Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Protetica dentara fixa



Protetica dentara fixa


Protetica dentara fixa – intrebari


1.leziuni coronare cu lipsa de substanta –cauze

-procesul carios: caria dentara determina leziuni superficiale fara afectarea pulpei dentare, leziuni profunde cu afectarea organului pulpar

-leziuni datorate accidentelor mai ales in zona frontala

-bruxism, dinti demineralizati, obturatii voluminoase, leziuni congenitale (distrofii, displazii).


2.leziuni coronare fara lipsa de substanta-cauze

-modificari de culoare : de cauza congenitala sau dobandite / secundare pe dintii devitali, cu tratament endodontic incorect efectuat sau dinti obturati cu amalgam

-modificari de pozitie, forma, volum


3.tulburari determinate de leziuni coronare – caracteristici

-estetice, fonetice, masticatorii





4.tratamentul leziunilor coronare – caracteristici

-leziunile coronare se impune sa fie tratate intotdeauna in faza de debut, cu cat se trateaza mai din timp cu atata este mai eficient tratamentul

-tesuturile afectate sunt indepartate prin interventia de excizie cu folosirea de instrumente adecvate (freze)

-tratamentul consta in utilizarea microprotezelor dupa ce dintele a fost preparat corespunzator

-microprotezele restaureaza morfofunctional componenta coronara prin fixare pe o perioada indelungata de timp


5.abraziunea – cauze determinante si favorizante:

-frictiunea cu corpuri straine, altele decat alimentele;

-parafunctii; deschidera sticlelor cu dintii

-obiceiuri vicioase: roaderea unghiilor(onicofagie); fumatul pipei, consum exagerat de seminte, abrazia la cei care mesteca tutun

-ticuri profesionale: interpozitia cuielor sau a acelor de cusut la tapiteri, cizmari si croitori, instrumente de suflat

-Abrazia poate fi localizata in anumite zone: vestibulara, linguala, proximala sau generalizata. Acest tip de abrazie apare la:

abuzul de scobitori; excesul de flossing, conuri interdentare.

- lucrarile protetice incorecte din aliaje dure, cu duritate mai mare decat cea a smaltului.

-Abrazia de origine etnica este in functie de obiceiurile locale specifice (abrazia dintilor in scopuri estetice, etc.)





6.profilaxia pulpei dentare la dintii vitali in timpul si dupa slefuirea dintelui

- turbina produce incalzirea dintelui in momentul slefuirii si tmeperaturile ridicate pot afecta organul puplar, de aceea in timpul slefuirii profilaxia se face prin folosirea de frze active evitandu-se supraincalzirea dintelui si uzarea turbinei. Astfel slefuirea este mai eficienta.

-frezele nu se tin in un si dur loc pe dinte ci se misca in sens orizontal pe suprafata dintelui si actiunea se intrerupe sistematic

-instrumentul cu care se slefuieste se raceste progresiv cu sprayul de la unit sau cu un jet de apa prin intermediul turbinei

-la persoanele tinere se slefuieste cu mai multa grija deoarece camera pulpara este mai voluminoasa decat la batrani. Totdeauna inainte de slefuire se examineaza radiografia.

-ocluzal se ia 1-1.5 mm si se slefuieste anatoform.

Dupa slefuirea dintelui urmeaza de asemenea un proces de profilaxie al pulpei dentare prin protezare provizorie, impregnari albe cu nitrat de ag si eugenol, lacuri dentare depuse pe bont care formeaza o pelicula de protectie.acest lac are o rezistenta redusa.


7.prepararea bonturilor dentare conform principiului biofunctional

Slefuirea dintelui are in vedere : -sa se obtina un bont dentar neretentiv, care sa permita o amprentare cat mai fidela cu orice tip de material de amprenta (rigid , semirigid, elastic), sa permita insertia si dezinsertia urmatoarei microproteze.

-dimensiunea peretilor microprotezei asigura rezistenta mecanica in timp , nu se fractureaza, nu se abrazeaza. Microproteza trebuie sa fie fixa pe bont – bintul trebuie sa fie in forma de trunchi de con, neretentiv, cu baza mare spre colet, cu o diferenta foarte mica intre baza mica si baza mare.

-sa se obtina un bont dentar care sa fie rezistent in timp, sa nu se fractureze dupa cimentare la timp scurt sub actiunea presiunilor ocluzale.


8.indicatiile incrustatiilor

-restaurarea morfologiei coronare dentare care prezinta leziuni partiale determinate de caria dentara, fracturi traumatice si abraziune exagerata

-elemenete de agregare meziala a puntilor pentru restaurarea edentatiilor unidentare si a puntilor mobilizabile, daca se folosesc aliaje din aur.

-elemente de sprijin pentru proteze partiale

-elemenete de fixare a aparatelor recomandate pentru imobilizarea dintilor

-elemenete de echilibrare a ocluziei realizand stopuri ocluzale stabile la nivelul fetelor ocluzale ale dintilor laterali.


