Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Insuficienta respiratorie cronica



Insuficienta respiratorie cronica


INSUFICIENTA RESPIRATORIE CRONICA


Definitie: insuficienta respiratorie sau pulmonara este o grava tulburare a functiilor respiratorii, caracterizata prin scaderea saturatiei in O2 a hemoglobinei din sangele arterial (hipoxemie) si prin cresterea presiunii partiale a CO2 in sangele arterial (hiper-.capnie). Cresterea CO2 apare mai tardiv, deoarece CO2 are o mare capacitate de difuzare si eliminarea sa este tulburata numai cand Isjpc»ventilatia cuprinde majoritatea alveolelor. Hipoxemia este constanta; hipercap'nia inconstanta. Modificarile patologice pot aparea brusc (insuficienta respiratorie acuta) sau treptat (insuficienta respiratorie cronica).

Etiopatogenie: dupa etapa respiratiei pulmonare afectate, se deosebesc urmatoarele fenomene:

Insuficienta respiratorie prin tulburare a ventilatiei, cea mai obisnuita forma. Tulburarile care apar se numesc disfunctii ventilatorii si se caracterizeaza prin scaderea debitului respirator maxim pe secunda (ventilatia maxima). Se cunosc trei tipuri:

- disfunctia abstructiva, in care ventilatia maxima este micsorata prin scaderea volumului expirator maxim pe secunda. Apare in tulburari de permeabilitate bronsica si de elasticitate alveolara (emfizem pulmonar obstructiv, astm bronsic, bronsite cronice);

disfunctia restrictiva, in care ventilatia maxima scade prin amputarea capacitatii vitale. Se intalneste in fibroze pulmonare, simfize pleurale, rezectii pulmonare, toraco-plastii, pleurezii intinse, pneumotorax;

- disfunctia mixta: forma obstructiva si cea mixta contribuie mult mai frecvent la instalarea insuficientei respiratorii.

Insuficienta respiratorie prin tulburarea distributiei aerului inspirat: scaderea oxigenului se datoreaza faptului ca o parte dintre alveole sunt hipoventilate. Se intilneste in astm bronsic, procese bronsice starozante, emfizem pulmonar, neoplasme pulmonare.

Insuficienta respiratorie prin tulburarea difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara; apare in fibroze tuberculoase, pneumoconioze, emfizem sau astm bronsic grav.



Insuficienta respiratorie prin amestecul sangelui arterial cu cel venos: in mod obisnuit, insuficienta respiratorie nu apare in forme pure: de obicei intervin mai multe mecanisme care se intrica. Dupa cum hipoventilatia intereseaza numai o parte sau toate alveolele, se deosebesc o insuficienta partiala si una globala. Cand hipoxemia apare numai in eforturi fizice, insuficienta este latenta; cand apare si in repaus este manifesta.

Simptomatologia este dominata de tulburarile provocate de scaderea O2 si cresterea CO2 in sange, care se grefeaza pe simptomele bolii de fond.

Manifestarile produse de scaderea O2: sunt: dispnee cu caracter polipneic sau bran-hipneic, tahicardie, cianoza si accidente nervoase (crize convulsive, hemiplegie, coma) sau cardiace (infarct miocardic, mai frecvent cord pulmonar cronic). Semnele biologice sunt reprezentate de scaderea concentratiei O2 in sangele arterial, poliglobulie si deshidratare prin polipnee.

Manifestarile produse de cresterea CO2 in sange apar mai rar si constau in dispnee intensa, hipersudoratie, hipertensiune arteriala, tahicardie la inceput, bradicardie mai tarziu; uneori, respiratie Cheyne-Stockes, tulburari nervoase (agitatie, cefalee, torpoare, mergand pana la coma); apar de asemenea acidoza si cresterea presiunii partiale a CO2 in sange.















hipotonie
















hipertonie
















VI. Examen endobucal

. Vestibul bucal (coloratie, frenuri. bride, formatiuni tumorale)


.Bolta palatina -medie adanca

- ogivala plata

- torus

. Planseu                               normal eventuale formatiuni

.Val palatin. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

. Limba (aspect, marime, tonicitate, insertie)





Examenul arcadelor dento-alveolare











Se va nota cu:

1. Carie simpla C

2. Carie dcntara complicata: pulpita = P; gangrena= G

3. Obturatie cu amalgam: ? cu localizarca sa topografica

4. Obturalie fizionomica cu materiale: foto sau autopolimcrizabile:

- foto = - vestibulara la colel =Vco

- auto = - palatinala : P

- vestibulara la un dinte frontal = V;              - linguala: L

- vestibulara la un dinte fronlal cu refacerea - meziala: M

unghiului mezial sau distal = V<M; V<D - dislala: D






5. Dinte abrazat = A

6. Gradul de mobilitate al unui dinle: Ml, M2, M3

7. Dinte distrofic = Di

8. Fisura dentara =  f

9. Fractura dentara = F

10. Diastema = (mm)


Examenul restaurarilor protetice existente

- Proteza(zele)                   Adecvata(e) Inadecvata(e)

M m M m M m

- Adaptare               Retentivitate Dificultati masticatorii

- Linia surasului inalta medie adanca

Examen radiologic parodontal





LHG = latimea hipertrofiei gingivale, MPJ =marginea pungii fata de jonctiunea smalt-cement,

SS = sangerarea la sondare

Sondarea Mobilitatea dentara Evidentierea Evidentierea Situarea limbusului



  pungilor in mm     Gr, I, Gr, II, Gr. III trifurcatiei coletului in mm        alveolar d.p.d.v. Rx


 












Indice de sangerare a papilei

Maxilar































































































































































































































































































































































































Suma




















- mecanism circulator, cu reducerea capilarelor pulmonare.

Indiferent de forma clinica, insuficienta respiratorie odata aparuta, mersul este invariabil catre exitus. Toate infectiile acute sau afectiunile care reduc si mai mult functia respiratorie precipita evolutia, grabind deznodamantul.

Prognosticul este rezervat.

Profilaxia urmareste tratamentul corect al bolilor care duc la aparitia insuficientei respiratorii (bronsita cronica, emfizemul pulmonar, astmul bronsic, fibrozele pulmonare) si al bolilor care pot decompensa insuficienta respiratorie (infectii bronhopulmonare, anemii, obezitate etc.).

Tratamentul urmareste: combaterea infectiei bronsice cu antibiotice sau cortico-terapie, stimularea respiratiei si restabilirea permeabilitatii bronsice prin dezobstruare bronsica cu substanta bronhodiiatatoare (Miofilin, Efedrina, Alupent, Bronhodilatin, Berotec, ACTH), fluidifierea secretiilor (Tripsina, Mucosolivin, Bisolvon), si aspirarea secretiilor bronsice.

Respiratia asistata, aplicabila bolnavilor cu dispnee in repaus si cianoza se face cu aparate care intretin automat respiratia, producand o presiune inspiratorie pozitiva. Uneori, se administreaza oxigen, contraindicat cand domina cresterea CO2 in sange.

Kineziterapia (gimnastica respiratorie este utila).




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright