Nursing in afectiunile sistemului cardiovascular

SEMNE SI SIMPTOME

EXAMENE PARACLINICE

PRINCIPII SI RATIONAMENTE NECESARE PRACTICII NURSING

BOLI ALE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

Dispneea

Durerea precordiala

Palpitatiile

Cianoza

Semne culese prin inspectie

Semne culese prin palpare

Semne culese prin auscultatie

Semne din partea altor sisteme

Dispneea reprezinta dificultatea de a respira, se caracterizeaza prin sete de aer si senzatie de sufocare.

Apare in insuficienta cardiaca stanga, in care scade rezerva cardiaca, cu incapacitatea inimii stangi de a evacua intreaga cantitate de sange primita de la inima dreapta, deci staza in circulatia pulmonara, cu cresterea rigiditatii pulmonare si scaderea elasticitatii sale, fenomene care maresc efortul respirator si duc la aparitia dispneei.

Cauze ale insuficientei cardiace stangi:

hipertensiunea arteriala

valvulopatii mitrale sau aortice

ateroscleroza coronariana

Dispneea cardiaca se caracterizeaza prin respiratii frecvente (polipnee) si superficiale.

Tipuri de dispnee:

dispneea de efort - apare in faza initiala a insuficientei cardiace stangi

dispneea de repaus - in fazele tardive ale insuficientei cardiace stangi

ortopnee

dispnee vesperala

astmul cardiac - apare in accese, de obicei noaptea, la cateva ore dupa culcare, brusc, trezind pacientul care prezinta senzatie de sufocare, tuse si neliniste.

In formele severe apare edemul pulmonar acut in care simptomul principal este dispneea paroxistica, cu ortopnee, insotita de tuse productiva cu sputa spumoasa, rozata, chiar hemoptoica.

Interventii nursing

*interventiile nursing sunt orientate spre reducerea congestiei.

*se asigura pozitia sezanda pozitie care nu influenteaza in mod direct respiratia ci scade intoarcerea venoasa, reducand astfel congestia venoasa pulmonara . Acest efect este mai evident in caz de ortopnee si dispnee paroxistica nocturna.

*in timpul dispneei pacientul este anxios, se teme sa nu se sufoce, sa nu moara, de aceea trebuie intervenit rapid.

2. Durerea precordiala

Cauze extracardiace:

embolii pulmonare

pneumotorax

pleurezie

nevralgii intercostale

zona zoster

hernie diafragmatica

litiaza biliara

leziuni ale coloanei vertebrale sau ale

articulatiilor vecine

leziuni ale peretelui toracic.

Cauze cardiace:

• pericardite
• anevrism aortic
• aritmii cu ritm rapid
• cardiopatii ischemice cronice dureroase
• infarct miocardic acut.

Interventii nursing

evaluarea atenta a durerii toracice, ameliorarea durerii este un element esential din procesul de ingrijire.

Fiecare pacient are o reactivitate diferita la durere si anxietatea poate duce la accentuarea durerii. De exemplu, durerea toracica este foarte mare cand pacientul este acasa, dar poate fi mai mica in spital, unde stie ca se poate interveni medicamentos.

de obicei, orice durere precordiaia este interpretata ca infarct miocardic acut. Durerea are o serie de reactii asociate: anxietate, agitatie, tahicardie. De aceea este important sa se intervina pentru ameliorarea durerii.

Durerea este expresia unui aport inadecvat de oxigen, de aceea se vor lua masuri de scadere a necesarului de oxigen. Aceasta se realizeaza prin limitarea efortului fizic, mentinerea unui climat de liniste.

Asistenta medicala administreaza tratamentul antialgic prescris de medic si urmareste efectul sau.

Se monitorizeaza tensiunea arteriala, greturile si varsaturile, respiratia.

Oxigenoterapia amelioreaza durerea prin cresterea aportului de oxigen la nivelul miocardului.

Alte masuri pentru reducerea durerii constau in asigurarea unei pozitii confortabile, asigurarea unui mediu de calm si liniste.

3. Palpitatiile

batai ale inimii resimtite de pacient ca senzatii neplacute, suparatoare, sub forma unor lovituri repetate in regiunea precordiala.

Cauze extracardiace:

• stari de excitatie psihica
• febra
• abuz de excitante (tutun, cafea, alcool)
• anemii
• hipertiroidismul
• eforturi fizice mari
• unele medicamente (extracte tiroidiene, atropina, simpaticomimetice)
• unele tulburari digestive.

Cauze cardiace:

Eseu: Cum trebuie hraniti copiii - alimentatia unui copil mic Proiect: Dieta saptamanala pentru cei care doresc sa-si pastreze silueta

- tulburari de ritm (aritmia extrasistolica, fibrilatia atriala, tahicardia paroxistica)

- stenoza mitrala

- hipertensiunea arteriala.