9.contraindicatiile coroanelor partiale de tip onlay

-dinti cu tendinta mare la carie , igiena proasta (tartru si placa dentara)

-nu se realizeaza daca medicul si tehnicianul nu au manualitate deosebita si daca se fac din alt material decat aur platinat

-forma triunghiulkara a dintelui

-dinti cu dimeniuni reduse

-leziuni trofice, displazii, distrofii care modifica aspectul fetei vestibulare

-malpozitii dentare


10.coroanele partiale – caracteristici

-fata vestibulara a dintelui ramane integra

-se prepara 3 fete la frontali si 4 fetele la laterlai, deci se face economie de tesut sanatos

-contact mai redus la nivelul gingiei al microprotezei fata de coroanele totale de acoperire

-permit o mai buna igiena

-diagnosticul de vitalitate pulpara se face pe fata vestibulara

-se foloseste aliaj metalic cu pret de cost ridicat (aur platinat)

-estetic, frontal pot pune probleme

-au indicatii limitate deoarece se necesita o manualitate foarte buna, experienta, materiale scumpe si sisteme de retentie speciale – santuri sau puturi parapulpare.


11.amprenta directa pentru inlay

Se face o macheta din ceara sau din acrilat autopolimerizabil care se modeleaza direct pe bontul dentar in cabinet.inainte de asta bontul dentar este izolat si uscat. Macheta de ceara se indeparteaza cu ajutorul unor brate de srama in forma literei u usor incalzite.se examineaza , se verifica, se introduce intr-un pahar cu apa si se trimite la laborator spre ambalare si turnare. Amprenta care foloseste acrilat autopolimerizabil : acrilatul se introduce in un tub de cupru aplicat pe bont, ambele izolate. Se aplica pasta de acrilat, care are o zona de refluare vestibular. Macheta trebuie aopi prelucrata pe toate fetele pentru redarea morfologiei corecte, raport oculzal, puncte de contact.


12.reconstituirile corono radiculare (RCR) indicatii

-leziuni carioase profunde cu tesuturi dentare nesustinute

-fracturi coronare ale dintilor devitali cu obturatii voluminoase

-fracturi partiale insotite de deschiderea camerei pulpare produse in umra traumatismelor

-fractura unui dinte devital acoperit de o microproteza sub care exista un proces carios ce evolueaza

-abraziuni intenese ale coroanlor dentare care reduc inaltimea si care necesota RCR in vederea protezarii.


13. RCR contraindicatii

-mobilitate dentara de gradul 2,3

-parodontopatii

-infectii periapicale

-corp strain fixat in canalul radicular

-radacini curbate inaccesibile tratamentului

-dimensiuni reduse ale radacinilor

-leziuni profunde la nivelul componentei coronare insotite de leziuni ale partii radiculare

-dentina infiltrata

-dimensiune foarte redusa ale coroanelor dintilor vecini (sub 4 mm)



14.avantajele RCR

-datorita pivotului fixat intraradicular se mareste rezistenta la rupere a dintelui

-sunt recuperati dinti ce prezinta mari pierderi de tesut coronar

-permit aplicarea unei coroane de acoperire

-maresc dimensiunea bontului dentar, impiedicand decimentarea microprotezei

-corecteaza axul dintelui cand acesta este dintele stalp, astfel incat sa rezulte unh paralelism intre dintii stalpi pentru puntea dentara

-sunt preparatae in locul coroanelor de substitutie ca elemete de agregare in cadrul puntilor dentare, fiind acoperite de microproteze.


15.examenul radiologic in vederea realizarii RCRurilor

-dimensiunea radacinii in sens axial si transversal in comparatie cu radacinile dintilor vecini

-forma radacinii (dreapta sau curba)

-raportul si directia radacinii cu formatiunile anatomice

-zona periapicala

-spatiul periodontal

-canalul endoradicular : neobturat, obturat total sau partial.


16.caracteristicile canalului radicular preparat pentru RCR

-forma sectiunii transversale este asemanatoare conturului fetelor radacinii (niciodata circulara)

-forma in sens axial este cilindroconica

-lungimea canalului preparat sa fie 2/3 din lungimea radacinii


17.examinarea amprentei pentru RCR

-inregistrarea sacului gingivodentar

-forma si dimensiunea canalului radicular

-aspectul fetelor canalului radicular al camerei pulpare si al peretilor externi – suprafete netede fara lipsuri sau depresiuni

-amprenta dintilor vecini

-spatiul creat proximal intre dintii vecini si preparatia facuta

-inregistrarea dintilor antagonisti

-inregistrarea ocluziei


18.tehnica moderna de amprentare pentru realizarea RCRurilor

Se usuca canalul radicular , se ia amprenta campului protetic (dinti vecini, antagonisti, preparatie) cu silicon chitos, rezulta o portamprenta. Apoi siliconul fluid este introdus in canalul radicular cu un ac Lentullo montat in piesa contraunghi. Se pune fluid si in portamprenta chitoasa, in canal se introduce un con de gutaperca sau tija metaliza si se repune pe campul protetic supraamprenta din chitos. Intre cele 2 materiale de amprenta se realizeaza o solidarizare chimica. Supraamprentarea cu elastomerul chitos este necesara pentru inregistrarea urmatoarelor componente:Fetele laterale ale bontului coronar;Dintii vecini;Dintii antagonisti,Ocluzia in pozitia de intercuspidare maxima.



19.examenul RCr pe model- se urmaresc:

-Aspectul modelelor, dimensiunile soclului, inregistrarea dintilor vecini si antagonisti RCR-ului.

