (un principiu foarte amar) si se utilizeaza in consecinta. Datorita prezentei azaronei, rizomul are si actiune insecticida.

Arum maculatum (rodul pamantului) este o planta ierboana care se intalneste prin paduri. Are un rizom bulbos care se valorifica pentru continutul sau in saponine, aroina, amidon, mucilagii si alte substante; de asemenea are si calitati antihelmintice, vulnerare etc.

Familia Lemnaceae. Sunt plante erbacee acvatice, foarte mici, cu o tulpina metamorfozata ca o frunzulita lenticulata, de la care, de pe fata ventrala, pornesc una sau mai multe radacini mici cateodata acestea lipsind. Acesti taxoni se mai numesc si lintite si sunt raspandite in toata lumea. Pot fi folosite ca furaje pentru pasari si porci. Pestii fitofagi le consuma.

Ordinul Arecales (Palmales). in aceasta grupa sunt cuprinsi palmierii - plante lemnoase tropicale.

Sunt raspandite in principal in regiunile calde si umede ale Braziliei, Cubei, coastelor orientale si occidentale ale Africii, in Madagascar, in sudul Indiei si in nordul Australiei.

Palmierii se caracterizeaza printr-o tulpina columnara de 15-20 m inaltime, neramificata, formata din internoduri scurte, prin frunze mari la nivelul varfului tulpinii prevazute cu o teaca bine dezvoltata. Fructele sunt bace sau drupe si prin seminte libere sau lipite de pericarp.

Din punct de vedere biochimic, palmierii sunt bogati in lipide si glucide.

Familia Arecaceae. Este unica familie a ordinului.

Areca cafechu este un palmier, originar din Asia si Oceania, inalt de pana la 20 m. Samanta - Arecae semen, numita astfel si 'nuca de Arec', le bogata in alcaloidul arecolina ce prezinta proprietati antihelmintice, acid arecatanic si cite substante.

Copernicia cerifera, palmier din Brazilia, are la suprafata frunzelor un strat de ceara care dupa recoltare se foloseste la fel ca si ceara de albine - ceara de Carnauba.

Phoenix dactylifera (curmal) creste in oazele deserturilor. Planta se cultiva pentru fructele sale (bace) comestibile, cu continut ridicat in zaharuri.Pe langa valoarea lor alimentara. fructele au si calitati astringente ,diuretice.

Cocos nucifera (cocctier) se cultiva in toate zonele tropicale, in special in regiunile Morale oceanice. Cocotierul este originar din Asia meridionala si atinge inaltimea de 30 m. Toate partile plantei sunt folosite in diverse scopuri: constructii, impletituri, bauturi alcoolice (din seva florescentei fermentata se obtine 'vinul de Palma') alimente.