In cazul palpitatiilor trebuie precizat:

• daca apar izolat sau in accese
• daca dureaza putin sau un timp mai indelungat
• daca sunt regulate sau neregulate
• conditiile de aparitie.

4. Cianoza

Coloratia violacee a tegumentelor si mucoaselor (obraji, nas, buze, degete) datorita cresterii hemoglobinei reduse in sangele capilar.

Cianoza este cel mai important simptom al insuficientei cardiace drepte.

Mai poate aparea in:

boli congenitale ale inimii

insuficienta cardiaca globala

cord pulmonar cronic.

5. Semne culese prin inspectie

Inspectia cuprinde:

- inspectia generala

- inspectia regiunii precordiale.

Inspectia generala poate evidentia:

* pozitia pacientului:

ortopneea indica o insuficienta cardiaca stanga

pozitia genupectorala apare in pericardita exudativa

* culoarea tegumentelor si a mucoaselor:

paloarea apare in cardita reumatismala, endocardita subacuta, insuficienta cardiaca

cianoza apare in boli cardiace congenitale, insuficienta cardiaca globala

* turgescenta venelor jugulare - semn de insuficienta cardiaca dreapta

* artere hiperpulsatile ("dansul arterial") indica o insuficienta aortica sau hipertiroidism

* bombarea abdomenului prin

ascita

hepatomegalie de staza este un semn de insuficienta cardiaca dreapta

edeme  declive (regiunea sacrata, membre inferioare), degete hipocratice (endocardita subacuta).

6. Semne culese prin palpare

Prin palpare se apreciaza socul apexian - in mod normal este in spatiul V intercostal stang, pe linia medioclavicuiara.

Patologic, socul apexian se deplaseaza:

in jos si spre stanga (in hipertrofia ventriculara stanga )

numai spre stanga (in hipertrofia ventriculara dreapta )

freamatele (vibratil provocate de unele sufluri valvulare mai intense si mai aspre si care dau o senzatie tactila asemanatoare cu aceea perceputa aplicand palma pe spatele unei pisici care toarce)

palparea arterelor periferice (radiala, humerala, carotida, femurala, tibiala posterioara, pedioasa) permite aprecierea elasticitatii, permeabilitatii arteriale.

7. Semne culese prin auscultatie

La inima normala, prin auscultatie se percep doua zgomote:

zgomotul I sau sistolic este surd si prelungit datorat inchiderii valvelor atrioventriculare si contractiei miocardului, se aude mai bine la varf

zgomotul II sau diastolic este mai scurt si mai inalt datorat inchiderii valvelor sigmoide aortice si pulmonare, se aude mai bine la baza.

Intre zgomotul I si zgomotul II este o pauza mica (sistola), iar intre zgomotul II si zgomotul I al revolutiei cardiace urmatoare este o pauza mai mare (diastola).

In stari patologice apar:

modificari de zgomote (intarite, diminuate )

zgomote supraadaugate (sufluri)

tulburari de ritm.

8. Simptome din partea altor sisteme

simptome respiratorii:

tusea

hemoptizia

simptome digestive:

dureri in epigastru si hipocondrul drept

greturi, varsaturi

meteorism

simptome nervoase: cefalee, vertij, tulburari vizuale si auditive

accidente motorii tranzitorii sau definitive (hemiplegii, afazii, pareze)

EXAMENE PARACLINICE IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE

Explorarile cardiovasculare urmaresc:

stabilirea capacitatii functionale si a posibilitatilor de adaptare la efort a inimii si a vaselor sanguine

evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor tulburari

stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional.

1. Determinarea tensiunii arteriale

Conditii necesare pentru masurarea corecta a tensiunii arteriale:

masurarea tensiunii arteriale se face dupa 2-3 minute de la prezentarea pacientului, dupa 2-3 minute de repaus, in clinostatism si ortostatism

manseta tensiometrului trebuie sa fie putin larga

dezumflarea camerei de presiune trebuie facuta foarte lent, mai ales in cazul existentei tulburarilor de ritm sau conducere

pentru diagnostic sunt necesare trei seturi de determinari la interval de cel putin o saptamana

inainte de determinare pacientul nu trebuie sa consume cafea, stimulente adrenergice, sa nu fumeze.

2. Determinarea pulsului

Se studiaza :

frecventa si ritmul

normal frecventa este de 70-80 pulsatii pe minut

in stari patologice pulsul se accelereaza (tahicardie) sau se rareste (bradicardie)

pulsul bigeminat se caracterizeaza prin doua pulsatii - una puternica si alta slaba, urmata de o pauza mai lunga, apar in extrasistole

deficitul de puls apare in fibrilatie atriala (bataile cardiace sunt mai numeroase decat pulsatiile periferice)

amplitudinea sau intensitatea

3. Presiunea venoasa

Presiunea venoasa reprezinta presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor.

