Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie - dermatologie

SCOALA POSTLICEALA F.E.G.                                                                          CURS

DISCIPLINA: NURSING IN DERMATOLOGIE

I.         PREGATIREA PREOPERATORIE

OBIECTIVE SPECIFICE

- Pregatirea pacientului pentru operatie prin :

. restrictionarea aportului de alimente si lichide

. pregatirea campului operator (suprafata cutanata

. recoltarea produselor pentru examene de laborator

. efectuarea igienei personale si a altor nevoi de baza

. asigurarea sigurantei pacientului dupa administrarea medicatiei preanestezice

- Pregatirea documentelor pacientului pentru operatie prin:

. revederea semnaturii consimtamantului chirurgical

. completarea cu acuratete a listei operatorii

- Furnizarea, preoperator, de informatii si instructiuni pacientului si familiei.

PRINCIPII DE INGRIJIRE

- Operatia este un eveniment important in viata pacientului, generator de stress fizic si psihic. - Teama de spital, de anestezie, de operatie, de suferinta postoperatorie fac ca bolnavii sa fie anxiosi, agitati, deprimati psihic.

- Incizia operatorie determina durere si predispune la infectii.

- Anestezicele si drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand durerea dar si capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din mediul inconjurator.

1. PREGATIREA PREOPERATORIE GENERALA DIN ZIUA CARE PRECEDE OPERATIA

PREGATIREA PSIHICA A BOLNAVULUI

- Se recomanda tact si intelegere empatica in comunicarea cu pacientul pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie.

- Se recomanda selectarea pacientilor pe saloane, evitandu-se contactul celor nou internati cu cei care au avut o evolutie postoperatorie dificila, grava sau cu muribunzii.

- Se linisteste pacientul cu privire la anestezie, durere si procedurile preoperatorii

- Se respecta opiniile pacientului legate de credinte si conceptii.

- Se ofera informatii clare, accesibile legate de actul operator si de consecintele acestuia (limitari, mutilari).

- Se obtine consimtamantul scris al pacientului constient, adult sau al familiei in cazul minorilor sau al pacientilor inconstienti.

- Se stabileste data interventiei si se comunica bolnavului.

- Consimtamantul informat in interventiile chirurgicale este responsabilitatea medicului; asistenta este responsabila din punct de vedere etic, nu legal, actionand ca un avocat al pacientului (verificand  daca pacientul a inteles informatiile primite si daca sunt respectati toti pasii in pregatirea preoperatorie).

- Formele de consimtamant trebuie semnate inainte ca pacientul  sa primeasca medicatia sedativa, preanestezica

- Se administreaza, la indicatia medicului sedative, hipnotice in seara dinaintea interventiei pentru a asigura o odihna adecvata in timpul noptii

IGIENA PACIENTULUI

- Se face baie, sau dus, sau toaleta pe regiuni, la pat, in cazul bolnavilor nedeplasabili.

- Se curata cu atentie zonele de flexie si cea ombilicala pentru a reduce riscul infectiei prin flora cutanata

SUPRAVEGHEREA INAINTEA OPERATIEI

- Se masoara si se reprezinta grafic functiile vitale: temperatura, puls, T.A, respiratie.

- Se cantareste bolnavul si se apreciaza talia pentru dozarea premedicatiei si anestezicelor.

- Se semnaleaza medicului eventualele modificari ale tegumentelor din zonele prevazute pentru interventie cum ar fi semnele de inflamatie sau de alergie.

- Se noteaza si se raporteaza eventualele simptome de infectie a cailor respiratorii superioare, precum si aparitia menstruatiei la femei.

INVESTIGAREA PARACLINICA

- Se verifica, obligatoriu, pentru toate tipurile de interventii chirurgicale:

. grupul sanguin si factorul Rh

. hemograma

. glicemia

. ureea

. creatinina sanguina

. electrolitii serici

. probele hepatice

. factorii de coagulare

. sumarul de urina

- Se efectueaza

. ECG, radiografie pulmonara

GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL

- Se face clisma evacuatoare in seara dinaintea si in dimineata interventiei chirurgicale in caz de interventii pe tubul digestiv. Se administreaza un laxativ cu 12-24 ore inaintea interventiei daca actul operator nu se desfasoara pe tubul digestiv si tranzitul bolnavului este normal.

