Sindromul de condensare – test grila

1.     Sindrom de condensare pot determina urmatoarele modificari |, cu exceptia:

A. * cresterea | scaderea continutului de aer din teritoriul pulmonar respectiv;

B. inlocuirea aerului cu un continut lichidian;

C. inlocuirea aerului cu transsudat;

D. ingrosarea interstitiului prin edem;

E. inlocuirea aerului cu sange;

F. * distrugerea interstitiului | fibroza interstitiala;

2.     Sindromul de condensare pot (poate) fi consecinta urmatoarelor modificari |, cu exceptia:

A. inlocuirea aerului cu exsudat inflamator;

B. inlocuirea aerului cu o strucutura solida;

C. ingrosarea interstitiului prin fibroza;

D. inlocuirea aerului cu tesut tumoral;

E. * scaderea | cresterea volumului ocupat de structurile interstitiale;

F. congestia pulmonara.

3.     Care dintre urmatoarele afectiuni nu determina sindrom de condensare:

A. pneumonie;

C. infarct pulmonar;

D. * insuficienta cardiaca dreapta | stanga;

4.        ˇ Referitor la ralurile caracteristice pentru diferitele forme ale sindromului de condensare, fiind date:

1.   pneumonia franca lobara;

2.   fibrozele pulmonare;

3.   bronhopneumonia;

4.   tumorile pulmonare;

si urmatoarele caracteristici:

a.   absenta zgomotelor supraadaugate;

b.   subcrepitante;

c.   crepitante;

d.   raluri uscate (ca niste trosnituri);

5.        # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-4, c-2, d-3;

B. a-3, b-2, c-1, d-4;

C. a-4, b-2, c-3, d-1;

D. a-1, b-3, c-4, d-2;

E. * a-4, b-3, c-1, d-2;

6.     ˇ In sindromul de condensare, modificari caracteristice sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * hipersonoritate | matitate sau submatitate la percutie;

B. * suflu tubar in condensarile neretractile cand bronhia este obstruata | libera;

C. * subcrepitante | crepitante in pneumonie franca lobara;

D. uneori, hemitoracele afectat este deformat

E. * absenta zgomotelor supraadaugate | raluri uscate (ca niste trosnituri) in fibrozele pulmonare;

7.     ˇ Modificari la examenul fizic in sindromul de condensare sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * intarirea | scaderea sau abolirea murmurului vezicular;

B. uneori, respiratie suflanta;

C. * raluri suieratoare (sibilante) | subcrepitante in bronhopneumonie;

D. * raluri interstitiale | absenta zgomotelor supraadaugate in tumorile pulmonare;

E. * intarirea vibratiilor vocale cand bronhia este obstruata | libera;

8.     ˇ Referitor la sindromul de condensare, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * scade | creste transmiterea vibratiilor vocale cand bronhia este libera;

B. * creste | scade transmiterea vibratiilor vocale cand bronhia este obstruata;

C. * matitatea la percutie este | nu este obligatorie pentru diagnostic;

D. * singurul semn obligatoriu pentru diagnostic este diminuarea (pana la abolire) a murmurului vezicular | nu exista semne obligatorii pentru diagnostic;

E. asocierea a cel putin doua semne este foarte sugestiva pentru diagnostic.

9.     ˇ Referitor la condensarea pulmonara neretractila, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * una dintre cele mai frecvente cauze este fibroza pumonara | pneumonie (pneumonia?);

B. * adesea | foarte rar toracele bombeaza;

C. * rareori | cel mai adesea toracele apare normal;

D. * rareori, mediastinul poate sa fie impins de un proces pneumonic | tumoral;

E. * diafragmul este ascensionat | in pozitie normala.

10. ˇ Referitor la condensarea pulmonara retractila, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * toracele bombeaza | este retractat;

B. * spatiile intercostale sunt dilatate | ingustate;

C. * traheea este impinsa spre partea opusa | tractionata;

D. * diafragmul este turtit | ascensionat;

E. radiologic, teritoriul afectat (segment, lob, plamand – fara „d”?) apare ca o opacitate de dimensiuni mai mici decat cele normale pentru teritoriul respectiv.

11. ˇ Care dintre urmatoarele tipuri de sindroame este cel mai putin susceptibil sa se asocieze cu un sindrom de condensare:

A. sindrom bronsitic;

B. sindrom cavitar;

C. * sindrom de hiperinflatie;

D. sindrom pleural;

E. sindrom supurativ.

12. ˇ Referitor la condensarea neretractila cu bronhie libera, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * scade | creste transmiterea vibratiilor vocale;

B. * apare suflu pleuretic | tubar;

C. * apare egofonie | bronhofonie;

D. apare pectorilocvie afona;

C. * transmiterea vocii este modificata, tipica fiind egofonia | bronhofonia cata vreme nu se asociaza lichid pleural [egofonia apare uneori cand se asociaza lichid pleural moderat];

F. * imaginea radiologica tipica este de opacitate fara | cu bronhograma aerica.

13. ˇ Referitor la condensarea neretractila cu bronhie obstruata, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * vibratiile vocale se transmit intarite | nu se transmit;

B. * suflu tubar este caracteristic | absent;

C. * bronhofonia apare adesea | nu apare;

D. * se percepe | nu se percepe pectorilocvie afona;

E. * nu apare egofonie.

Pneumonie

etiologie

14.     ˇ Fiind date urmatoarele categorii de agenti patogeni care pot determina pneumonie:

1.   procariote (organisme care nu au nucleu si nici alte organite delimitate de o membrana);

2.   eucariote uni- sau multicelulare;

3.   agenti infectiosi care au nevoie de o celula gazda pentru a se reproduce;

4.   eucariote (organisme care un nucleu delimitat de o membrana) unicelulare;

si urmatorii agenti patogeni:

a.   protozoare;

b.   virusuri;

c.   fungi;

d.   bacterii;

15.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-2, c-4, d-1;

B. a-1, b-2, c-3, d-4;

C. a-3, b-1, c-2, d-4;

D. a-2, b-4, c-1, d-3;

E. * a-4, b-3, c-2, d-1;

16.     ˇ Referitor la etiologia pneumoniei comunitare, care dintre urmatorii nu intra in categoria agentilor patogeni nou identificati:

A. hantavirusuri;

B. metapneumovirusuri;

C. * Mycoplasma pneumoniae;

D. coronavirusul responsabil de sindromul respirator acut sever (SRAS);

E. tulpini comunitare de Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (SARM-DC; DC = dobandit in comunitate);

17.     ˇ Cu privire la stabilirea etiologiei unei PnCom, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. majoritatea cazurilor de PnCom sunt determinate de relativ putini agenti patogeni;

B. * cel mai frecvent agent patogen al PnCom este Klebsiella pneumoniae Streptococcus pneumoniae

C. anumiti factori de risc (circumstante epidemiologice ori conditii patologice generale sau pulmonare) pot sugera anumiti agenti patogeni;

D. * anaerobii joaca un rol semnificativ in etiologia pneumoniei numai cand aceasta este precedata de o infectie acuta de cai respiratorii superioare | un episod de aspiratie;

E. in cazurile de PnCom polimicrobiana, etiologia include adesea o combinatie de agenti patogeni tipici si atipici;

18.     ˇ Cu privire la agentii etiologici ai pneumoniei comunitare (PnCom), urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. numerosi agenti patogeni pot fi implicati in etiologia PnCom;

B. * la majoritatea cazurilor se determina | nu se determina etiologia specifica;

C. diverse microorganisme trebuie avute in vedere tinand cont de factorii de risc ai pacientului si de severitatea bolii;

D. in majoritatea cazurilor, cel mai util este sa ne gandim la agentul potential ca fiind o bacterie „tipica” sau un microorganism „atipic”;

E. * aproximativ 10-15% din cazurile de PnCom sunt monomicrobiene | polimicrobiene;

19.     ˇ Referitor la etiologia pneumoniilor, fiind date urmatoarele categorii de agenti infectiosi:

1.   bacterii patogene „tipice”;

2.   bacterii patogene „tipice” pentru categorii speciale de pacienti;

3.   microorganisme „atipice”;

si urmatorii agenti infectiosi:

a.   virusuri respiratorii;

b.   Mycoplasma pneumoniae;

c.   Klebsiella pneumoniae;

d.   Legionella spp.;

e.   Staphylococcus aureus;

f. Streptococcus pneumoniae;

20.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-3, c-3, d-1, e-2, f-3;

B. a-3, b-2, c-3, d-3, e-2, f-1;

C. a-3, b-3, c-3, d-1, e-2, f-2;

D. a-3, b-3, c-2, d-1, e-2, f-3;

E. * a-3, b-3, c-2, d-3, e-2, f-1;

21.     ˇ Cu privire la etiologia pneumoniilor, fiind date urmatoarele categorii de agenti infectiosi:

1.   bacterii patogene „tipice”;

2.   bacterii patogene „tipice” pentru categorii speciale de pacienti;

3.   microorganisme „atipice”;

si urmatorii agenti infectiosi:

a.   Haemophilus influenzae;

b.   Chlamydophila pneumoniae;

c.   virusurile gripale;

d.   virusurile sincitiale respiratorii;

e.   bacili gram-negativi;

f. Pseudomonas aeruginosa;

g.   adenovirusuri;

22.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-3, c-3, d-3, e-2, f-3, g-2;

B. a-2, b-2, c-3, d-3, e-3, f-3, g-1;

C. a-1, b-3, c-2, d-3, e-3, f-3, g-2;

D. a-3, b-3, c-3, d-1, e-2, f-2, g-3;

E. * a-1, b-3, c-3, d-3, e-2, f-2, g-3;

23.     ˇ Cu privire la microorganismele atipice drept cauza a pneumoniei comunitare (PnCom), urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * se detecteaza prin cultura | nu cresc pe mediile standard;

B. * pot | nu pot fi detectate la coloratie Gram;

C. * etiologia ar putea fi virala in pana la 80 | 18% din cazurile de PnCom care necesita internare;

D. la pacienti care nu necesita internare (care pot fi tratati ambulatoriu), frecventa mai mare au Mycoplasma pneumoniae si Chlamydophila pneumoniae

E. la pacientii care necesita internare, trebuie avuta in vedere mai ales Legionella;

F. * frecventa si importanta agentilor patogeni atipici au implicatii epidemiologice dar nu si | semnificative pentru tratament [aceste microorganisme sunt intrinsec rezistente la toate β-lactaminele si trebuie tratate cu macrolide, fluorochinolone sau tetracicline];

24.     ˇ Referitor la frecventa diferitilor agenti cauzali ai pneumoniei comunitare si la severitatea manifestarilor clinice (reflectata in intensitatea masurilor terapeutice si deci in alegerea locului unde trebuie sa fie ingrijiti pacientii), fiind dati urmatorii germeni (enumerati in ordinea frecventei la pacientii care pot fi tratati ambulator):