-Pozitia de ocluzie precum si cum este aceata mentinuta;

-Forma si dimensiunea RCR-ului comparativ cu dintii vecini si antagonisti;

-Spatiul pentru viitoarea coroana de acoperire;

-Forma bontului coronar reconstituit (trunchi de con cu fetele laterale usor convergente spre ocluzal sau cilindru pentru bonturile cu dimensiuni reduse);

-Adaptarea marginilor RCR pe tot traiectul la limitele preparatiei coronare (in zona cervicala i se acorda o atentie mai mare);

-Aadaptarea in totalitate a RCR-ului


20.examenul RCR pe campul protetic

Pacientul este asezat in unitul dentar in pozitie confortbila pentru activitatea specialistului;RCR-ul este dezinfectat .

Campul protetic este pregatit prin indepartarea pansamentului provizoriu, pentru evidentierea camerei pulpare si canalul radicular.

RCR-ul este inserat in pozitia in care a fost pe model, utilizandu-se o presiune lenta pentru a nu fractura preparatia dentara.

Dupa insertie se observa (inspectie si palpare cu sonda):

-Adaptarea marginala;

-Spatiul dintre dintii vecini si antagonisti.

-Prin insertie si dezinsertie lenta este decelat gradul de adaptare in general (contact intim). Daca nu exista spatiul necesar pentru microproteza de acoperire, reconstituirea este indepartata de pe bontul dentar pentru a fi redusa prin slefuire. Este interzisa slefuirea dupa cimentare datorita duritatii aliajului ce determina supraincalzire la care se adauga si traumatizarea pacientului.


21.cauzele neadaptarii RCRurilor – fazele clinice

-Preparatia dentara incorecta;

-Amprenta deformata;

-Modelul nu afost turnat dintr-un material corespunzator (a avut duritate redusa);

-Masa de ambalat nu a fost specifica aliajului folosit.


22.cimentarea bontului preparat pentru o coroana metalica

a)Cimentarea provizorie:

Fixarea definitiva a microprotezelor poate fi precedata de o cimentare provizorie pentru a se constata urmatoarele:

-Toleranta organului pulpar;

-Comportamentul tesuturilor parodontale;

-Aspectul estetic pentru dintii frontali;

-Adaptarea in dinamica mandibulei;

In perioda de cimentare provizorie pot fi observate urmatoarele deficiente:

-Neadaptarea cervicala si axiala a coraonelor: cele lungi se pot adapta prin slefuire iar cele scurte se refac;

-Neadaptarile ocluzale inalte se pot retusa, cele in subocluzie se refac;

-Neadaptarile proximale – absebsenta punctelor de contact coroanele se refac;

-Complicatiile pulpare se realizeaza fara trepanarea coroanei;

-Neconcordanta componentei estetice la coroanele mixte se poate reface.


b) Cimentarea definitiva

Este realizata pentru perioade indelungate de timp reprezentand un numar mai mare sau mai mic de ani. Cimentarea finala este realizata cu ajutorul unor cimenturi fabricate si comercializate in acest scop:Oxifosfat de Zinc;policarboxilat de Zinc;Cimenturi diacrilice;

Glass ionomeri (ionomeri de sticla).


23.caracteristicile bontului preparat pentru o coroana metalica

In urma slefuirii trebuie sa se obtina din coroana dintelui o forma neretentiva:

Cilindrica (pentru bonturile de dimensiuni reduse);

Cilindro-conica (trunchi de con cu fata ocluzala mai redusa decat fata cervicala).

Daca dintele este vital, diferentele de temperatura din cavitatea bucala pot fi resimtite la nivelul pulpei dentare. Fata ocluzala este redusa 1-1.5mm cu respectarea morfologiei, ca sa nu se afecteze organul pulpar si ca sa il ajute pe tehnician la modelare. Diametrul maxim al fetelor laterale slefuite plan se situeaza gingival. Forma data la nivelul coletului conditioneaza adaptarea viitoarei microproteze.


24.scopul prepararii bontului dentar

Bontul dentar este preparat in vederea acoperirii lui cu o coroana dentara, pentru ca o coronita restaureaza morfologia si functiile in cavitate bucala, aspectul estetic si rapoartele ocluzale.coronitele pot fi unidentare sau pot fi elemente de agregare in cadrul puntilor, cand bontul dentar este dinte stalp si are o importanta vitala in rezistenta lucrarii protetice. Viitoarele margini ale coroanei trebuie sa fie adaptate la nivelul coletului fara a leza parodontiul marginal iar volumul microprotezei si morfologia sa refaca rapoartele cu dintii vecini si dintii antagonisti.


25.tehnici de slefuire a fetei ocluzale pentru acoperirea cu o coroana metalica

Exista doua tehnici : clasica si moderna.

Tehnica clasica foloseste slefuirea din aproape in aproape, intai ocluzal. Tot clasic se poate slefui cu ghidaj sub forma de santuri facute pe fata ocluzala adanci de circa 1.5mm. se poate slefui si in treapta (ocluzal in doi timpi). Aceste tipuri se folosesc in primul timp al slefuirii clasice.in timpii urmatori se slefuiesc fetele proximale, apoi vestibulara si orala si la urma finisarea.desfiintarea punctului de contact poate fi facut din aproape in aproape sau slice cut (in felie cu discul abraziv, destul de periculos.dupa ce se finiseaza bontul(timpul 4) urmeaza timpul 5 cu realizarea marginii de la nivelul gingiei- supragingival, subgingival sau la nivelul gingiei.