RESTRICTIA ALIMENTARA

- Se scade aportul alimentar oral cu o zi inainte de operatie.

- Se sisteaza aportul de alimente si lichide de la orele 21, in seara de dinaintea operatiei.

- Se interzice fumatul cu o seara inainte de operatie, precum si consumul de bauturi alcoolice.

2. PREGATIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERATIEI

MASURI GENERALE

- Se supravegheza pacientul sa ramana nemancat si sa nu fumeze.

- Se masoara functiile vitale si vegetative: temperatura, puls, TA..

- Se apreciaza starea generala si comportamentul.

- Se comunica medicului eventualele modificari patologice ale functiilor vitale, tusea, coriza, diareea, aparitia menstruatiei la femei si modificari din zona de interventie.

- Se indeparteaza bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale), agrafele de par, lentilele de contact

- Se cere pacientei sa-si faca toaleta de dimineata fara folosirea machiajului sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o buna observare a extremitatilor.

- Se invita pacientul sa-si goleasca vezica urinara sau se monteaza aseptic o sonda vezicala, daca medicul indica

- Se strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar pacientul imbraca o pijama curata, deschisa, iar femeile camasa de noapte.

CREAREA CAMPULUI OPERATOR

- Se epileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de ras individual, pe o suprafata larga (15 / 25cm) avand grija sa nu se creeze solutii de continuitate.

- Se interzice folosirea cremelor depilatoare care pot da reactii alergice si iritatii ale mucoaselor din zonele intime.

- Nu se epileaza sprancenele in cazul interventiilor la nivelul globului ocular.

- Se dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina (se exclude riscul la alergie prin anamneza

- Se acopera campul operator cu un camp steril.

- In caz de urgenta imediata, bolnavul va fi ras la pat sau la UPU inainte de a fi transportat la blocul operator. Se contraindica, temporar, actul operator in caz de leziuni cutanate in regiunea unde urmeaza sa se desfasoare interventia.

ADMINISTRAREA PREMEDICATIEI

- Se administreaza medicatia preanestezica (premedicatia) cu 60 de minute inainte de operatie, daca administrarea este orala si cu 45 de minute inainte de operatie, in administrarea parenterala

- Se interzice pacientului sa se mai ridice din pat dupa administrarea premedicatiei deoarece are actiune sedativa si deprima circulatia, determinand hipotensiune arteriala ortostatica

- Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau asistentei-sefe, insotite de procesul verbal.

TRANSPORTUL BOLNAVULUI LA SALA DE OPERATIE

- Se transporta bolnavul la sala de operatie cu un mijloc adecvat starii sale - cu brancarda, patul rulant, bine acoperit si insotit de asistenta.

Referat: Tehnologia obtinerii produselor de origine vegetala Lucrare: Determinarea aciditatii laptelui cu alcool etilic

- Se insoteste bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele investigatiilor, cu consimtamantul scris.

- Se evita transportul prea devreme la sala de operatie pentru a nu stresa bolnavul.

- Se verifica lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie).

PREGATIREA SALONULUI POSTOPERATOR

- Se pregateste, intre timp, salonul pentru primirea in conditii optime, a operatului:

. igiena salonului

. aerisirea salonului

. schimbarea lenjeriei de pat

. asigurarea cu material de protectie a patului.

- Se verifica sursa de oxigen, de aspiratie.

- Se pregatesc:

. tensiometru si stetoscop biauricular

. stativ

. trusa de perfuzat

. solutii perfuzabile si medicamente prescrise de medic pentru perioada postoperatorie

. urinar

. bazinet

. tavita renala

. alte materiale in functie de tipul interventiei si de ingrijiri (borcan de drenaj, de aspiratie, etc).

3. PREGATIREA OPERATORIE SPECIALA

OBIECTIVE

- Corectarea deficientelor organismului.

- Restabilirea echilibrului fiziologic pentru a suporta actul operator.

- Evitarea complicatiilor grave in timpul sau imediat dupa operatie.

INDICATII

- Pacienti cu risc operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va interveni.

- Pacienti cu afectiuni preexistente (tarati): cardiovasculare, pulmonare, hepatice, renale, diabet zaharat.