1.   Streptococcus pneumoniae;

2.   Mycoplasma pneumoniae;

3.   Haemophilus influenzae;

4.   Chlamydophila pneumoniae;

5.   virusurile respiratorii;

si urmatoarele caracteristici:

a.   pe primul loc ca frecventa pentru toate cele trei tipuri de pneumonie;

b.   pe locul ultim ca frecventa pentru toate categoriile de pacienti;

c.   frecventa mica la pacientii care se preteaza la tratament ambulatoriu, ceva mai mare la cei care necesita internare, de regula insa nu in unitatile de terapie intensiva;

d.   de regula nu necesita internarea in unitatile de terapie intensiva, dar este pe locul al doilea (ca) frecventa pentru celelalte categorii de pacienti;

e.   frecventa relativ mica pentru toate cele trei categorii de pacienti (antepenultimul loc), mai ales pentru cei care necesita internare in unitatile de terapie intensiva (ultimul loc);

25.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-5, b-1, c-2, d-4, e-3;

B. a-4, b-5, c-1, d-3, e-2;

C. a-2, b-5, c-1, d-4, e-3;

D. a-3, b-2, c-1, d-4, e-5;

E. * a-1, b-5, c-4, d-2, e-3;

26.     ˇ Cu privire la frecventa diferitilor agenti cauzali ai pneumoniei comunitare si la severitatea manifestarilor clinice (reflectata in intensitatea masurilor terapeutice si deci in alegerea locului unde trebuie sa fie ingrijiti pacientii), fiind dati urmatorii germeni (enumerati in ordinea frecventei la pacientii care necesita ingrijire in unitatile de terapie intensiva):

1.   Staphylococcus aureus;

2.   Legionella spp.;

3.   bacili Gram-negativi;

si urmatoarele caracteristici:

a.   practic intotdeauna necesita spitalizare (penultimul loc), mai degraba in unitatile de terapie intensiva (locul al treilea ca frecventa);

b.   practic intotdeauna necesita ingrijire in unitatile de terapie intensiva (locul al patrulea ca frecventa);

c.   practic intotdeauna necesita ingrijire in unitatile de terapie intensiva (locul al doilea ca frecventa);

27.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-2, c-1;

B. a-1, b-3, c-2;

C. a-1, b-2, c-3;

D. a-2, b-1, c-3;

E. * a-2, b-3, c-1;

28.     ˇ Cu privire la cauzele microbiene ale pneumoniei comunitare, fiind date urmatoarele categorii de pacienti (referitoare la locul unde trebuie sa fie ingrijiti acestia):

1.   ambulatoriu (nu necesita internare) sau internat ne-UTI (necesita internare, dar de regula nu in unitatile de terapie intensiva);

2.   UTI (practic intotdeauna necesita spitalizare/ingrijire in unitatile de terapie intensiva);

3.   la toate cele trei categorii (ambulatoriu, internat ne-UTI, UTI);

si urmatoarele grupari de agenti infectiosi:

a.   Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae [Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae se afla la extremitatea superioara si, respectiv, inferioara a spectrului de frecventa intre agentii etiologici ai pneumoniilor care necesita ingrijire in unitatile de terapie intensiva];

b.   Staphylococcus aureus si bacili Gram-negativi;

c.   Chlamydophila pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae si virusurile respiratorii;

29.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-2, c-3;

B. a-2, b-3, c-1;

C. a-1, b-3, c-2;

D. a-3, b-1, c-2;

E. * a-3, b-2, c-1;

30.     ˇ Afinitate pentru tractul respirator inferior (fiind, de obicei, implicat in etiologia pneumoniilor) au, in mod obisnuit, urmatoarele virusuri |, cu exceptia:

A. virusurile gripale A;

B. virusurile gripale B;

C. virusurile paragripale.

D. * virusurile herpetice | adenovirusurile;

E. virusurile respiratorii sincitiale;

31.     ˇ Referitor la prevalenta diferitilor agenti infectiosi ai pneumoniei la pacientii care nu necesita spitalizare, fiind dati:

a.   Streptococcus pneumoniae;

b.   Mycoplasma pneumoniae;

c.   virusuri respiratorii;

d.   Haemophilus influenzae;

e.   Chlamydophila pneumoniae;

32.     # care este ordinea corecta a prevalentei:

A. a→c→d→e→b;

B. e→c→a→d→b;

C. d→b→c→e→a;

D. d→c→b→a→e;

E. * a→b→d→e→c;

33.     ˇ Referitor la prevalenta diferitilor agenti infectiosi ai pneumoniei la pacientii care necesita spitalizare, dar nu masuri de terapie intensiva, fiind dati:

a.   Haemophilus influenzae;

b.   virusuri respiratorii;

c.   Mycoplasma pneumoniae;

d.   Legionella spp.;

e.   Chlamydophila pneumoniae;

f. Streptococcus pneumoniae;

34.     # care este ordinea corecta a prevalentei:

A. f→e→b→d→c→a;

B. c→f→b→e→a→d;

C. e→d→b→c→f→a;

D. b→c→f→e→d→a;

E. * f→c→e→a→d→b;

35.     Referitor la prevalenta diferitilor agenti infectiosi ai pneumoniei la pacientii care necesita spitalizare in unitatile de terapie intensiva (si folosind ca reper ordinea: cai respiratorii, piele, aparatura, colon), fiind dati:

a.   Haemophilus influenzae;

b.   bacili Gram-negativi;

c.   Streptococcus pneumoniae;

d.   Staphylococcus aureus;

e.   Legionella spp.;

36.     # care este ordinea corecta a prevalentei:

A. e→b→d→c→a;

B. e→d→a→c→b;

C. d→e→a→b→c;

D. b→e→c→a→d;

E. * c→d→e→b→a;

37.     ˇ Referitor la circumstantele care favorizeaza pneumonia cu anaerobi si la complicatiile acesteia, fiind date urmatoarele categorii:

1.   situatii/conditii in care caile aeriene sunt neprotejate;

2.   complicatii frecvente;

si urmatoarele stari patologice:

a.   abces pulmonar;

b.   criza convulsiva;

c.   alcoolism;

d.   pleurezie parapneumonica;

e.   supradoza de somnifere;

f. empiem pleural;

38.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2;

B. a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1;

C. a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1;

D. a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2;

E. * a-2, b-1, c-1, d-2, e-1, f-2;

39.     ˇ Cu privire la pneumonia cu anaerobi, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * in general, este rezultatul contaminarii plamanilor cu flora nazala | patrunderii continutului digestiv in caile aeriene;

B. * de regula, urmeaza dupa un episod de aspiratie produs cu saptamani pana la luni | zile pana la saptamani inainte de prezentarea pacientului la medic;

C. * principalul factor de risc consta in combinatia de cai aeriene neprotejate si faringita | gingivita semnificativa;

D. abolirea sistemelor de protectie a cailor aeriene este frecventa la pacientii cu starea de constienta alterata;

E. se complica frecvent cu supuratii pulmonare si/sau pleurale;

40.     Referitor la modificarile care s-au produs in ultimii ani in epidemiologia pneumoniei comunitare (PnCom) cu Staphylococcus aureus, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia (SARM = stafilococ auriu rezistent la meticilina):

A. au fost raportate tulpini de SARM drept cauza primara a PnCom;

B. * PnCom cu SARM a devenit foarte frecventa | este inca relativ rara;

C. * tulpinile de SARM s-au raspandit din comunitate in spitale | spitale in comunitate;

D. in comunitate, au aparut tulpini de SARM genetic distincte de cele din spitale;

E. * tulpinile noi de SARM infecteaza doar indivizi tarati care | pot infecta indivizi sanatosi care nu au intrat in contact cu sistemul de asistenta medicala;

41.     ˇ Fiind date urmatoarele evenimente care, in ultimii ani, au modificat epidemiologia pneumoniei comunitare (PnCom) cu Staphylococcus aureus (SARM = stafilococ auriu rezistent la meticilina):

a.   raspandirea SARM din spitale in comunitate;

b.   tulpinile comunitare de SARM nou aparute pot infecta indivizi sanatosi care nu au intrat in contact cu sistemul de asistenta medicala;

c.   aparitia unor tulpini genetic distincte de SARM in comunitate;

d.   a crescut numarul cazurilor de PnCom avand tulpini de SARM drept cauza primara;

42.     # care dintre urmatoarele inlantuiri temporale/cauzale este cea mai corecta:

A. d→a,b→c;

B. c→b→a,d;

C. b,c→d→a;

D. c→d,b→a;

E. * a,c→b→d;

43.     ˇ Referitor la diagnosticul etiologic al pneumoniei comunitare, fiind date urmatoarele categorii:

1.   de obicei, nu permit prezicerea agentului patogen cu niciun grad de certitudine;

2.   pot sugera anumiti agenti patogeni;

si urmatoarele elemente:

a.   conditii patologice pulmonare;

b.   investigatiile radiologice de rutina;

c.   conditii patologice generale;

d.   date obtinute printr-un examen fizic atent;

e.   circumstante epidemiologice;

f. date obtinute printr-o anamneza atenta;

44.     # care este lista de asocieri corecta:

a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1;

a-1, b-2, c-2, d-2, e-1, f-1;

a-2, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1;

a-1, b-1, c-2, d-1, e-2, f-2;

* a-2, b-1, c-2, d-1, e-2, f-1;

45.     ˇ Fiind date urmatoarele circumstantele (factorii epidemiologici, conditii patologice) sugerand cauze posibile ale pneumoniei comunitare:

1.   alcoolism;

2.   boala pulmonara structurala (de exemplu, bronsectazii);

3.   abces pulmonar;

4.   sedere intr-un hotel sau calatorie pe un vas de croaziera in cele 2 saptamani anterioare;

5.   expunere la lilieci sau la pasari;

6.   expunere la iepuri;

si urmatorii agenti etiologici posibili:

a.   Francisella tularensis;

b.   H. capsulatum;

c.   Staphylococcus aureus comunitar rezistent la meticilina, anaerobi orali, fungi endemici, Mycobacterium tuberculosis, micobacterii atipice;

d.   Streptococcus pneumoniae, anaerobi orali, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter spp., Mycobacterium tuberculosis;

e.   Legionella spp.;

f. Pseudomonas aeruginosa, Burkholderia cepacia, Staphylococcus aureus;

46.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-3, c-6, d-5, e-4, f-2;