Masurarea presiunii venoase este indicata pentru aprecierea insuficientei cordului drept si a gradului de umplere a patului vascular venos.

Presiunea venoasa creste in :

insuficienta cardiaca dreapta si globala

pericardite constrictive

Presiunea venoasa scade in :

colapsul periferic.

4. Timpul de circulatie

Timpul de circulatie este perioada de timp (in secunde) in care o substanta parcurge un segment vascular.

Durata timpului de circulatie este in functie de :

viteza de circulatie

debitul cardiac

volemie.

5 Electrocardiograma

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

Permite diagnosticul unei suferinte miocardice, coronariene sau boli de inima care evolueaza clinic latent.

In practica curenta se inregistreaza 12 derivatii (conduceri):

3 derivatii bipolare notate DI, DII , DIII

3 derivatii unipolare ale membrelor notate a VR, aVL, aVF

6 derivatii precordiale notate V1 , V2 , V3 , V4 , V5 , V6 ECG normal

Montarea electrozilor pe membre se face astfel:

• rosu - mana dreapta
• galben - mana stanga
• verde - piciorul stang
• negru - piciorul drept

Montarea electrozilor precordiali se face astfel:

V1 - in spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului

V2 - in spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului

V3 - intre V2 si V4

V4 - spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara stanga

V5 - ia intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara stanga

V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga

Pe o electrocardiograma normala definim:

unde numite P, Q, R, S, T, U

segmente - reprezinta distanta dintre doua unde PQ, ST

intervale (unda P si segmentul PQ).

6. Alte metode grafice

Vectocardiografia este o metoda grafica derivata din electrocardiograma, care da o reprezentare spatiala a activitatii electrice a inimii.

Fonocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a zgomotelor si suflurilor produse de inima in cursul unui ciclu cardiac.

Sfigmografia consta in inscrierea grafica a pulsului arterial, in special a celui radial, dar si carotidian.

FIebografia reprezinta inregistrarea pulsatiilor venei jugulare.

Apexograma reprezinta inregistrarea grafica a socului apexian.

7. Ecocardiografia

este o metoda de explorare bazata pe inregistrarea ultrasunetelor strabatute si reflectate la nivelul cordului.

8. Cateterismul cardiac

Este o metoda de explorare a cordului si consta in introducerea unei sonde radioopace speciale prin sistemul vascular periferic, permitand recoltari de sange si inregistrari de presiuni in cavitatile inimii.

Metoda permite:

precizarea diagnosticului unor boli congenitale, prin evidentierea traiectelor anatomice (sonda fiind radioopaca, este vizibila radiologie)

masurarea presiunilor intracavitare, recoltari de probe de sange pentru dozarea oxigenului si dioxidului de carbon, efectuarea unor examene speciale: electrocardiograma si fonocardiograma intracavitara.

Contraindicatiile cateterismului cardiac:

infarct miocardic acut

reumatism articular acut

insuficienta cardiaca

stari febrile.

Complicatiile cateterismului cardiac:

tulburari de ritm

febra

edem pulmonar

accidente tromboembolice.

9. Examenul radiologic al inimii

Se efectueaza:

radioscopia - este un examen subiectiv, care nu permite o comparatie in timp

radiografia - ofera o imagine obiectiva care permite comparatia in timp

teleradiografia

angiocardiografia este un examen care pune in evidenta cavitatile inimii si marile vase cu ajutorul unei substante radioopace, introduse prin cateterism. Este utila in diagnosticul cardiopatiilor congenitale.

10. Explorari functionale ale vaselor periferice

1. Proba mersului sau ridicarea pe varful picioarelor permit aprecierea claudicatiei intermitente.

2. Ischemia plantara

in mod normal ridicarea unui membru timp de 30 secunde produce o usoara paloare,

in obstructiile arteriale apare rapid o lividitate.

3. Eritroza decliva:  in mod normal coborarea membrului ridicat sub nivelul patului readuce culoarea normala in 5-10 secunde.

In insuficientele arteriale timpul este mult prelungit.

4. Timpul de umplere venoasa este revenirea la coborarea piciorului a turgescentei venelor colabate prin ridicarea membrului.

La individul normal are loc in 10 secunde, timpul este prelungit in insuficienta arteriala.

5. Oscilometria masoara oscilatiile arteriale cu oscilograful Pachon.
Valorile se inregistreaza la ambele membre inferioare, dar si antebrat si brat.

In mod normal valorile variaza intre 3-6 diviziuni la coapsa, 2-4 diviziuni in treimea superioara a gambei si 3-4 diviziuni la membrele superioare.

6. Arteriografia consta in injectarea intravenoasa a unei substante
radioopace pentru evidentierea sistemului arterial.

Arteriografia poate da relatii asupra:

sediului

naturii

intinderii leziunilor.