Tehnica moderna: se foloseste turbina care foloseste viteze foarte mari 300-500mii rotatii pe minut.are 4 timpi, nu 5 ca la tehnica clasica. Intai se slefuieste ocluzal 1-1.5mm din aproape in aproape sau cu repere sau in treapta, apoi se slefuiesc fetele proximale cu o freza diamantata care patrunde treptat interdentar. Se urmareste nelezarea dintilor vecini si a parodontiului marginal.in timpul 3 se slefuieste oral si vestibular din aproape in aproape sau cu reper- cu santuri. In timpul 4 se prepara zona cervicala.la final bontul dentar are forma de trunchi de con neretentiv cu baza mare spre colet si fata ocluzala slefuita anatoform.


26.erori posibile in slefuirea fetei ocluzale

-Slefuirea insuficienta la nivelul santurilor si fosetelor; spatiul pentru viitoarea microproteza este insuficient; (nu este posibila realizarea in laborator)

-Slefuirea in exces, in special la nivelul cuspizilor; este creat un spatiu mai mare, inegal, cu efecte nefavorabile pentru fixitatea microprotezei si vitalitatea organului pulpar al bontului, la care se adauga un efor suplimetar a pacientului.

-forma foarte conica a bontului-se poate afecta pulpa, risc de decimentare a coroanei

-bonturi cu retentivitati

-bonturi cu muchii

-bonturi cu zona ocluzala mai mare decat cea cervicala

-fetele laterale slefuite grosier, cu santuri, nefinisate


27.metode de examinare a slefuirii fetei ocluzale

-hartie de articulatie impaturita in 4

-ceara de ocluzie

-freza interdentar

-vizual (doar la cei cu experienta foarte buna)

-coronita provizorie


28.fazele clinice pentru acoperirea unui dinte

Examinarea pacientului in scopul interventiei stomatologice finalizate de diagnostic si indicatia terapeutica; Prepararea dintelui, a campului protetic, slefuirea dintelui.

Amprentarea bontului dentar;Proba cu cimentarea provizorie si apoi definitiva.


29.metode de slefuire a fetelor proximale

Tehnica clasica: separare si slefuire din aproape in aproape cu discul abraziv sau taiere in felie. Tehnica moderna: slefuire cu o freza diamantata con efilata care patrunde interdentar.se indeparteaza progresiv tesutul dentar cu grija la camera pulpara, dintii vecini si parodontiul marginal.


30.cum se poate pozitiona marginea unei coroane in raport cu preparatia cervicala a coletului

Subgingival: marginea coroanei este situata la 1.5 mm, subgingival, in contact cu insertia epiteliala fara sa o traumatizeze.

Juxtagingival (la nivelul marginei gingivale): marginea coroanei este situata la nivelul festomului gingival.Este recomandata la pacientii tineripentru protectia insertiei epiteliale sau la pacientii la care nivelul gingival este sub limita smalt-cement

Supragingival: marginea coroanei ramane la distanta de festonul gingival- supragingival. Pregatiera dintelui se poate face cuprag cu trepte de 0.5 mm adancime sau cu prag pierdut (conge). Din punct de vedere tehnic se realizeaza coroane cu margini ce permint o foarte buna adaptare axiala si tranzversala pt inchiderea marginale.

31.aspectul geometric al preparatiei zonei cervicale

In zona cervicala pot exista mai multe tipuri de preparatie:subgingival, supragingival sau la nivelul gingiei. Bontul dentar are forma de trunchi de con neretentiv, iar baza mare este situata cervical.


32.avantajele preparatiei limitei cervicale in bizou lung

Din punct de vedere clinico-tehnic, slefuirea nu solicita vreo particularitate; toata preparatia rezulta dupa o interventie usoara;

Sacrificiile de tesut dentar sunt minime; rezulta un bont dentar rezistent mecanic;

Limita preparatiei se afla situata in sacul gingivo-dentar, marginea microprotezei o acopera pana la acest nivel. Se obtine o inchidere etansa intre preparatie si microproteza de catre tesuturile moi gingivale.

Aceasta forma de preparatie apre frecvent in activitatea stomatologului avand o anumita traditie.



33.dezavantajele preparatiei limitei cervicale in bizou lung

Realizare tehnica prin slefuire se obtine mai mult palpatoriu cu instrumentul abraziv cu turatii suficient de mari. Nu exista control vizual direct pentru a face posibila dirijarea prepararii;

Amprentarea materialului in stare plastica inregistreaza zona subgingivala, dar trebuie sa se insinueze in fundul de sac gingivo-dentar;

Limita preparatiei pe bontul unui model este delimitata aproximativ (adaptare cervicala-axiala incorecta);

Dupa realizare, la proba pe model pentru examinarea adaptarii axiale nu exista reperecare sa evidentieze calitatea microprotezei;

In timpul cimentarii, nu exista posibilitatea indepartarii excesului de ciment .


34.indicatiile preparatiei limitei cervicale in bizou lung

Dintii frontali si laterali prezinta congenital dimensiuni reduse in sens transversal la nivelul coletului, de aceea nu permit obtinerea altei preparatii (prag).

Dintii care au fost acoperiti anticipat de microproteze pregatiti in bizou lung;

Dinti obtinuti prin interventia de premolarizare a molarilor;

Dinti cu fracturi sau carii in zona cervicala;

Acoperirea cu coroane metalice stantate, turnate, etc.


35.indicatiile preparatiei cu prag



Marginea vestibulara a coroanelor mixte metalo ceramice si integral ceramice


36.avantajele preparatiei cu prag

-Materialul de amprenta la nivelul pragului are dimensiuni mai mari, fiind inregistrata foarte precis preparatia.