B. a-3, b-2, c-5, d-6, e-1, f-4;

C. a-4, b-3, c-1, d-6, e-5, f-2;

D. a-5, b-2, c-1, d-3, e-4, f-6;

E. * a-6, b-5, c-3, d-1, e-4, f-2;

47.     ˇ Cu privire la factorii epidemiologici sugerand cauze posibile ale pneumoniei comunitare, fiind dati urmatorii factori:

1.   boala pulmonara obstructiva cronica si/sau fumat;

2.   dementa, accident vascular cerebral, alterarea starii de constienta;

3.   calatorie in sud-estul Asiei;

4.   cazuri de gripa semnalate in zona respectiva;

5.   expunere la pasari;

6.   expunere la oi, capre, pisici pe punctul de a naste;

si urmatorii agenti etiologici posibili:

a.   Haemophilus influenzae, Pseudomonas aeruginosa, Legionella spp., Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis, Chlamydophila pneumoniae;

b.   Burkholderia pseudomallei, virusul gripei aviare;

c.   virusuri gripale, Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus;

d.   Chlamydophila psittaci;

e.   Coxiella burnetii;

f. anaerobi orali, enterobacterii gram-negative;

48.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-3, c-4, d-6, e-1, f-5;

B. a-6, b-2, c-1, d-3, e-5, f-4;

C. a-4, b-5, c-6, d-2, e-1, f-3;

D. a-6, b-1, c-2, d-4, e-5, f-3;

E. * a-1, b-3, c-4, d-5, e-6, f-2;

epidemiologia PnCom

49.     Cu privire la epidemiologia pneumoniei comunitare (PnCom) in tarile dezvoltate (de exemplu, in Statele Unite), urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * incidenta este mai mica | mare la varstele extreme;

B. varstnicii ((>60 ani)) sunt mai vulnerabili decat copiii mici (<4 ani);

C. factorii de risc pentru PnCom in general si pentru pneumonia pneumococica in particular au implicatii asupra regimurilor terapeutice;

D. * aproximativ 20% din cazuri sunt tratate in regim ambulatoriu, iar restul de aproximativ 80% | 80% din cazuri sunt tratate in regim ambulatoriu, iar restul de aproximativ 20%, in spital;

E. diferitii factori de risc favorizeaza un tip sau altul de pneumonie;

F. daca sunt luati in considerare anumiti factori de risc, unele cazuri considerate anterior PnCom ar fi reclasificate, la ora actuala, drept pneumonie asociata cu asistenta medicala.

50.     ˇ Referitor la incidenta anuala a pneumoniei comunitare in tarile dezvoltate (de exemplu, in Statele Unite), fiind date urmatoarele categorii:

1.   12-18 cazuri la 1000 de persoane;

2.   20 cazuri la 1000 de persoane;

3.   12 cazuri la 1000 de persoane;

si urmatoarele categorii de populatie:

a.   populatia generala;

b.   la copiii mici (<4 ani);

c.   la varstnici (>60 ani);

51.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-2, c-3;

B. a-1, b-3, c-2;

C. a-2, b-1, c-3;

D. a-3, b-2, c-1;

E. * a-3, b-1, c-2;

52.     ˇ Referitor la factorii de risc pentru pneumonie, fiind date urmatoarele categorii de pneumonie:

1.   pneumonia cu pneumococ;

2.   PnCom, pneumonia cu pneumococ, cu enterobacterii sau cu Pseudomonas aeruginosa;

3.   pneumonia cu enterobacterii, cu Pseudomonas aeruginosa sau cu Legionella;

4.   pneumonia cu SARM-DC;

si urmatorii factori de risc:

a.   dementa;

b.   insuficienta renala;

c.   alcoolism;

d.   categorii defavorizate/speciale din punct de vedere social, etnic;

53.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-4, b-2, c-3, d-1;

B. a-2, b-3, c-1, d-4;

C. a-1, b-2, c-4, d-3;

D. a-3, b-4, c-2, d-1;

E. * a-1, b-3, c-2, d-4;

54.     ˇ Cu privire la factorii de risc pentru pneumonie, fiind date urmatoarele categorii de pneumonie:

1.   PnCom;

2.   pneumonia cu SARM-DC;

3.   pneumonia cu Legionella;

4.   pneumonia cu pneumococ sau cu Legionella;

si urmatorii factori de risc:

a.   astm;

b.   boala hematologica maligna;

c.   infectia cu HIV;

d.   copii din centrele de zi;

55.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-4, c-1, d-2;

B. a-2, b-3, c-4, d-1;

C. a-1, b-2, c-3, d-4;

D. a-4, b-3, c-2, d-1;

E. * a-1, b-3, c-4, d-2;

56.     ˇ Cu referire la factorii de risc pentru pneumonie, fiind date urmatoarele categorii de pneumonie:

1.   PnCom;

2.   pneumonia cu SARM-DC;

3.   pneumonia cu Legionella;

4.   pneumonia cu pneumococ sau cu Legionella;

si urmatorii factori de risc:

a.   cancer;

b.   fumat;

c.   homosexuali;

d.   imunosupresie;

57.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-4, b-2, c-3, d-1;

B. a-2, b-3, c-1, d-4;

C. a-1, b-4, c-3, d-2;

D. a-1, b-3, c-4, d-2;

E. * a-3, b-4, c-2, d-1;

58.     ˇ Referindu-ne la factorii de risc pentru pneumonie, fiind date urmatoarele categorii de pneumonie:

1.   PnCom;

2.   pneumonia cu pneumococ, cu enterobacterii sau cu Pseudomonas aeruginosa;

3.   pneumonia cu Legionella;

4.   pneumonia cu SARM-DC;

si urmatorii factori de risc:

a.   puscariasi;

b.   insuficienta cardiaca;

c.   cazare recenta intr-un hotel;

d.   institutionalizare;

59.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-4, c-3, d-2;

B. a-3, b-1, c-4, d-2;

C. a-2, b-4, c-1, d-3;

D. a-4, b-1, c-3, d-2;

E. * a-4, b-2, c-3, d-1;

60.     ˇ In legatura cu factorii de risc pentru pneumonie, fiind date urmatoarele categorii de pneumonie:

1.   PnCom;

2.   pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa;

3.   pneumonia cu SARM-DC;

4.   pneumonia cu Legionella;

si urmatorii factori de risc:

a.   recruti;

b.   calatorie recenta pe un vas de croaziera;

c.   boala pulmonara cu leziuni organice severe;

d.   varsta peste 70 ani (comparativ cu 60–69 ani);

61.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-3, c-4, d-2;

B. a-1, b-2, c-4, d-3;

C. a-4, b-1, c-3, d-2;

D. a-2, b-3, c-1, d-4;

E. * a-3, b-4, c-2, d-1;

62.     ˇ Referitor la factorii de risc pentru pneumonie, fiind date urmatoarele categorii de pneumonie:

1.   pneumonia cu enterobacterii sau cu Pseudomonas aeruginosa;

2.   pneumonia cu SARM-DC;

3.   pneumonia pneumococica;

4.   pneumonia cu Legionella;

si urmatorii factori de risc:

a.   diabet;

b.   boala cerebrovasculara;

c.   tineri fara adapost;

d.   comorbiditati;

63.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-4, c-2, d-1;

B. a-2, b-3, c-1, d-4;

C. a-1, b-2, c-4, d-3;

D. a-4, b-1, c-3, d-2;

E. * a-4, b-3, c-2, d-1;

64.     ˇ Cu referire la factorii de risc pentru pneumonie, fiind date urmatoarele categorii de pneumonie:

1.   pneumonia cu enterobacterii sau cu Pseudomonas aeruginosa;

2.   pneumonia cu SARM-DC;

3.   pneumonia pneumococica;

4.   pneumonia cu Legionella;

si urmatorii factori de risc:

a.   boala pulmonara obstructiva cronica;

b.   spitalizare recenta;

c.   anumite grupuri etnice (de exemplu, bastinasii Americii de Nord);

d.   sex masculin;

65.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-4, b-3, c-2, d-1;

B. a-1, b-4, c-3, d-2;

C. a-1, b-2, c-4, d-3;

D. a-3, b-4, c-1, d-2;

E. * a-3, b-1, c-2, d-4;

66.     ˇ Referindu-ne la factorii de risc pentru pneumonie, fiind date urmatoarele categorii de pneumonie:

1.   pneumonia cu enterobacterii sau cu Pseudomonas aeruginosa;

2.   pneumonia pneumococica;

3.   pneumonia cu SARM-DC;

4.   pneumonia cu SARM-DC;

Referat: Fabricarea cremwustilor - materii prime si auxiliare Referat: Diversificarea alimentatiei la 6 luni

si urmatorii factori de risc:

a.   atleti cum ar fi luptatorii;

b.   categorii speciale ca standard igienic/promiscuitate;

c.   boli convulsive;

d.   tratament recent cu antibiotice;

67.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-3, c-3, d-2;

B. a-1, b-2, c-3, d-3;

C. a-2, b-3, c-1, d-3;

D. a-3, b-2, c-1, d-3;

E. * a-3, b-3, c-2, d-1;

fiziopatologia

68.     ˇ Cu privire la fiziopatologia pneumoniei, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. pneumonia este provocata de proliferarea in alveole a bacteriilor patogene si de reactia gazdei la acesti agenti patogeni;

B. * cea mai frecvent modalitate prin care microorganismele producatoare de pneumonie ajung in tractul respirator inferior este prin aspirare din esofag | orofaringe;

C. aspirarea in tractul respirator a unor mici volume de continut digestiv se produce frecvent la pacientii cu alterari ale starii de constienta;

D. infectarea pe cale sanguina a alveolelor poate avea ca punct de plecare o endocardita tricuspidiana;

E. * rareori, pneumonia apare in urma extinderii prin contiguitate de la o infectie amigdaliana | mediastinala;

69.     ˇ Referitor la fiziopatologia pneumoniei, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. microorganismele care produc pneumonia ajung in tractul respirator inferior in mai multe moduri;

B. * aspirarea in tractul respirator a unor mici volume de continut digestiv se produce frecvent in timpul somnului, in special la tineri | varstnici;

C. multi agenti patogeni sunt inhalati sub forma de picaturi contaminate;

D. * cel mai frecvent | rareori, pneumonia se produce prin raspandire pe cale sanguina;

E. * rareori, pneumonia apare in urma extinderii prin contiguitate de la o endocardita valvulara | infectie pleurala;

70.     ˇ Fiind dati urmatorii factori mecanici implicati in protectia de pneumonie:

1.   factorii mecanici;

2.   cornetele nazale;

3.   complexul mucociliar;

4.   reflexul faringian[1];

si urmatoarele caracteristici:

a.   sunt esentiali in cadrul mecanismelor de aparare ale gazdei;

b.   capteaza particulele inhalate mai mari inainte ca acestea sa ajunga in tractul respirator inferior;

c.   este esential in protectia de aspiratie;

d.   curata potentialul agent patogen la suprafata mucoasei cailor aeriene;