MASURI SPECIFICE

A.     MASURI SPECIFICE LEGATE DE APARATUL SAU ORGANUL PE CARE SE VA DESFASURA OPERATIA

- In cazul interventilor pe aparatul respirator se practica

. aspirarea secretiilor traheo-bronsice

. medicatie specifica

- fluidifiante ale secretilor

- expectorante

- bronhodilatatoare

- In cazul operatiilor pentru stenoza pilorica si a operatiilor pe stomac:

. montarea unei sonde nasogastrice de aspiratie a stazei gastrice, cu 3-4 zile inainte de operatie

. spalatura gastrica in seara dinaintea operatiei

- In caz de ocluzie intestinala

. aspiratie nasogastrica

. reechilibrare hidro-electolitica i.v.

- In cazul interventiilor pe colon si rect

. golirea continutului cu 48-72 de ore inaintea operatiei prin:

- regim alimentar cu putine reziduuri (carne, oua, branza, lapte, iaurt)

- regim exclusiv hidric cu 24 ore inaintea operatiei administrarea de solutii hipertone cu 24 ore inaintea operatiei: Fortrans (care nu este metabolizat de flora intestinala si nu se absoarbe prin mucoasa intestinala); se administreaza 4 plicuri dizolvate fiecare in cate 1 litru de apa (4 litri in total) in seara care precede interventia, fiecare litru fiind baut intr-o ora

. reechilibrarea hidroelectolitica parenterala

. clisme evacuatorii in cazul in care administrarea Fortrans-ului este contraindicata (stare generala alterata, insuficienta cardiaca, HTA, etc).

. aseptizarea colonului prin administrarea parenterala de antibiotic

B.      MASURI SPECIFICE LEGATE DE AFECTIUNILE PREEXISTENTE

- Se recomanda obtinerea avizului de la medicul specialist in domeniu (diabetolog, cardiolog, gastroenterolog, neurolog, etc) cu specificarea riscului anestezico-chirurgical si eventual a masurilor terapeutice necesare atat pre-, cat si postoperatorii.

- Se vor evita interventiile pentru afectiuni cronice in primele 6-12 luni dupa un infarct miocardic acut

- Se converteste medicatia cardiaca si antihipertensiva sau de reglare a glicemiei pe cale orala in terapie parenterala pana la reluarea tranzitului si alimentatiei postoperator.

- Se face reechilibrarea hematologica parenterala (transfuzii) in cazul pacientilor cu anemie severa, preoperator.

- Se aplica masuri specifice pentru pacientii hepatici:

. dieta hipercalorica predominant glucidica

. vitaminoterapie

. reducerea aportului de proteine pentru a scadea riscul de aparitie a encefalopatiei portale (la cirotici).

- Se recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic si al hemoragiilor digestive acute 'de stress' la pacientii cu risc major.

PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA

DEFINITIE

- Pregatirea preoperatorie pentru interventia chirurgicala efectuata in primele 2- 3 ore de la internare sau in primele 4-6 ore (in caz de semiurgenta

- Pregatirea preoperatorie pentru urgentele majore cu risc vital.

OBIECTIVE

- Salvarea vietii pacientului.

- Prevenirea complicatiilor intra, si postoperatorii imediate.

MASURI PREOPERATORII DE URGENTA

Masurile se aplica in sala de operatie si se refera la:

- toaleta sumara pe regiuni insistandu-se pe aseptizarea regiunii pentru operatie

- monitorizarea functiilor vitale si vegetative

- desocarea bolnavului socat

- recoltarea de urgenta a sangelui pentru: HLG, HT, glicemie, uree, teste de coagulare, grup sanguin si factor Rh

- administrarea premedicatiei

II. INGRIJIREA INTRAOPERATORIE

OBIECTIVE SPECIFICE

- Controlul infectiei prin respectarea circuitelor si aplicarea tehnicilor aseptice;

- Asigurarea sigurantei si protectiei pacientului

- Prevenirea complicatiilor intraoperatorii.

PREGATIREA SALII DE OPERATIE

- Asistenta de la blocul operator verifica curatenia si functionalitatea aparatelor si echipamentelor din spatiile medicale (salile de operatii cu anexele aferente): spalator filtru pentru chirurgi cu robinete cu apa sterila, spatiu pentru pregatirea materialelor si pentru trezirea operatului, camera protocol operator.