-Bontul modelului prezinta limita preparatiei; fiind delimitata cu precizie zona preparata de zona nepreparata;Exista posibilitatea realizarii unei coroane mixte, reprezentate de o componenta metalica acoperita de un material estetic;

-Pragul cervical favorizeaza modelarea machetei din ceara a coroanei bine delimitate in zona cervicala (adaptarea cervicala, axiala si tranzversala foarte precisa).


37.avantajele preparatiei cu prag subgingival

Se obtine mai corect (se realizeaza sub control vizual direct);

Coroana turnata este adptata si controlata direct, palpatoriu si sitematic, cu sonda, din aproape in aprope;

Parodontiul marginal nu este lezat fiindca marginile cervicale ale microprotezei sunt la distanta de festonul gingival;

Cimetul refluat la cimetare poate fi indepartat in totalitate;

Vitalitatea organului pulpar poate fi testata mai usor dupa o perioada de la cimentarea microprotezei;

Inchiderea marginala microprotezei la nivelul pragului pe bontul dentar se poate obtine prin brunisare pntru aliajele nobile;

Cariile aparute la nivelul pragului sunt depistate precoce, datorita sensibilitatii sau la un eventual examen stomatologic.


38.tipuri de praguri

Limita preparatiei gingivale este posibil sa fie realizata astfel:

-Prag rotunjit (en conge, chanfrein)sfert de cerc

-Prag rotunjit ovalar

-Prag inclinat in unghi obtuz 110-140 grade

-Prag in unghi drept-la 90 grade

-Prag in unghi drept cu marginea bizotata


39.erori la prepararea bonturilor dentare

-Forme foarte conicizate;

-Bonturi dentare cu convexitati insotite de zone retentive;

-Bonturi dentare cu muchii intre fetele laterale;

-Bonturi dentare cu perimetru ocluzal mai mare decat perimetrul cervical;

-Bonturi dentare cu fetele laterale pe care sunt multe depresiuni;

-Spatiul interocluzal este mai mare (depaseste 2 mm) sau mai mic (sub 0.5mm).

-Prepararea necorespunzatoare a bontului dentar si campului protetic urmata de amprentare inexacta.

-Solutii de compromis in ceea ce priveste planul de tratament

-afectarea dintilor antagonisti in momentul slefuirii sau a dintilor vecini (datorita neatentiei).


40.accidente posibile in timpul preparatiei bonturilor dentare

-Leziuni mai mici sau mai mari la nivelul parodontiului marginal;

-Leziuni la nivelul dintilor vecini atunci cand exista puncte de contact stranse;

-Deschiderea camerei pulpare;

-Fractura unei parti din coroana dintelui. Apare de obicei la dintii devitali, dinti cu obturatii voluminoase si pereti subminimali dar exista si alte cauze:

-Piesa de mana sau turbina sunt descentrate;

-Mandrine sau freze usor descentrate lateral (strambe);

-Fractura dintilor vecini sau antagonisti prin blocarea piesei de mana;

-Leziuni taiate sau zdrobite prin actiunea discurilor si a pietrelor.


41.complicatii imediate dupa prepararea bontului dentar

Poate aparea durere persistenta si violenta, ceea ce arata aparitia unei pulpite acute dupa prepararea dintelui datorita absentei protectiei mecanice si chimice a dintelui.

Daca se slefuieste intens se recomanda acoperirea bontului cu o microproteza provizorie fixata cu calxil sau eugenat de zinc pentru minim o saptamana.

Daca dintele stilp din cadrul unei punti dentare prezinta aceasta conplicatie se recomanda extirparea vitala.


42.complicatii tardive dupa prepararea bontului dentar

-Necroza pulpara si gangrenarea pulpara determinate de slefuiri incorecte cind se supraincalzeste bontul si se folosesc freze uzate neactive sau daca se tine freza mai mult timp in acelasi loc.

-Fractura bontului coronar sub microproteza mai ales cind bontul a fost devitalizat si nu s-a folosit pivot.


43.ce trebuie sa inregistreze o amprenta pentru acoperirea unui dinte cu o microproteza

-Bontul dentar

-Dintii vecini

-Dintii antagonisti

-Ocluzia in pozitie de intercuspidare maxima


44.fazele amprentei de spalare – wash tehnic – unimaxilara

Se obtine in 2 faze:

In prima faza elastomerul solid (chit) este preparat, depus in lingura universala si asezat pe campul protetic. Dupa priza materialului, amprenta este indepartata de pe campul protetic si este pregatita astfel:

Suprafata este spalata sub jet de apa;

Este uscat cu jet de aer;

Sunt taiate langhetele (materialul care a patruns in spatiile dentare proximale);

Sunt decupate santuri trunghiulare la nivelul fetelor vestibulare si orale ale edentatiilor (Pentru a permite refluarea excesului de silicon fluid la asezarea pe campul protetic).

In faza a doua este pregatit elastomerul fluid care se introduce intr-o seringa pentru a se depune in santul gingivo-dentar, pe suprafata bontului, pe dintii vecini si in impresiunile amprentei realizate in faza intai din elastomerul chitos. Lingura este reintrodusa in cavitatea orala pe campul protetic, in aceiasi pozitie. Dupa realizarea prizei, se indeparteaza amprenta care este spalata si uscata






45.caracteristicile amprentei de spalare

Materialul fluid foarte plastic este comprimat intre bontul dentar si materialul chitos polimerizat, fiind dirijat sa patrunda in santul gingivodentar si sa-l amprenteze in totalitate;

Succesiunea celor doua doua faze de amprentare pot fi realizate de un singur specialist;

Materialele de amprentare folosite in cele doua faze au consistente total diferite ceea ce ceeaza conditii favorabile pentru aparitia unor tensiuni interne., urmate de deformarea amprentei in afara campului protetic si a modelului.