71.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-2, c-1, d-4;

B. a-4, b-3, c-2, d-1;

C. a-3, b-1, c-2, d-4;

D. a-2, b-4, c-1, d-3;

E. * a-1, b-2, c-4, d-3;

72.     ˇ Fiind indicati urmatorii factori mecanici si biologici implicati in protectia de pneumonie:

1.   firele de par nazale;

2.   arhitectura ramificata a arborelui traheobronsic;

3.   factori antibacterieni din tractul respirator;

4.   mecanismul tusei;

si urmatoarele caracteristici:

a.   omoara potentialul agent patogen la suprafata mucoasei cailor aeriene;

b.   capteaza particulele la suprafata mucoasei cailor aeriene;

c.   capteaza particulele inhalate mai mari inainte ca acestea sa ajunga in tractul respirator inferior;

d.   este esential in protectia de aspiratie;

73.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-1, c-4, d-3;

B. a-2, b-4, c-1, d-3;

C. a-1, b-3, c-2, d-4;

D. a-4, b-3, c-2, d-1;

E. * a-3, b-2, c-1, d-4;

74.     Cu privire la flora orofaringiana normala si la rolul ei in protectia de infectii respiratorii, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. la individul sanatos, exista o flora normala care adera la celulele mucoasei orofaringiene;

B. in general, componentele acesteia se mentin constante;

C. * favorizeaza | impiedica aderenta bacteriilor patogene la mucoasa orofaringiana;

D. * prezenta ei creste | reduce riscul de pneumonie determinata de bacteriile patogene;

E. * are o virulenta mai mare | mica decat bacteriile patogene care determina pneumonie;

75.     ˇ Fiind date urmatoarele doua categorii de factori implicati in protectia de infectii a alveolelor:

1.   factori mecanici;

2.   factori biologici;

si urmatorii factori:

a.   arhitectura ramificata a arborelui traheobronsic;

b.   macrofagele alveolare;

c.   firele de par nazale;

d.   limfaticele;

e.   complexul mucociliar;

76.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;

B. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1;

C. a-2, b-1, c-1, d-2, e-1;

D. a-1, b-2, c-1, d-1, e-2;

E. * a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;

77.     ˇ Date fiind urmatoarele doua categorii de factori implicati in protectia de infectii a alveolelor:

1.   factori mecanici;

2.   factori biologici;

si urmatorii factori:

a.   cornetele nazale;

b.   proteine alveolare;

c.   factorii antibacterieni din tractul respirator (??imunoglobuline etc.);

d.   reflexul faringian;

e.   tusea;

78.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1;

B. a-2, b-1, c-1, d-1, e-2;

C. a-1, b-1, c-1, d-2, e-2;

D. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1;

E. * a-1, b-2, c-2, d-1, e-1;

79.     ˇ Fiind dati urmatorii factori implicati in protectia alveolelor de agenti infectiosi:

a.   limfaticele;

b.   macrofagele alveolare;

c.   reflexul faringian;

d.   complexul mucociliar;

e.   tusea;

f. cornetele si firele de par nazale;

g.   arhitectura ramificata a arborelui traheobronsic;

80.     # care este ordinea in care intervin in oprirea sau eliminare germenilor patogeni:

A. c→e→b→a→f→d→g;

B. b→f→a→g→e→c→d;

C. b→a→e→d→g→c→f;

D. c→b→e→f→a→d→g;

E. * f→c→g→e→d→b→a;

81.     ˇ Fiind date urmatoarele evenimente implicate in patogeneza pneumoniei:

a.   macrofagele alveolare sunt depasite;

b.   macrofagele alveolare initiaza reactia inflamatoare;

c.   apare pneumonia clinic manifesta;

d.   macrofagele alveolare incearca sa fagociteze si/sau sa omoare microorganismele;

e.   barierele mecanice sunt depasite sau microorganismele sunt suficient de mici;

f. microorganismele ajung pana in alveole;

82.     # care dintre urmatoarele inlantuiri / succesiuni temporale / cauzale este cea corecta / este succesiunea temporala cea mai susceptibila de a fi intalnita in practica / cea mai corecta reconstructie:

A. d→f→b→a→c→e;

B. f→e→d→c→b→a;

C. c→f→a→b→d→e;

D. e→c→a→d→b→f;

E. * e→f→d→a→b→c;

83.     Cu privire proteinele alveolare implicate in prevenirea pneumoniei, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. printre acestea se afla proteinele A si D din surfactant;

B. * impiedica | ajuta macrofagele in actiunea lor de eliminarea a agentilor patogeni;

C. unele au proprietati opsonizante intrinseci;

D. unele au activitate antibacteriana;

E. unele au activitate antivirala;

84.     ˇ Referitor la protectia de pneumonie a tractului respirator inferior, fiind date urmatoarele fragmente dintr-o fraza avand ca subiect „agentii patogeni”:

a.   fie prin mecanismul mucociliar;

b.   sunt eliminati;

c.   chiar daca nu sunt omorati de macrofage;

d.   si, drept urmare;

e.   fie prin limfatice;

f. odata inhalati;

g.   inceteaza sa mai fie o amenintare infectioasa;

85.     # care cea mai corecta reconstructie:

A. g→d→c→b→a→f→e;

B. c→e→b→d→a→f→g;

C. c→b→a→e→f→d→g;

D. g→a→f→b→c→d→e;

E. * f→c→b→a→e→d→g;

86.     ˇ Cu privire la implicarea macrofagelor alveolare in protectia de pneumonie sau in patogeneza acesteia, 4urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. denumirea de macrofage rezidente sugereaza ca sunt permanent prezente in alveole pentru a capta imediat particulele straine, chimice sau biologice, care au reusit sa patrunda pana la acest nivel;

B. macrofagele alveolare sunt extrem de eficiente in eliminarea/omorarea agentilor patogeni;

C. * pneumonia clinic manifesta apare cand macrofagelor alveolare reusesc sa distruga microorganismele | doar cand capacitatea macrofagelor alveolare de a ingera sau de a omori microorganismele este depasita;

D. * atunci cand nu mai pot face fata germenilor patogeni, macrofagele alveolare inhiba | initiaza reactia inflamatoare [pentru a sustine mecanismele de aparare ale tractului respirator inferior];

E. * sindromul clinic de pneumonie se datoreaza proliferarii microorganismelor mai degraba decat reactiei inflamatoare a gazdei | reactiei inflamatoare a gazdei mai degraba decat proliferarii microorganismelor;

87.     ˇ Fiind date urmatoarele categorii de mediatori implicati in mecanismul fiziopatologic al pneumoniei:

1.   mediatori ai inflamatiei;

2.   chemokinele;

si urmatorii mediatori:

a.   interleukina 1 (IL-1);

b.   factorul stimulant al coloniilor granulocitare;

c.   interleukina 8 (IL-8);

d.   factorul de necroza tumorala (FNT);

88.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-1, c-2, d-1;

B. a-2, b-1, c-1, d-2;

C. a-2, b-2, c-1, d-1;

D. a-1, b-2, c-1, d-2;

E. * a-1, b-2, c-2, d-1;

89.     ˇ Referitor la mecanismul diferitelor manifestari din pneumonie, fiind date urmatoarele manifestari (IL = interleukina):

1.   febra;

2.   cresterea secretiilor purulente;

3.   raluri detectabile prin auscultatie;

4.   alcaloza respiratorie;

si urmatoarele mecanisme:

a.   exsudarea din capilarele cu permeabilitate crescuta;

b.   eliberarea de chemokine (IL-8, factorul stimulant al coloniilor granulocitare s.a.);

c.   eliberarea de mediatori ai inflamatiei (IL-1, factorul de necroza tumorala);

d.   cresterea frecventei respiratorii in cadrul reactiei inflamatoare sistemice;

90.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-4, c-1, d-3;

B. a-4, b-1, c-3, d-2;

C. a-4, b-3, c-2, d-1;

D. a-3, b-4, c-1, d-2;

E. * a-3, b-2, c-1, d-4;

91.     ˇ Privitor la mecanismul diferitelor manifestari din pneumonie, fiind date urmatoarele manifestari (IL = interleukina):

1.   leucocitoza in sangele periferic;

2.   infiltrate vizibile radiologic;

3.   hemoptizii, sputa ruginie;

si urmatoarele mecanisme:

a.   exsudarea din capilarele cu permeabilitate crescuta;

b.   eliberarea de chemokine (IL-8, factorul stimulant al coloniilor granulocitare s.a.);

c.   hematiile traverseaza membrana alveolo-capilara;

92.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-3, c-2;

B. a-1, b-2, c-3;

C. a-3, b-2, c-1;

D. a-2, b-3, c-1;

E. * a-2, b-1, c-3;

93.     ˇ Cu privire la mecanismul diferitelor manifestari din pneumonie, fiind date urmatoarele categorii (IL = interleukina):

1.   mecanismul prin care este stimulata eliberarea neutrofilelor;

2.   mecanismul prin care creste permeabilitatea capilarelor alveolare;

3.   mecanismul obisnuit al hipoxemiei;

si urmatoarele mecanisme:

a.   eliberarea de chemokine (IL-8, factorul stimulant al coloniilor granulocitare);

b.   umplerea cu exsudat a alveolelor;

c.   eliberarea de mediatori inflamatori din macrofage si din neutrofilele nou recrutate;

94.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-1, c-2;

B. a-2, b-1, c-3;

C. a-2, b-3, c-1;

D. a-1, b-2, c-3;

E. * a-1, b-3, c-2;

95.     ˇ Cu privire la mecanismul diferitelor manifestari din pneumonie, fiind date urmatoarele categorii (IL = interleukina):

1.   mecanismul prin care sunt atrase neutrofilele in plaman;

2.   mecanismul prin care organismul previne hipoxemia in cazul unor alveole pline cu lichid;

3.   mecanism care poate duce la agravarea hipoxemiei;

si urmatoarele mecanisme:

a.   hipoxia alveolara determina vasoconstrictie;

b.   unele bacterii patogene impiedica vasoconstrictia hipoxica;

c.   eliberarea de chemokine (IL-8, factorul stimulant al coloniilor granulocitare);

96.     # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-2, c-3;

B. a-3, b-1, c-2;

C. a-3, b-2, c-1;

D. a-2, b-1, c-3;

E. * a-2, b-3, c-1;

97.     ˇ Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice reprezentand reactia normala a organismului la aparitia exsudatului alveolar in cadrul unei pneumonii:

a.   sangele neoxigenat din arterele pulmonare nu patrunde intr-un teritoriu unde nu poate fi oxigenat;

b.   umplerea cu lichid (exsudat) a alveolelor;

c.   constrictia arterelor pulmonare care deservesc teritoriul afectat;

d.   scade riscul de aparitie a hipoxemiei arteriale sistemice;

e.   aerul nu mai patrunde in alveole;

f. scade cantitatea de sange care trece prin plamani fara a fi oxigenat;

g.   hipoxie alveolara;