In sala de operatii viscerale verifica

- lampa scialitica, oxigenatorul de perete,

- aspiratorul chirurgical, aspiratorul de perete, prizele.

- se pregatesc: masa cu instrumente sterile, casoletele cu material moale, pachetele cu bluze si masti sterile, caruciorul cu medicamente, masa de operatii

REGULI DE BAZA IN SALA DE OPERATIE

- In sala se intra numai cu echipament de protectie: halat, papuci, boneta, masca

- Halatele echipei sunt considerate sterile in fata, de la umar pana la mijloc si de la mana pana aproape de cot; zonele nesterile ale halatelor includ umerii, gatul, zonele axilare si spatele.

- Mesele acoperite cu campuri sunt considerate sterile doar la suprafata; orice material care atinge suprafata mesei este considerat contaminat.

- Personalul echipei sterile trebuie sa stea in apropierea suprafetelor sterile, iar daca-si schimba pozitiile, trebuie sa se intoarca cu fata catre fata celuilalt sau cu spatele catre spatele celuilalt

- Tot personalul trebuie sa foloseasca masti care asigura o filtrare inalta

- Mastile trebuie sa acopere complet nasul si gura si sa fie fixate si nu purtate larg in jurul gatului.

- Cand mastile sunt indepartate, se ating numai legaturile pentru a preveni contaminarea mainilor de la zona nazofaringiana

- Unghiile se taie scurt pentru a preveni strapungerea manusilor.

ADMITEREA PACIENTULUI IN ZONA SALII DE OPERATIE

- Protocolul de admitere in zona in care pacientul este tinut pana ajunge in sala de operatie, prevede sa se verifice de catre asistenta:

. numele si numarul de salon al pacientului

. istoricul starii de sanatate si starea fizica prezenta

. rezultatele examenelor de laborator si radiografiile

. grupa de sange si testele de compatibilitate

. alergiile si orice alte reactii anterioare la anestezie sau transfuzii

. prezenta bijuteriilor, a lentilelor de contact, a protezelor dentare si daca pacientul a consumat alimente

. greutatea si inaltimea, in vederea dozarii corecte a drogurilor anestezice.

POZITIONAREA PACIENTULUI PENTRU OPERATIE

- Responsabilitatea pentru pozitionarea pacientului revine impreuna asistentei, chirurgului si anestezistului

- Pozitionarea pacientului va tine seama de:

. tipul si locul interventiei

. mobilitatea articulatiilor

. varsta pacientului

. evitarea aparitiei leziunilor de compresiune la nivelul tesuturilor si nervilor

. facilitarea functiei cardiocirculatorie si pulmonara

- Pozitionarea corecta este importanta pentru:

. expunerea adecvata a zonei operatorii

. accesul usor pentru inducerea anesteziei si administrarea de solutii si medicamente i.v.

. promovarea functiilor respiratorii si circulatorii

. asigurarea intimitatii pacientului prin evitarea expunerilor care nu sunt necesare

- Pentru mentinerea in pozitia adecvata interventiei, pacientul va fi fixat cu chingi pe masa de operatie.

PREGATIREA CAMPULUI OPERATOR SI ANESTEZIA

- Se aseptizeaza cu un agent antimicrobian

- Se acopera regiunea cu un camp steril cu fereastra sau cu folie adeziva, transparenta, prin care se face incizia si care impiedica diseminarea florei cutanate; o alternativa este pulverizarea preoperatorie a unei pelicule adezive care impiedica aparitia contaminarii

- Se utilizeaza diferite anestezice si medicatia adjuvanta corespunzatoare pentru obtinerea starii de inconstienta, de analgezie, relaxare musculara si disparitie a reflexelor, medicul anestezist este ajutat de asistenta de anestezie.

- Asistenta va supraveghea: functiile vitale, culoarea, temperatura si umiditatea tegumentelor, temperatura corporala, comportamentul bolnavului in cursul inducerii anesteziei: este posibil ca anestezia sa determine excitabilitatea pacientului (rade, plange, vorbeste excesiv, se misca excesiv), ceea ce necesita imobilizare pentru prevenirea autotraumatizarii.