Materialul chitos reda o amprenta mai bruta a cimpului protetic si are rezistenta mare in timp, pe cind materialul fluid reda cu mare finete detaliile cimpului protetic dar nu are rezistenta mare in timp. folosite impreuna isi combina proprietatile. Ambele materiale se intaresc (fac priza) cu ajutorul unei paste activatoare in anumite cantitati date de fiecare producator in parte.


46.caracteristicile amprentei in amestec dublu – intr-un singur timp. Caracteristicile tehnicii de amprentare conod

Ambele materiale se polimerizeaza in acelasi timp, desi sunt depuse in lingura si pe bont in momente diferite.

Reasezarea pe arcada se realizeaza usor datorita fazei plastice in care se afla cele doua materiale;

Deformarea amprentei nu se produce din cauza tensiunilor interne, priza celor doua materiale desfasurandu-se concomitent;

Solicita prezenta unei asistente cu manualitate si experienta ca sa realizeze prepararea materialului fluid si depunerea pe suprafata chitului


47.caracteristicle amprentei in ocluzie cu materiale termoplastice si elastomeri fluizi

-Nu utilizeaza lingura universala pentru depunerea elastomerilor;

-Nu utilizeaza elastomeri chitosi (vascosi);

-Utilizeaza materiale termoplastice de tipul Stentz-ului si Kerr-ului;

-Foloseste o banda de tifon cu lungime varibila si latime de 2 cm.


48.caracteristicile amprentei in ocluzie cu siliconi de consistenta diferita

-nu foloseste lingura universala pentru depunerea materialului chitos deoarece arcadele dentare trebuie sa vina in contact, fiind interesata ocluzia.

-se foloseste materialul chitos in primul timp care devine o portamprenta pentru materialul fluid. Dupa ce chitosul face priza amprenta se spala si se usuca dupa care se depunde in ea materialul fluid pe fata aracadei unde se afla bontul preparat.

-rezistenta in timp la deformabilitate

-inregistreaza fidel detaliile campului protetic, cu punctele de contact ale viitoarei microproteze si relatia cu dintii antagonisti, ocluzia in pozitia de intercuspidare maxima.





49.avantajele amprentei. Caracterisiticile amprentei in ocluzie cu materiale termoplastice si elastomeri fluizi

Avantajele amprentei sunt:

-Pret de cost redus (sunt exclusi elastomerii chitosi iar cei fluizi sunt folositi in cantitate minima);

-Economie de timp (intr-o singura amprenta sunt inregistrate toate elemetele campului protetic);

-Usor de realizat din punct de vedere tehnic, manevrele fiind cele uzuale.

-Fidelitatea amprentei corect execuate este in limitele corespunzatoare, in special pentru microproteze si punti reduse.

Caracteristicile acestei amprente sunt:

-Nu utilizeaza lingura universala pentru depunerea elastomerilor;

-Nu utilizeaza elastomeri chitosi (vascosi);

-Utilizeaza materiale termoplastice de tipul Stentz-ului si Kerr-ului;

-Foloseste o banda de tifon cu lungime varibila si latime de 2 cm.


50.defectiuni constatate la controlul amprentei cu siliconi

-Santul gingival nu este amprentat suficient de bine pe toata circumferinta bontului dentar;

-Siliconul fluid este desprins de cel vascos (observatie posibila cand cele doua amprente au culori diferite);

-Ocluzia, pozitia de intercuspidare nu a fost cea maxima, constatata printr-un strat gros de material fluid la nivelul fetelor ocluzale ale prechilor de dinti antagonisti vecini bontului dentar;

-Preparatiile speciale – reprezentate de praguri, santuri sau puturi nu au fost in totalitate inregistrate, deoarece materialul nu a fost presat la acest nivel;

Daca suprafetele amprentei la nivelul fetelor dentare prezinta depresiuni netede, acest lucru indica existenta unei bule de aer.


51.tehnici pentru protectia bontului dentar. Clasificare

-Chimice, de acoperire cu lacuri si impregnare – pentru dintii laterali, dar cu grija la dintii vitali camera pulpara voluminoasa, deoarece aceste substante sunt toxice pentru pulpa dentara; pentru zona frontala aceste substante au culoare alba deoarece sunt vizibile bonturile dentare in aceasta zona.

-Mecanice, de acoperire ce foloseste coroane provizorii:

a) in zona frontala :cape de celuloid, coroane prefabricate din acrilat, tehnica de copiere scutan, coroane provizorii cu ajutorul modelului auxiliar, coroane provizorii cu ajutorul fatetelor prefabricate din acrilat.

b) in zona laterala: cape metalice din aluminiu, tub de cupru la bontul dentar vital.