98.     # care dintre urmatoarele inlantuiri temporale cauzale este cea corecta:

A. f→a→d→c→g→e→b;

B. b→a→d→g→c→e→f;

C. c→e→d→b→f→a→g;

D. b→f→a→c→d→g→e;

E. * b→e→g→c→a→f→d;

99.     ˇ Fiind date urmatoarele evenimente fiziopatologice legate de aparitia dispneei la pacientii cu pneumonie:

a.   infectie alveolara;

b.   dispnee;

c.   scade complianta pulmonara;

d.   creste permeabilitatea capilarelor alveolare;

e.   plasma exsudeaza in interstitiu;

100. # care dintre urmatoarele inlantuiri temporale cauzale este cea corecta:

A. a→e→d→c→b;

B. b→a→c→d→e;

C. b→d→a→c→e;

D. d→c→b→e→a;

E. * a→d→e→c→b;

101. Mecanisme care concura la producerea dispneei la pacientii cu pneumonie, sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * cresterea | scaderea compliantei in urma acumularii exsudatului scurs din capilarele cu permeabilitate crescuta;

B. * hipocapnia | hipoxemia;

C. * scaderea | cresterea descarcarii de impulsuri din centrul respirator;

D. cresterea secretiilor din caile respiratorii;

E. * uneori, bronhodilatatia produsa | bronhospasmul produs de infectie;

102. ˇ Cu privire la modificarile fiziopatologice care apar in pneumonie, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * cresterea permeabilitatii capilarelor alveolare difera net de | este echivalenta cu cea care apare in sindromul detresa respiratorie acuta;

B. reducerea volumului si a compliantei pulmonare modifica mecanica pulmonara;

C. daca este suficient de severa, modificarea mecanicii pulmonare poate determina moartea pacientului;

D. * cresterea permeabilitatii capilarelor alveolare este generalizata | localizata [cel putin initial];

E. suntarea intrapulmonara a sangelui altereaza mecanica pulmonara;

Patologie

103. ˇ Cu privire la manifestarile morfopatologice si clinice ale pneumonii, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. clasic, evolutia pneumoniei parcurge o serie de modificari patologice, care pot fi grupate in patru faze;

B. manifestarile clinice reflecta evolutia leziunilor histopatologice:

C. * tiparul clasic de evolutie in patru faze a fost descris cel mai bine pentru pneumonia stafilococica | pneumococica;

D. tiparul clasic de aplica nu se aplica tuturor pneumoniilor indiferent de etiologie;

E. * in general, pneumonia virala se conformeaza tiparului | nu urmeaza tiparul clasic de evolutie;

F. * de obicei, pneumonia cu Pneumocystis urmeaza | nu respecta tiparul clasic de evolutie;

104. ˇ Referitor la tiparul clasic de evolutie al pneumoniei, fiind date cele patru faze:

1.   faza initiala;

2.   faza a doua;

3.   faza treia;

4.   faza finala;

si urmatoarele trasaturi:

a.   este numita si faza de hepatizatie rosie;

b.   caracteristic este edemul alveolar;

c.   reactia inflamatoare s-a stins;

d.   este numita si faza de hepatizatie cenusie;

105. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-4, b-1, c-2, d-3;

B. a-1, b-3, c-2, d-4;

C. a-3, b-1, c-4, d-2;

D. a-2, b-4, c-3, d-1;

E. * a-2, b-1, c-4, d-3;

106. Cu referire la tiparul clasic de evolutie al pneumoniei, fiind date cele patru faze:

1.   faza initiala;

2.   faza a doua;

3.   faza treia;

4.   faza finala;

si urmatoarele trasaturi:

a.   depunerea de fibrina este abundenta, eritrocitele au fost lizate si degradate, iar schimbul de gaze incepe sa se amelioreze;

b.   caracteristica este prezenta eritrocitelor in exsudatul celular intraalveolar;

c.   in alveole, incepe sa apara un exsudat plasmatic avand continut mare de proteine;

d.   macrofagele sunt celulele dominante in spatiul alveolar;

107. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-3, c-4, d-1;

B. a-1, b-3, c-2, d-4;

C. a-4, b-3, c-2, d-1;

D. a-3, b-1, c-2, d-4;

E. * a-3, b-2, c-1, d-4;

108. Cu privire la tiparul clasic de evolutie al pneumoniei, fiind date cele patru faze:

1.   faza initiala;

2.   faza a doua;

3.   faza treia;

4.   faza finala;

si urmatoarele caracteristici:

a.   in alveole exista un exsudat plasmatic cu putine celule si, adesea, bacterii;

b.   nu se mai extravazeaza alte eritrocite, iar neutrofilele sunt celulele predominante;

c.   faza de rezolutie (vindecare);

d.   sunt prezente si neutrofile, care sunt importante din punctul de vedere al apararii gazdei;

109. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-1, c-3, d-4;

B. a-4, b-3, c-1, d-1;

C. a-3, b-4, c-1, d-2;

D. a-1, b-2, c-4, d-3;

E. * a-1, b-3, c-4, d-2;

110. Referindu-ne la tiparul clasic de evolutie al pneumoniei, fiind date cele patru faze:

1.   faza initiala;

2.   faza a doua;

3.   faza treia;

4.   faza finala;

si urmatoarele caracteristici:

a.   resturile neutrofilor distruse, bacteriile si fibrina au fost curatate;

b.   aceasta faza este rareori evidenta clinic sau la autopsie deoarece este foarte rapid urmata de faza urmatoare;

c.   bacteriile dispar, aceasta faza semnificand succesul mijloacelor de aparare in stapanirea infectiei;

d.   in culturile efectuate din secretiile alveolare apar uneori bacterii;

111. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-4, c-3, d-2;

B. a-2, b-3, c-4, d-1;

C. a-3, b-4, c-2, d-1;

D. a-4, b-2, c-1, d-3;

E. * a-4, b-1, c-3, d-2;

112. Referitor la tiparele de evolutie ale diferitelor pneumonii, fiind date:

1.   pneumonia de ventilator (la pacientii cu respiratie asistata);

2.   pneumoniile nosocomiale;

3.   pneumoniile comunitare bacteriene;

4.   pneumoniile virale si cu Pneumocystis;

si urmatoarele caracteristici:

a.   in ciuda aspectului radiologic, procesul patologic este localizat in alveole mai degraba decat in interstitiul pulmonar;

b.   urmeaza mai frecvent un tipar lobar;

c.   din cauza mecanismului de microaspiratie, cel mai frecvent este tiparul de bronhopneumonie;

d.   bronsiolita respiratorie (inflamatia bronhiolelor respiratorii) poate preceda aparitia unui infiltrat vizibil radiologic;

113. # care este lista de asocieri corecta:

a-2, b-1, c-3, d-4;

a-1, b-2, c-3, d-4;

a-3, b-1, c-4, d-2;

a-4, b-2, c-1, d-3;

* a-4, b-3, c-2, d-1;

114. Referitor la istoria naturala (evolutia clasica, in absenta tratamentului antibiotic) din pneumonia franca lobara, fiind date cele patru faze:

1.   prima faza (cu durata de 1-2 zile);

2.   a doua faza (cu durata de 7-10 zile, in prima parte a perioadei de stare);

3.   a treia faza (in ultimele zile ale perioadei de stare);

4.   a patra faza;

si urmatoarele denumiri alternative:

a.   faza de rezolutie;

b.   faza de hepatizatie cenusie;

c.   faza „congestiva” (de hiperemie capilara cu edem alveolar);

d.   faza de hepatizatie rosie;

115. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-1, c-3, d-4;

B. a-2, b-3, c-1, d-4;

C. a-2, b-4, c-1, d-3;

D. a-3, b-4, c-2, d-1;

E. * a-4, b-3, c-1, d-2;

116. ˇ Referitor la leziunile morfopatologice caracteristice pentru diferitele faze clasice de evolutie ale unei pneumonii, fiind date cele patru faze:

1.   prima faza;

2.   a doua faza;

3.   a treia faza;

4.   a patra faza;

si urmatoarele leziuni morfopatologice:

a.   predominanta leucocitelor in exsudatul alveolar;

b.   hiperemie capilara cu edem alveolar a- sau paucicelular;

c.   resorbtia exsudatului alveolar;

d.   predominanta hematiilor in exsudatul alveolar;

117. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-3, c-2, d-4;

B. a-4, b-3, c-2, d-1;

C. a-2, b-4, c-3, d-1;

D. a-3, b-2, c-4, d-1;

E. * a-3, b-1, c-4, d-2;

118. Cu privire la istoria naturala (evolutia clasica, in absenta tratamentului antibiotic) a PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. parcurge 4 faze, uneori precedate de un prodrom de tip virotic;

B. * are o prima faza, de 3-4 | 1-2 zile de hiperemie capilara [incorect numita „congestie”] cu exsudarea plasmei in alveole;

C. * are o a doua faza, de hepatizatie alba | rosie;

D. * faza de hepatizatie rosie are durata de 7-10 zile si reprezinta a doua | prima parte a perioadei de stare;

E. * are o a treia faza, de hepatizatie galbena | cenusie, in ultimele zile ale perioadei de stare;

F. a patra faza (si ultima) este faza de rezolutie.

manifestarile clinice

119. ˇ Fiind date urmatoarele categorii in care pot fi impartite manifestarile unei pneumonii comunitare:

1.   manifestari generale/constitutionale;

2.   manifestari limitate la plaman si la structurile asociate acestuia;

3.   simptome gastrointestinale;

si urmatoarele manifestari:

a.   diaree;

b.   submatitate sau matitate la percutie;

c.   tuse;

d.   febra;

e.   crepitante;

f. mialgii;

g.   transpiratii;

120. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2, g-2;

B. a-1, b-2, c-1, d-2, e-1, f-2, g-3;

C. a-3, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1, g-2;

D. a-2, b-2, c-2, d-3, e-1, f-1, g-1;

E. * a-3, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1, g-1;

121. Fiind propuse urmatoarele categorii in care pot fi impartite manifestarile unei pneumonii comunitare:

1.   manifestari generale/constitutionale;

2.   manifestari limitate la plaman si la structurile asociate acestuia;

3.   simptome gastrointestinale;

si urmatoarele manifestari:

a.   artralgii;

b.   suflu tubar;

c.   greata;

d.   durere pleuretica;

e.   tahicardie;

f. oboseala;

122. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-1, c-3, d-1, e-2, f-1;