SUPRAVEGHEREA INTRAOPERATORIE

- Obiectivele principale ale supravegherii intraoperatorii a bolnavului sunt:

. asigurarea unei anestezii corecte

. mentinerea linistei operatorii

. depistarea la timp a incidentelor ce pot sa apara

- Elementele de supraveghere:

. fazele anesteziei - prin masurarea TA, efectuarea EEG cu dispozitive electronice

. ventilatia pulmonara care poate fi tulburata in urma curarizarii, actiunii analgeticelor centrale - se apreciaza prin observarea tegumentelor, masurarea frecventei respiratorii, dozarea gazelor din sange

. constantele circulatorii se urmaresc clinic prin aprecierea ritmului cardiac si masurarea T.A., iar paraclinic cu ajutorul electrocardiogramei sau monitoarelor electrice.

. aprecierea pierderilor sanguine trebuie facuta cat mai obiectiv tinand seama de complexitatea operatiei si de gradul sangerarii

- Evaluarile se pot face prin:

. cantarirea compreselor utilizate in plaga comparativ cu un numar egal de comprese facute in acelasi mod.

. masurarea sangelui din aspirator

. determinarea hemoglobinei in lichidul de spalare a materialului moale

- Cantitatea sangelui pierdut este in functie si de tipul operatiei; astfel se apreciaza ca in timpul:

. curei operatorii a herniei se pierd aproximativ 20-30 ml. sange

. gastrectomiei subtotale - intre 250-1700 ml

. pielotomiei - intre 125-300 ml.

. pneumectomiei - intre 200-2500 ml.

. histerectomiei - intre 250-800 ml.

NOTE PRIVIND INTERVENTIA CHIRURGICALA (PROTOCOLUL)

- Medicul chirurg noteaza (in protocolul operator) informatiile referitoare la operatie; datele sunt relevante pentru ingrijirea postoperatorie imediata si includ urmatoarele:

. diagnosticul postoperator

. tipul operatiei (clasica, endoscopica)- care poate orienta ingrijirea

. anestezicul utilizat - orienteaza ingrijirea nursing (pozitionarea operatului)

. aprecierea tulburarilor respiratorii

. estimarea sangelui pierdut si a compensarii lichidelor pentru prevenirea sau combaterea dezechilibrului hidro-electrolitic

. tuburile de dren, sondele de aspiratie, sondele vezicale

- Asistenta verifica inventarul materialelor si instrumentelor folosite: pense, comprese, campuri sterile.

APRECIEREA GENERALA A STARII OPERATULUI INAINTE DE A FI TRANSPORTAT DE LA SALA DE OPERATIE

III. SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE

DEFINITIE

- Perioada postoperatorie imediata = perioada care dureaza de la sfarsitul interventiei chirurgicale pana la restabilirea starii de cunostinta si a functiilor vitale; se mai numeste perioada de trezire.

- Perioada postoperatorie precoce incepe din momentul in care pacientul a fost complet recuperat din anestezie si se termina in momentul externarii.

OBIECTIVE

- Restabilirea homeostaziei fizice si psihice.

- Prevenirea si tratarea prompta a complicatiilor postoperatorii imediate si precoce.

- Managementul durerii

SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE

- Se face in compartimentul postoperator.

- Se supravegheaza functiile vitale (R, P, T°, T.A., starea de constienta, durerea, Sp0₂) din 15' in 15' pana devin stabile si se noteaza in fisa de trezire a operatului.

- Se raporteaza imediat medicului anestezist si chirurgului orice modificare (cianoza cu transpiratii, tirajul muschilor intercostali, in caz de obstructie respiratorie, de exemplu).

- Se observa aspectul general al operatului: in mod obisnuit este palid, cu extremitati reci, cu psihic lent si sensibil la durere.

- Se verifica permeabilitatea si pozitia cateterelor, sondelor, tuburilor de dren.

TRANSPORTUL DE LA BLOCUL OPERATOR

- Se aplica masuri de protectie si de siguranta a pacientului, mai ales in cazul celor agitati.

- Se transporta operatul cu functiile vitale si vegetative stabile in salonul postoperator sau in ATI.

- Se evita, pe timpul transportului, zdruncinaturile, curentii de aer.