52.tehnica de protezare provizorie cu ajutorul capelor de celuloid

-capele de celuloid sunt comercializate in truse, au forme si marimi diferite, cu pereti subtiri si transparenti. Se aleg dupa zona de la nivelul coletului si forma dintelui(incisiv superior, inferior sau canin). Coroana se face in mai multi timpi: se adapteaza cervical-transversal apoi axial ca sa patrunda in sacul gingivo-dentar. Proximal unde este punctul de contact se face cu freza cate un orificiu ca sa reflueze acrilatul autopolimerizabil. Se face un orificiu si pe fata orala. Acrilatul se alege dupa culoare si se prepara pasta. Capa e pregatita si se introduce in interior pasta plastica. Prin orificiu reflueaza aerul si pasta in exces.dupa ce s-a polimerizat acrilatul se indeparteaza capa prin sectiune cu freza pe fata orala, apoi coroana se adapteaza ocluzal. Se indeparteaza coroana, se finiseaza la nivelul coletului si se lustruieste oral, apoi se fixeaza provizoriu cu ciment (eugenat de zinc ca sa calmeze, sa stimuleze formarea de dentina si sa fixeze). Desi eugenolul distruge acrilatul, protezarea cu coroana acrilica este provizorie.


53. tehnica de protezare provizorie cu ajutorul coroanelor prefabricate

Coronitele sunt vandute in truse dupa marime, culoare, forma, adaptarea cervicala se face cu freza diamantata, apoi se adapteaza proximal si ocluzal. Se captuseste cu masa acrilica autopolimerizabila pentru contact intim cu bontul dentar apoi se cimenteaza provizoriu.


54. tehnica de protezare provizorie cu ajutorul modelului auxiliar

Se amprenteaza dintele care urmeaza sa fie slefuit cu silicon chitos astfel incat sa cuprinda si dintii vecini, se prepara bontul dentar, se amprenteaza zona preparata tot cu silicon. Se amprenteaza apoi cu alginat si se toarna un model din gips dur tip moldano pentru modelul auxiliar. Acrilatul autopolimerizabil se introduce in prima amprenta de silicon cu dintele inainte de slefuire, apoi modelul auxiliar izolat se introduce cu grija in amprenta cu pasta de acrilat.se asteapta polimerizarea acrilatului dupa care se ia de pe model si din amprenta si se prelucreaza dupa care se cimenteaza provizoriu pe bontul dentar.


55.tehnica de copiere Scutan. Faze clinice. Enumerare

Se amprenteaza dintele care urmeaza sa fie slefuit cu silicon chitos astfel incat sa cuprinda si dintii vecini, se prepara bontul dentar, se amprenteaza zona preparata tot cu silicon. Se confectioneaza coroana indicata, apoi acrilatul autopolimerizabil sub forma de pasta, ales la nuanta dintilor vecini, se depune in prima amprenta fara bule de aer ca sa nu apara coroana cu pori. Amprenta primara din acrilat se aseaza pe campul protetic, in interior grosimea acrilatului este egal cu cantitatea de testut dentar care a fost indepartat prin slefuire. Se asteapta polimerizarea acrilatului dupa care amprenta se scoate de pe campul protetic, coronita se indeparteaza si se prelucreaza, apoi se cimenteaza provizoriu.


56.examinarea complexului model – microproteza

Lucrarea trebuie predata cu o zi inainte de a veni pacientul la cabinet pentru ca doctorul sa poata analiza eventualele defecte ale modelului si lucrarii. Modelul se examineaza la nivelul soclului, se observa daca bontul este fix sau mobilizabil cu un pin sau doua, se urmareste prelucrarea la nivelul coletului. Se examineaza relatia de ocluzie, punctele de contact, spatiul de inocluzie, dintii vecini si relatia lor cu microproteza, cu nisa papilei gingivale si nisa masticatorie, formele fetelor laterale la antagonisti si dinti vecini. Se indeparteaza apoi dintii antagonisti si se ia microproteza de pe bont urmarindu-se frictiunea coronitei pe bont, se repune pe bont cautand gradul de frictiune.se examineaza in zona cervicala marginea coroanei in sens transversal si cervical si daca are o singura pozitie pe model. Se examineaza interiorul microprotezei care trebuie sa fie neprelucrat. Apoi se examineaza bontul dentar daca are modificari (insemnari care arata ca dontorul trebuie sa mai faca mici retusuri la bont). Se dezinfecteaza coronita se face proba pe campul protetic in cavitatea bucala a pacientului si se retine pozitia pe model pentru cimentarea corecta. Daca coronita e larga sau e scurta lucrarea se reface deoarece exista pericolul aspiratiei. Punctul de contact se examineaza cu ata dentara, iar relatia de intercuspidare maxima cu hartia de articulatie, se verifica la final si propulsia mandibulei sa nu apara interferente.


57.examinarea adaptarii ocluzale in cavitatea bucala a coroanei total metalice

Adaptarea ocluzala este constata in intercuspidare maxima;

Contactul cu dintii antagonisti se realizeaza de tip cuspid planseu-foseta sau tripodic;

Contactele ocluzale pot sa apara nefunctionale daca inregistrarea intercuspidarii a fost defectuasa la fel si modelajul machete ocluzal;

In pozitia de propulsie si de lateropulsie sa nu apare interferente;


58. erori posibile , I.M. a adaptarii ocluzale a coroanei metalice turnate

In intercuspidare sa existe contacte premature la nivelul microprotezei iar dintii frontali sa nu prezinte contacte ocluzale; retusurile se realizeaza prin slefuire din aproape in aproape dupa insemnarea punctelor de contact cu ajutorul hartiei de articulatie.