B. a-3, b-2, c-2, d-1, e-1, f-1;

C. a-1, b-1, c-1, d-2, e-3, f-2;

D. a-2, b-1, c-3, d-1, e-1, f-2;

E. * a-1, b-2, c-3, d-2, e-1, f-1;

123. Fiind indicate urmatoarele categorii in care pot fi impartite manifestarile unei pneumonii comunitare:

1.   manifestari generale/constitutionale;

2.   manifestari limitate la plaman si la structurile asociate acestuia;

3.   simptome gastrointestinale;

si urmatoarele manifestari:

a.   frecatura pleurala;

b.   varsaturi;

c.   durere de cap;

d.   cresterea sau scaderea vibratiilor vocale;

e.   hipotensiune;

f. frisoane;

124. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-3, c-2, d-1, e-1, f-2;

B. a-1, b-1, c-2, d-1, e-3, f-2;

C. a-1, b-3, c-1, d-2, e-1, f-2;

D. a-2, b-1, c-1, d-3, e-2, f-1;

E. * a-2, b-3, c-1, d-2, e-1, f-1;

125. ˇ Cu privire la manifestarile clinice ale pneumoniei comunitare (PnCom), urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. diversele semne si simptome depind de progresia si de severitatea infectiei;

B. * rareori | frecvent apare febra;

C. poate sa apara tuse;

D. * prezenta simptomelor digestive infirma diagnosticul de pneumonie | pana la 20% dintre pacienti pot avea simptome digestive [cum ar fi greata, varsaturi, si/sau diaree];

E. * la palpare, vibratiile vocale sunt intotdeauna intarite | intarite sau diminuate;

126. ˇ Cu referire la manifestarile clinice ale pneumoniei comunitare, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. in linii mari, manifestarile unei PnCom pot fi impartite in manifestari constitutionale si manifestari limitate la plaman si la structurile asociate acestuia;

B. * adesea, febra induce o reactie bradicardica | tahicardica;

C. * tusea este intotdeauna productiva | poate fi neproductiva sau productiva;

D. * printre manifestarile generale se afla oboseala, durerea de cap, mialgiile si adenopatiile | artralgiile;

E. * modificari auscultatorii caracteristice sunt sibilantele si suflul pleuretic | crepitantele si suflul tubar;

F. * frecventa respiratorie este deseori scazuta | crescuta;

127. ˇ Referitor la manifestarile clinice ale pneumoniei comunitare, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * daca pleura este afectata, pacientul poate resimti durere retrosternala constrictiva | toracica pleuritica;

B. pacientul poate avea frisoane si/sau transpiratii;

C. * de obicei, sputa este seroasa | sputa poate fi mucoasa, purulenta sau cu striuri sanguinolente;

D. * de regula, pacientul nu foloseste muschii | frecvent, se constata folosirea muschilor accesori ai respiratiei;

E. uneori, poate sa apara frecatura pleurala;

F. * sonoritatea la percutie poate varia de la submatitate la hipersonoritate | submatitate/matitate elastica la lemnoasa;

128. Referitor la la manifestarile clinice ale pneumoniei comunitare (PnCom), fiind date urmatoarele inceputuri de fraza:

1.   la varstnici, imaginea clinica;

2.   la pacientii grav bolnavi cu PnCom complicata cu soc septic, imaginea clinca;

3.   modalitatea de prezentarea a unei PnCom;

4.   severitatea unei PnCom;

si urmatoarele sfarsituri de fraza:

a.   poate include hipotensiune si semne de insuficienta de organ;

b.   poate varia de la indolenta pana la fulminanta;

c.   poate varia de la usoara pana la fatala;

d.   poate sa nu fie atat de evidenta si poate consta, initial, in stare de confuzie nou instalata sau agravata si putine alte manifestari;

129. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-2, c-4, d-3;

B. a-1, b-4, c-2, d-3;

C. a-3, b-2, c-1, d-4;

D. a-4, b-3, c-2, d-1;

E. * a-2, b-3, c-4, d-1;

130. Referitor la manifestarile clinice ale pneumonii, fiind date urmatoarele inceputuri de fraza:

1.   in functie de severitatea infectiei;

2.   in functie de nivelul febrei;

3.   in functie de gradul condensarii pulmonare;

4.   in functie de permeabilitatea bronhiei;

si urmatoarele sfarsituri de fraza:

a.   pacientul poate sa fie mai mult sau mai putin tahicardic;

b.   vibratiile vocale pot fi intarite sau diminuate;

c.   pacientul poate sa aiba dispnee de la minima pana la suficient de severa incat sa-l impiedice sa vorbeasca in fraze complete;

d.   se poate auzi respiratie suflanta sau suflu tubar;

131. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-4, b-2, c-1, d-3;

B. a-3, b-1, c-2, d-4;

C. a-3, b-2, c-4, d-1;

D. a-2, b-3, c-1, d-4;

E. * a-2, b-4, c-1, d-3;

132. Cu referire la la manifestarile clinice ale pneumonii, fiind date urmatoarele inceputuri de fraza:

1.   in functie de gradul condensarii pulmonare si de prezenta sau absenta unui revarsat lichidian pleural semnificativ;

2.   in functie de varsta;

3.   in functie de prezenta sau de absenta lichidului pleural;

4.   in functie de permeabilitatea bronhiei;

si urmatoarele sfarsituri de fraza:

a.   semnele la examenul fizic difera;

b.   febra inalta poate determina alterarea mai mare sau mai mica a starii de constienta;

c.   se poate auzi sau nu suflu tubar;

d.   vibratiile vocale pot fi intarite sau diminuate;

133. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-3, c-4, d-1;

B. a-4, b-2, c-1, d-3;

C. a-3, b-2, c-1, d-4;

D. a-3, b-1, c-4, d-2;

E. * a-1, b-2, c-4, d-3;

134. Cu privire la manifestarile clinice ale pneumonii, fiind date urmatoarele inceputuri de fraza:

1.   in functie de cantitatea de exsudat din alveole;

2.   in functie de leziunile cerebrale preexistente;

3.   in functie de gradul condensarii pulmonare;

si urmatoarele sfarsituri de fraza:

a.   febra inalta poate determina alterarea mai mare sau mai mica a starii de constienta;

b.   ralurile crepitante pot fi mai mult sau mai putin evidente;

c.   se poate auzi sau nu suflu tubar;

135. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-2, c-3;

B. a-3, b-2, c-1;

C. a-1, b-3, c-2;

D. a-2, b-3, c-1;

E. * a-2, b-1, c-3;

136. Fiind date urmatoarele concluzii pe care le poate permite examenul fizic la un pacient cu pneumonie:

1.   condensare pulmonara;

2.   condensare pulmonara cu bronhie libera;

3.   condensare pulmonara cu bronhie obstruata si/sau lichid pleural;

4.   lichid pleural;

si urmatoarele constatari la examenul fizic:

a.   cresterea vibratiilor vocale;

b.   scaderea vibratiilor vocale;

c.   suflu tubar;

d.   matitate lemnoasa;

e.   submatitate/matitate elastica;

137. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-4, c-1, d-2, e-2;

B. a-4, b-2, c-1, d-2, e-3;

C. a-1, b-2, c-3, d-2, e-4;

D. a-2, b-1, c-4, d-3, e-2;

E. * a-2, b-3, c-2, d-4, e-1;

138. Fiind date urmatoarele semne auscultatorii din pneumonia franca lobara:

1.   crepitante;

2.   suflu tubar;

3.   frecaturi pleurale;

si urmatoarele caracterizari/evenimente asociate:

a.   zgomote uscate, superficiale, neregulate;

b.   trecerea aerului prin bronhii audibila la suprafata toracelui;

c.   aerul barbotand prin exsudatul alveolar;

d.   inflamatia a ajuns la pleura;

e.   zgomote respiratorii bronsice;

f. trosnituri / pocnituri fine cu originea in alveole;

139. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-3, c-2, d-3, e-2, f-1;

B. a-2, b-3, c-1, d-1, e-2, f-3;

C. a-2, b-1, c-3, d-2, e-1, f-3;

D. a-3, b-1, c-2, d-1, e-3, f-2;

E. * a-3, b-2, c-1, d-3, e-2, f-1;

Pneumonie franca lobara (PFL)

140. ˇ Cu privire la durerea (junghiul) din PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * este calmata | agravata de tuse;

B. * este superficiala | transfixianta;

C. * clasic, este localizata supraclavicular | submamelonar;

C. * face ca pacientul sa prefere decubitul pe partea sanatoasa | bolnava;

F. miscarile respiratorii agraveaza durerea;

141. ˇ Referitor la durerea (junghiul) din PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. reprezinta principalul mecanism al dispneei [procesul patologic in sine (exsudatul inflamator) nu determina dispnee];

B. * obliga pacientul sa faca miscari respiratorii ample | superficiale;

C. * de regula, apare a doua sau a treia zi dupa | in primele ore de la debut;

D. * resimtita in umar sugereaza afectarea lobului superior | inferior [cu prinderea portiunii centrale a pleurei diafragmatice];

E. * la copii, este adesea resimtita in umar | abdomen.

142. Referitor la durerea (junghiul) din PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * obliga pacientul sa faca miscari respiratorii ample | superficiale;

B. * de regula, apare a doua sau a treia zi dupa | in primele ore de la debut;

C. * face ca pacientul sa prefere decubitul pe partea sanatoasa | bolnava;

D. * resimtita in umar sugereaza afectarea lobului superior | inferior [cu prinderea portiunii centrale a pleurei diafragmatice];

E. * la copii, este adesea resimtita in umar | abdomen.

143. ˇ Cu privire la sputa din PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * are culoare caramizie din cauza continutului mare de leucocite | hematii;

B. * este aderenta din cauza continutului mare de trombocite | fibrina;

C. * de regula, apare din prima zi de boala | dupa mai multe zile de boala;

D. * in mod tipic, este initial mucoasa | ruginie;

E. * devine ulterior seroasa | mucopurulenta;

F. evolueaza in paralel cu leziunile histopatologice;

144. ˇ Referitor la evolutia sputei in PFL, fiind date urmatoarele variante:

1.   absenta sputei;

2.   sputa ruginie (hematii);

3.   sputa mucopurulenta (leucocite);

4.   sputa diminueaza progresiv, pierzandu-si treptat caracterul purulent;

si fazele de evolutie ale PFL:

a.   faza de „congestie” (de hiperemie capilara);

b.   faza de prodrom;

c.   faza de hepatizatie rosie;

d.   faza de rezolutie;

e.   faza de hepatizatie cenusie;

145. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-2, c-4, d-1, e-3;