- Se impune atentie sporita la tuburile de dren, perfuzie, sonda de aspiratie, plaga operatorie.

1. SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE PRECOCE

A. SUPRAVEGHEREA PLAGII

- Se observa pansamentul: in mod normal este curat, fara secretii seroase sau sanguinolente.

- Se schimba pansamentul la 24 de ore post operator, iar dupa 3 zile plaga operatorie poate fi lasata libera daca evolutia este buna

- Se schimba pansamentul precoce cand:

. este umed si favorizeaza contaminarea bacteriana a plagii.

. pacientul prezinta semne clinice generale si locale de infectie a plagii (febra, frisoane, durere si congestie locala); in acest caz se recolteaza secretie din plaga pentru examen bacteriologic si antibiograma

- Se schimba mesele - acolo unde exista - odata cu pansamentul.

- Se scot firele de sutura in a 5 - a 7 zi partial sau total in functie de indicatia medicului si de evolutia plagii.

- Se supravegheaza racordul drenului la punga colectoare ce va fi mentinuta decliv si se noteaza caracteristicile lichidului de drenaj (culoare, aspect, cantitate).

- Se penseaza sau se instruieste pacientul sa mentina punga mai jos de nivelul de insertie a drenului in timpul mobilizarii.

- Se scurteaza sau se indeparteaza drenul atunci cand medicul indica

B. SUPRAVEGHEREA STARII TERMICE

- Se masoara T° si se reprezinta grafic in F.T.

- Se combate frisonul - prin incalzirea pacientului cu paturi suplimentare sau buiote cu apa calda asezate pe partile laterale ale corpului sau se administreaza sedative la indicatia medicului.

- Se supravegheaza si raporteaza semnele de hipotermie: somnolenta, reactii incetinite, respiratie rara, T.A. si P scazute ca urmare a scaderii metabolismului bazal, temperatura rectala in jur de 34°-35° C.

- Se semnaleaza medicului orice crestere patologica a T° corpului si se incearca scaderea acesteia prin metode fizice (aplicatii reci, impachetari).

C. SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR

- La cei cu sonda vezicala à demeure :

. se verifica permeabilitatea, racordul sondei

. se noteaza caracteristicile urinei: culoare, aspect, cantitate, se goleste la timp punga colectoare

- La cei fara sonda vezicala

. se stimuleaza reluarea mictiunilor. Spontan in primele 6 - 8 ore postoperator

. se verifica prezenta 'globului vezical' daca pacientul nu urineaza spontan

. se ofera bazinetul sau urinarul pentru captarea urinei la pat; atentie la bolnavii de sex masculin care urineaza mai greu in pozitie de clinostatism

. se anunta medicul daca bolnavul nu urineaza (este in anurie din cauza 'postului' pre-, si postoperator sau are 'glob vezical').

. se face sondaj vezical, in conditii aseptice, daca bolnavul prezinta 'glob vezical' si nu poate mictiona spontan.

- Se supravegheaza reluarea tranzitului intestinal pentru gaze, in a 2 zi p.o. si in a 3 - a 4 zi p.o., pentru materii fecale exceptand pacientul cu interventii pentru hemoroizi sau fistula anala la care defecatia trebuie amanata pana la vindecarea plagii operatorii, in situatii speciale (bolnavul nu elimina gaze si nu are scaun):

. se pune tub de gaze: 15 - 20 minute, maxim 1 ora

. se face masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerina; clisma evacuatoare, administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin + Propranolol) sau de solutii hipertone (Manitol) se fac numai la indicatia medicului.

D. SUPRAVEGHEREA ALIMENTATIEI

- Se recomand reluarea alimentatiei in prima zi p.o., daca interventia chirurgicala nu este la nivelul aparatului digestiv sau pe abdomen; alimentele vor fi usor digerabile, neflatulente.

- In cazurile obisnuite, de chirurgie curenta, schema reluarii alimentatiei este urmatoarea: prescrise de medic.

. dieta hidrica - in prima zi p.o., daca bolnavul nu varsa

. dieta usor digerabila - in a doua zi p.o.

. dieta obisnuita - dupa ce bolnavul a avut scaun.

E. MANAGEMENTUL DURERII

- Se identifica localizarea si intensitatea durerii pe o scala de la 1 la 10, si se inregistreaza informatiile referitoare la durere exprimate de pacient, postoperator.