In intercuspidare sa nu existe contacte cu dintii antagonisti, microproteza este subdimentsionata. In timp se produc migrari ale dintelui acoperit de microproteza sau a dintelui antagonist cu efecte asupra curbelor de ocluzie.

In miscarile mandibulei. Propulsie cap la cap; la arcadele psalidodonte, la nivelul arcadei sa se produca dezocluzie ina celasi moment cu restul dintilor;

In lateralitate sa se produca conducerea canina fara interfernte pe partea lucratoare sau nelucratoare;

In lateralitate, cu conducerea de grup, sa favorizeze aceasta deplasare.


59. erori posibile in dinamica mandibulara a adaptarii ocluzale a coroanei total metalice

In miscarile mandibulei. Propulsie cap la cap; la arcadele psalidodonte, la nivelul arcadei sa se produca dezocluzie ina celasi moment cu restul dintilor;

In lateralitate sa se produca conducerea canina fara interfernte pe partea lucratoare sau nelucratoare;

In lateralitate, cu conducerea de grup, sa favorizeze aceasta deplasare.


60.examinarea adaptarii cervicale in sens axial in cavitatea bucala

La examenul adaptarii se constata:

1. Marginea este la nivelul preparatiei.

2. Marginea este mai lunga, supradimensionata, exista pericolul lezarii insertii epiteliale si a ligamentelor alveolo-dentare cu aparitia sangerarii. Este o defectiune foarte grava, apare pentru ca macheta a fost modelata cervical in exces cand pe model nu aparea limita precisa a preparatiei, modelul nu a fost gravat in zona cervicala deoarece amprenta nu a inregistrat santul gingivodentar.

3. Marginea este mai scurta, subdimensionata, nu acopera in totalitate preparatia dentara. Cauze: amprentarea s-a facut fara a prepara santul gingivo dentar mai inainte, nu a fost uscat inainte de preparare; parodontiul era lezat la amprentare; in laborator nu s-a prelucrat bine marginea; coroana nu a fost inserata complet pe bontul dentar de catre medic.


61.examinarea adapatarii cervicale in sens transversal in cavitatea bucala, indicatiile cimentarii provizorii

-examinarea se face cu sonda al carui varf trebuie sa intre intre peretele bontului si interiorul coroanei. Cervical pot aparea urmatoarele aspecte: marginea traumatizeaza festonul gingival sau are perimetrul mai mic decat al bontului deci nu patrunde pe bont.

-indicatiile cimentarii provizorii sunt urmatoarele:







62.timpul cimentarii finale

Cimentarea este intotdeauna finala, nu se practica cimentarea provizorie deoarece pot sa apara accidente neplacute ca aspiratia sau deglutitia datorita pivotuluia scutit. Cimentarea este realizata cu atentie sa nu se sparga radacina prin compresiunea cimentului determinata de introducerea pivotului in canalul radicular.


63.indicatiile coroanei Jacket

-restaurarea aspectului coloristic al dintilor devitali

-restaurarea integritatii morfologice a dintilor frontali ce nu mai pot beneficia de tratament conservator (obturatii) sau cu procese carioase profunde

-restaurarea dintilor cu anomalii de forma, volum, pozitie, a dintilor cu displazii la nivelul fetei vestibulare sau a volumului si a formei dintilor abrazati atunci cand relatia ocluzala este favorabila.


64.contraindicatiile coroanei Jacket

-dimensiuni foarte reduse ale bonturilor dentare, pentru ca prezinta retentie nesatisfacatoare

-ocluzia adanca acoperita de existenta unro dinti frontali cu dimensiuni reduse in sens vestibulo-oral

-abraziune intensa a tuturor dintilor (musculatura putrenica, activa, capabila sa sparga contructiile protetice casante).








65.timpii prepararii unui dinte pentru o coroana mixta

66.tehnici de preparare a fetei vestibulare pentru o coroana Jacket

67.scopul evictiunii santului gingival

68.metode de evictiune a santului gingival

69.metode de evictiune mecanica a santului gingival

70.metode de evictiune mecanico-chimica a santului gingival

71.indicatiile coroanei mixte

72.contraindicatiile coroanei mixte

73.dezavantajele coranei mixte

74.timpii prepararii unui dinte pentru o coroana mixta

75. caracteristicile bontului dentar pentru o coroana mixta

76.alegerea culorii pentru o componenta estetica la coroana mixta

77.caracteristicile coroanei mixte metalo acrilice

78. caracteristicile coroanei mixte metalo ceramice

79.indicatiile coroanelor de substitutie

80.contraindicatiile coroanelor de substitutie

81.examenul radiologic al radacinii dentare

82.desenati elementele componente ale coroanei de substitutie

83.tipuri de dispozitive radiculare pentru coroana de substituie

84.tipuri de dispozitive coronare pentru coroana de substitutie

85.clasificarea coroanelor de substitutie dupa aspectul estetic

86.clasificarea coroanelor de substituite dupa scopul turnarii

87.conditiile indeplinite de o radacina dentara pentru realizarea coroanei de substitutie

88.tehnica de preparare a bontului radicular pentru realizarea coroanei de substitutie

89.instrumentarul necesar prepararii canalului radicular

90.caracteristicile canalului radicular

91.timpii de preparare a unui dintre pentru coroana de substitutie

92.tehnica de amprentare cu mase plastice pentru coroana de substitutie

91.proba si adaptarea dispozitivului radicular in cavitatea bucala







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|