B. a-2, b-3, c-1, d-4, e-1;

C. a-1, b-3, c-4, d-2, e-1;

D. a-1, b-4, c-1, d-3, e-2;

E. * a-1, b-1, c-2, d-4, e-3;

146. ˇ Referitor la perioada de debut (prima faza) a PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * se produce hiperemie inflamatoare in capilarele interstitiului pulmonar cu scaderea | cresterea densitatii parenchimului pulmonar;

B. * in alveole incepe sa patrunda exsudat inflamator, de la inceput bogat in celule initial acelular sau paucicelular

C. caile aeriene sunt libere;

D. * radiologic se constata hiperaeratia | voalarea teritoriului respectiv.

E. pacientul are stare generala alterata;

147. ˇ Referitor la datele de examen fizic din perioada de debut (prima faza) a PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. murmurul vezicular are tonalitate si intensitate crescute (respiratia inalta) si timbrul uneori inasprit;

B. * pe masura ce scade | creste densitatea parenchimului pulmonar, poate sa apara respiratie suflanta;

C. respiratia suflanta se aude mai ales in inspir | expir;

D. vibratiile vocale se transmit normal;

E. * la percutie, se constata matitate neta | discreta submatitate;

F. * in mod caracteristic, se ausculta raluri crepitante | inca nu apar raluri [deoarece nu a aparut inca exsudat in alveole];

148. ˇ Elemente de inspectie caracteristice pentru perioada de debut (prima faza) a PFL sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. herpes nazolabial;

B. * paloare faciala | facies vultuos;

C. congestia obrazului de partea bolnava [semnul Jaccoud];

D. * cianoza | inca nu apare cianoza [deoarece inca nu este afectata ventilatia alveolara, alveolele fiind libere];

E. * respiratii ample | respiratie superficiala;

F. * bradipnee | polipnee.

149. ˇ Referitor la simptomele caracteristice perioadei de debut (primei faze) a PFL urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * de regula, primul care apare este junghiul | frisonul;

B. * febra nu depaseste 38,5°C | este inalta;

C. * de obicei, tusea apare din prima zi | a doua zi;

D. * in general, mai ales in perioada initiala, tusea este productiva | uscata;

E. * dispneea este consecinta obstructiei bronsice | durerii pleuretice;

150. ˇ Referitor la simptomele caracteristice perioadei de debut a PFL urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * frisonetele initiale sunt urmate de o stare subfebrila | frisonul solemn este urmat de febra inalta;

B. * pacientul prezinta mai multe frisonete scurte | frison unic, solemn, de 15-30 min;

C. * in mod tipic, febra este remitenta | continua;

D. * in timpul febrei pot aparea tulburari neuropsihice si miscari involuntare ale mainilor numite asterixis | carfologie;

E. * in cele mai multe cazuri, dispneea este de tip expirator | inspirator;

151. ˇ Cu privire la prima parte a perioadei de stare (de hepatizatie rosie) a PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. in alveole exista un exsudat fibrino-hematic, cu hematii distruse, hemoglobina libera si pneumococi;

B. * febra este remitenta | in platou;

C. * in general, pacientul este bradipneic | polipneic;

D. daca apare, dispneea are caracter inspirator;

E. * in mod tipic, sputa este mucopurulenta | ruginie;

F. * radiologic, se observa o opacitate triunghiulara cu baza spre hil si varful spre pleura | varful spre hil si baza spre pleura.

152. ˇ In prima parte a perioadei de stare (in faza de hepatizatie rosie) a PFL, modificari caracteristice la examenul fizic sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * murmur vezicular inasprit | abolit;

B. * suflu tubar insotind | inlocuind murmurul vezicular;

C. * cianoza marcata | moderata, produsa prin mecanism obstructiv | de sunt [alveolele fiind pline cu exsudat inflamator, sangele din capilarele pulmonare nu se poate oxigena in teritoriul respectiv];

D. * icter intens | subicter;

E. * bronhofonie | egofonie daca se asociaza lichid pleural;

F. * pectorilocvie afona, cu atat mai | mai putin evidenta cu cat se asociaza o cantitate mai mare de lichid pleural;

G. * matitate lemnoasa | elastica;

H. * aria matitatii se restrange | nu se modifica atunci cand pacientul trece in decubit dorsal [matitatea din sindromul de condensare nu este influentata de pozitie, spre deosebire de matitatea din sindromul lichidian pleural].

153. ˇ Cu privire la crepitantele de inductie din PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. „inconjoara” (se ausculta intr-un teritoriu avand in centru regiunea unde se aude) suflul tubar;

B. * desi indeobste clasificate drept raluri uscate | umede, au timbru relativ umed | uscat;

C. * se aud in ambii timpi respiratori | strict teleinspirator;

D. adesea, se aud doar cand pacientul inspira profund;

E. * scad | cresc (se inmultesc) dupa tuse;

F. se datoreaza ruperii puntilor de fibrina si desprinderii exsudatului de pe peretii alveolelor la patrunderea aerului in alveole;

G. * cresc | scad pe masura ce creste cantitatea de exsudat din alveole [deoarece scade progresiv cantitatea de aer care patrunde in alveole];

H. * apar dupa | simultan cu sau inainte de suflul tubar;

I.  * pe masura ce scad, scade si | se extinde aria de auscultatie a suflului tubar [deoarece creste progresiv cantitatea de exsudat din alveole si, simultan, densitatea parenchimului pulmonar];

154. ˇ Referitor la ultimele zile ale perioadei de stare (de hepatizatie cenusie) a PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. in alveole exista exsudat fibrino-leucocitar, cu pneumococi si macrofage care lizeaza fibrina;

B. * matitatea devine tot mai | mai putin neta;

C. febra se mentine sau incepe sa scada;

D. * sputa devine ruginie | mucopurulenta;

E. * suflul tubar creste in intensitate | diminueaza, apoi dispare;

F. * apar crepitante de inductie | intoarcere;

155. ˇ Cu privire la crepitantele de intoarcere din PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * au acelasi caracter ca si | caracter diferit de crepitantele de inductie;

B. * apar in faza de hepatizatie rosie | cenusie si se pot prelungi pana in perioada de rezolutie;

C. * scad | cresc (se inmultesc) dupa tuse;

D. au un caracter (si, probabil, un mecanism) apropiat de subcrepitatnte;

E. se datoreaza, probabil, antrenarii exsudatului alveolar in caile aeriene;

156. ˇ Crepitantele de intoarcere din PFL se deosebesc de crepitantele de inductie prin urmatoarele trasaturi |, cu exceptia:

A. * au timbru mai uscat | umed;

B. * sunt mai fine | groase;

C. * apar mai tarziu | precoce in inspir;

D. * se aud numai in inspiratie | in ambii timpi respiratori;

E. sunt inegale;

157. ˇ Cu privire la perioada de vindecare a PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * in alveole exista exsudat abundent | resturi de exsudat;

B. * resorbtia exsudatului se face progresiv, de la centru spre periferie | periferie spre centru;

C. tusea dispare treptat;

D. * radiologic, opacitatea devine omogena | neomogena, clarificandu-se de la periferie spre centru;

E. * sub antibiotic, simptomele se remit, de regula, „in crisis” | fara o noua agravare;

158. ˇ Referitor la vindecarea „in lisis” din PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. este unul dintre tiparele clasice de vindecare ale PFL;

B. nu apar semne clinice particulare;

C. tusea diminueaza pana la disparitie;

D. * febra scade brusc | treptat;

E. * starea generala se altereaza brusc, apoi se amelioreaza | se amelioreaza progresiv;

159. ˇ Referitor la vindecarea „in crisis” din PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * este frecventa dupa administrarea de antibiotic | era unul dintre tiparele rezolvare in evolutia naturala a PFL [din perioada preantibiotica];

B. starea generala se altereaza brusc;

C. * febra scade treptat | creste brusc la 40°C, cu tahicardie marcata;

D. adesea, pacientul delireaza;

E. jumatate dla pacientii mor;

F. jumatate dla pacientii se vindeca, odata cu normalizarea temperaturii si revenirea la normal a pulsului;

160. In mod caracteristic, in PFL apar urmatoarele modificari bioumorale |, cu exceptia:

A. * hiperbilirubinemie directa | indirecta [datorita hemolizei din alveole];

B. retentie azotata;

C. * poliurie | oligurie;

D. * leucopenie | leucocitoza;

E. * predominanta limfocitelor | neutrofilelor in formula leucocitara;

161. In mod caracteristic, in PFL apar urmatoarele modificari bioumorale |, cu exceptia:

A. * predominanta formelor mature | tinere de neutrofile [deplasare la stanga a formulei leucocitare];

B. retentie azotata;

C. * sindrom inflamator moderat | proeminent;

D. * cresterea moderata | marcata a VSH [adesea in jur de 100];

E. * in perioada acuta, cresc γ-globulinele | α2-globulinele [γ-globulinele cresc in convalescenta].

162. ˇ Cu privire la diversele variante clinice ale PFL, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. forma abortiva (pneumonia nu depaseste faza hiperemica initiala) este frecventa sub antibiotic;

B. * forma cu sindrom pseudopleuretic este frecventa cand bronhia lobara este libera | obstruata cu exsudat;

C. * la batrani | copii predomina manifestarile digestive (dureri abdominale si varsaturi);

D. * semnele meningeale sunt mai frecvente la tineri | copii;

E. * la batrani, semnele generale sunt, de regula, foarte intense | discrete;

F. * la persoanele tarate (batrani, alcoolici, bolnavi cronici cardiaci, renali, hepatici etc.) urmeaza | nu urmeaza tiparul clasic de evolutie, iar prognosticul este grav;

G. * forma recidivanta sau persistenta impune efectuarea probelor ventilatorii | bronhoscopiei [pentru descoperirea unei eventuale obstructii bronsice, cel mai adesea tumorale].