- Se administreaza medicatia analgezica prescrisa de medic, respectand doza si intervalul de administrare.

- Se supravegheaza efectele terapeutice si nonterapeutice ale analgezicelor (hipoventilatie, hipotensiune, risc de aspiratie a varsaturilor in caile respiratorii).

- Se aplica masuri alternative ale durerii:

. metode fizice: aplicatii locale calde sau reci, schimbarea pozitiei, gimnastica respiratiei, masaj, aromaterapia.

. psihoterapie: consta in controlul durerii de catre pacient prin autosugestie si prin hipnoza si exersarea, preoperator, a tehnicilor de relaxare pentru a scadea consumul de analgezice postoperator.

F. SUPRAVEGHEREA STARII DE CONSTIENTA A COMPORTAMENTULUI

- Se supravegheaza starea de constienta, mai ales la pacientii in varsta, la cei cu administrare de analgezice p.o., cu antecedente de alcoholism, depresie sau cu dezechilibre electrolitice.

- Se consemneaza si se raporteaza manifestari ca: agitatie, cosmaruri, insomnia sau somnolenta, tulburari de sensibilitate (care insotesc deseori confuzia), delir cu halucinatii.

- Se supravegheaza, in permanenta, bolnavul si se mentine o sursa de lumina pe timpul noptii, la cei agitati care au tendinte de autoagresiune manifestate prin smulgerea sondelor, perfuziei, drenurilor.

- Se explica, cu calm si rabdare, pacientului scopul tuburilor, sondelor, perfuziilor.

G. MOBILIZAREA OPERATULUI

- Se recomanda mobilizarea precoce a operatului exceptand cazurile cu interventii ortopedice la nivelul membrelor inferioare, coloanei vertebrale, interventii pe cord, pacienti adinamici, cu complicatii p.o. imediate.

- Se schimba pozitia din ora in ora in primele 24 de ore p.o. pentru a favoriza expansiunea plamanilor si pentru a preveni pneumonia hipostatica sau atelectazia (colabarea alveolelor)

- Se solicita pacientului sa execute miscari active ale membrelor inferioare din ora in ora sau se fac miscari pasive ale articulatiilor de la membre, masaje in sensul circulatiei venoase.

H. EXAMENE DE LABORATOR SI EXPLORARI IMAGISTICE

- Sunt recomandate de catre medic la bolnavii:

. cu pierderi mari de sange in timpul interventiei chirurgicale

. cu risc de hemoragie postoperatorie (ex. bolnavi tarati, cu ciroza hepatica, cu tulburari de coagulare, cu hemostaza precara

. care au suferit interventii chirurgicale de mare amploare

. aflati in stare critic

- Se efectueaza obligatoriu in perioada postoperatorie imediata, conform indicatiei medicale, urmatoarele examene:

. hemograma completa

. coagulograma

. biochimie sanguina

. gazele sanguine

. radiografia pulmonara la pat

COMPLICATIILE POSTOPERATORII

OBIECTIVELE PROCEDURII

- Supravegherea si ingrijirea postoperatorie, atente si competente au ca obiective:

. Grabirea vindecarii si reducerea perioadei de spitalizare

. Prevenirea sechelelor postoperatorii si a mortalitatii

. Prevenirea cicatricilor inestetice in cazul operatiilor pe zone expuse

TIPURI DE COMPLICATII POSTOPERATORII

a) Dupa factorul temporal:

. Complicatii imediate: apar in primele ore post-operator

. Complicatii precoce: apar in primele zile post-operator

. Complicatii tardive: apar dupa saptamani, luni sau chiar ani de zile de la

interventia chirurgicala (ex.eventratia)

b) Dupa localizare si mod de manifestare:

. Complicatii locale: la nivelul plagii operatorii

. Complicatii generale: la nivelul unor aparate sau sisteme, sau chiar al

intregului organism

c) Dupa gravitate

. Complicatiile minore - care se vindeca repede si nu influenteaza starea generala

. Complicatii majore - care se vindeca greu, sunt costisitoare si/sau lasa sechele cu implicatii sociale, profesionale sau economice

. Complicatii letale - dificil de controlat care determina decese si au uneori implicatii juridice