163. ˇ Referitor la diversele variante clinice ale PFL, fiind date urmatoarele categorii de pacienti:

1.   copii;

2.   batrani;

3.   alcoolici;

4.   pacientii care iau antibiotic;

5.   pacientii cu obstructie bronsica (cel mai adesea tumorala);

6.   la persoanele tarate (batrani, alcoolici, bolnavi cronici cardiaci, renali, hepatici etc.);

si urmatoarele caracteristici/forme clinice:

a.   semnele generale sunt, de regula, discrete;

b.   semnele meningeale sunt mai frecvente;

c.   predomina manifestarile digestive (dureri abdominale si varsaturi);

d.   forma abortiva (nu depaseste stadiul de hiperemie);

e.   sunt frecvente manifestarile neuropsihice, cu delir, agitatie psihomotorie, halucinatii (delirium tremens);

f. febra determina adesea alterarea starii de constienta (mimeaza un AVC);

g.   forma recidivanta sau persistenta;

h.   nu urmeaza tiparul clasic de evolutie, iar prognosticul este grav;

164. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-2, c-1, d-1, e-5, f-6, g-2, h-4;

B. a-5, b-1, c-6, d-4, e-2, f-1, g-2, h-3;

C. a-3, b-2, c-6, d-1, e-5, f-4, g-2, h-1;

D. a-4, b-1, c-2, d-3, e-5, f-6, g-2, h-1;

E. * a-2, b-1, c-1, d-4, e-3, f-2, g-5, h-6;

165. ˇ Care dintre urmatoarele NU reprezinta o complicatie a PFL:

A. colaps;

B. abces pulmonar;

C. meningita;

D. * artrita de cauza autoimuna | septica;

E. tromboflebita profunda.

F. * glomerulonefrita prin mecanism septic | imunologic (aseptic);

166. ˇ Dintre cele de mai jos, una NU reprezinta o complicatie a PFL:

A. soc toxicoseptic;

B. cronicizare;

C. endocardita septica;

D. * pancreatita | parotidita;

E. abces cerebral;

167. ˇ Complicatii ale PFL sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. septicemie;

B. scleroza teritoriului pulmonar respectiv;

C. * pericardita autoimuna | purulenta;

D. dilatatie gastrica acuta;

E. pleurezie;

F. ileus paralitic;

Pneumonia streptococica

168. ˇ Cu privire la pneumonia streptococica, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * cel mai adesea, este provocata de streptococi viridans | β-hemolitici;

B. * de obicei, incepe brusc | insidios;

C. frecvent, este precedata de angina sau de o infectie acuta de cai respiratorii superioare;

D. * de obicei, evolueaza cu febra continua | remitenta;

E. * tipic, apare un bloc unic de condensare cu distributie lobara sau segmentara | apar focare de condensare diseminate bilateral, cu distributie lobulara, peribronsica;

169. ˇ Referitor la manifestarile tipice ale pneumoniei streptococice, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * febra creste brusc | treptat;

B. * starea generala este moderat alterata | foarte grava;

C. * sputa este ruginie | mucopurulenta;

D. * la percutia toracelui, se constata zone de hipersonoritate | submatitate;

E. * la auscultatie, se constata focare multiple de raluri ronflante | crepitante;

170. ˇ Complicatii ale pneumoniei streptococice sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. pleurezie purulenta;

B. abcese pulmonare multiple;

C. * nefropatie tubulointerstitiala | eventual, abcese renale corticale;

D. septicemie;

E. metastaze septice la distanta determinand focare de supuratie (peritoneu, muschi, articulatii etc.);

F. sunt favorizate de enzimele streptococice (fibrinolizina si hialuronidaza), care faciliteaza raspandirea streptococului;

Pneumonie stafilococica

171. ˇ Cu privire la pneumonia stafilococica, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. se cunoaste de multa vreme ca poate sa apara drept complicatie a infectiei gripale;

B. la copii poate sa apara ca o complicatie a rujeolei sau a tusei convulsive;

C. poate sa apara ca metastaza a unei infectii stafilococice cu alta localizare (os, piele, abcese cu diferite localizari);

D. * este pneumonia cu debutul cel mai brutal | debutul este, de obicei, mai putin brutal decat la alte tipuri de pneumonie;

E. clinicienii trebuie sa fie constienti de consecintele ei potential severe;

F. poate evolua spre necroza (pneumonia necrozanta);

G. * in general, are o evolutie benigna | grava;

H. recidiveaza frecvent;

172. ˇ Referitor la manifestarile pneumoniei stafilococice, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * in general, febra este continua | remitenta;

B. * mult timp, starea generala se mentine buna | in scurt timp, starea generala se altereaza sever;

C. de regula, pacientul este dispneic;

D. * adesea, pacientul este palid | cianotic;

E. * de obicei, sputa este mucoasa | mucopurulenta, adesea cu striuri sanguine;

F. * apar focare multiple de condensare situate unilateral | diseminate bilateral;

173. ˇ In pneumonia stafilococica, modificari tipice constatate la examenul plamanilor sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * raluri sibilante | subcrepitante;

B. raluri crepitante;

C. hipersonoritate;

D. * matitate lemnoasa | submatitate;

E. * suflu tubar | respiratie suflanta [dimensiunea focarelor de codensare este prea mica pentru a permite aparitia suflului tubar];

174. ˇ Leziunile histopatologice caracteristice pneumoniei stafilococice sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * alveolita fibrinoasa lobara sau segmentara | in focare;

B. tromboze vasculare;

C. necroza;

D. formarea de cavitati/bule (pneumatocele);

E. pleurezie purulenta;

F. * pneumotorace aparut, de regula, la tentativele de toracenteza | spontan.

175. ˇ Fiind date urmatoarele leziuni histopatologice tipice pentru pneumonia stafilococica:

a.   necroza;

b.   tromboza vasculara;

c.   alveolita fibrinoasa focala;

d.   pleurezie purulenta;

e.   formarea de cavitati/bule (pneumatocele);

f. pneumotorace spontan;

176. # care dintre urmatoarele inlantuiri temporale / cauzale este cea corecta:

A. f→b→e→d→c→a;

B. e→b→c→f→a,d;

C. b→c,f→d→e→a;

D. d→c→a,e→f→b;

E. * c→b→a→e→d,f;

Pneumonia cu Klebsiella

177. ˇ Circumstante tipice care favorizeaza pneumonia cu Klebsiella sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. denutritie;

B. * fumat | alcoolism;

C. boli cronice debilitante;

D. fondul tarat al pacientului;

E. expunerea la frig;

178. ˇ Cu privire la pneumonia cu Klebsiella, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. are o tendinta necrozanta, toxica si septicemica;

B. * se cronicizeaza rareori | frecvent;

C. * mortalitatea este redusa | ridicata [20-50 %];

D. provoaca frecvent dispnee;

E. * poate duce la obstructie bronsica prin spasm muscular | sputa vascoasa;

179. ˇ Referitor la manifestarile pneumoniei cu Klebsiella, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. cianoza este frecventa;

B. starea generala este grava;

C. * este caracteristica sputa mucopurulenta | hemoptoica bruna sau cafenie inchis (socolatie);

D. * sputa este fluida | foarte vascoasa, gelatinoasa;

E. * radiologic, se constata, in mod tipic, o opacitate lobara sau segmentara | opacitati multiple, adesea confluand intr-un bloc care depaseste limitele unui lob [uneori cuprinzand un plaman intreg];

180. ˇ In pneumonia cu Klebsiella, la examenul fizic se constata urmatoarele |, cu exceptia:

A. * sindrom de condensare, cel mai adesea, tipic | atipic;

B. matitate discreta sau franca;

C. * in majoritatea cazurilor | rareori, suflu tubar;

D. frecvent, respiratie suflanta;

E. * dintre zgomotele supraadaugate, cel mai frecvent apar crepitantele | subcrepitantele [ralurile umede de bronhie mica sunt mai frecvente decat ralurile alveolare];

181. ˇ Complicatii respiratorii/pulmonare ale pneumoniei cu Klebsiella sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * bronholitiaza | bronsectazii;

B. detresa respiratorie;

C. insuficienta respiratorie acuta;

D. * emfizem | empiem pulmonar;

E. piopneumotorax;

182. ˇ Complicatii tipice ale pneumoniei cu Klebsiella sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. septicemie;

B. abcese cronice multiple;

C. * pericardita autoimuna | purulenta;

D. artrita;

E. meningita;

F. * soc cardiogen | toxicoseptic;

G. coagulare intravasculara diseminata;

H. * insuficienta renala cronica | acuta;

I.  * scleroza renala | pulmonara;

Pneumoniile virale

183. ˇ Referitor la clasificarea virusurilor ca agenti etiologici ai pneumoniei, fiind date urmatoarele categorii:

1.   pneumonia este o manifestare primara a bolii;

2.   pneumonia este parte a unei boli multisistemice;

3.   pneumonia poate fi atat manifestarea primara a bolii, cat si parte a unei boli multisistemice;

si urmatoarele tipuri de virusuri:

a.   virusul herpes simplex;

b.   hantavirus;

c.   virusul sincitial respirator;

d.   citomegalovirus;

e.   virusul varicelo-zosterian;

f. virusuri paragripale;

184. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-1, c-3, d-2, e-2, f-1;

B. a-1, b-2, c-3, d-1, e-2, f-1;

C. a-2, b-2, c-1, d-1, e-1, f-3;

D. a-1, b-2, c-1, d-2, e-3, f-1;

E. * a-2, b-1, c-1, d-3, e-2, f-1;

185. ˇ Cu privire la clasificarea virusurilor ca agenti etiologici ai pneumoniei, fiind date urmatoarele categorii:

1.   pneumonia este o manifestare primara a bolii;

2.   pneumonia este parte a unei boli multisistemice;

3.   pneumonia poate fi atat manifestarea primara a bolii, cat si parte a unei boli multisistemice;

si urmatoarele tipuri de virusuri:

a.   rinovirus;

b.   virusul Epstein-Barr;

c.   specii de paramixovirus (pojar);

d.   citomegalovirus;

e.   virusuri gripale;

f. adenovirusuri;

186. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-3, c-1, d-1, e-2, f-1;

B. a-2, b-1, c-3, d-2, e-1, f-1;

C. a-2, b-1, c-2, d-1, e-1, f-3;

D. a-3, b-1, c-1, d-2, e-2, f-1;

E. * a-1, b-2, c-2, d-3, e-1, f-1;

187. ˇ Manifestari care preced adesea pneumoniile virale sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. infectie acuta de cai respiratorii superioare;

B. rinita;

C. * dureri de dinti | durere in gat;

D. faringita;

E. durere de urechi;

188. ˇ In mod tipic, tabloul clinic initial al pneumoniei virale include urmatoarele |, cu exceptia:

A. astenie;

B. mialgii;

C. * febra inalta | subfebra sau febra moderata [38-38,5°C];

D. * frison solemn | frisoane repetate;

E. cefalee;

F. stare generala alterata;

189. ˇ Cu privire la manifestarile pneumoniilor virale, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * in general, debutul este mai | mai putin brutal decat in penumoniile bacteriene;

B. * poate sa apara durere retrosternala ameliorata | indusa sau amplificata de tuse;

C. * durerea retrosternala este atribuita inflamatiei pleurale | traheitei;

D. * formele comune de boala evolueaza in maxim o saptamana | 2-3 saptamani;

E. in formele severe, poate sa apara hipoxemie;

F. * sindromul de detresa respiratorie acuta se coreleaza cu o evolutie favorabila | apare in formele cu gravitate crescuta;

G. tusea poate sa fie productiva sau nu;

H. pacientul poate fi dispneic;

190. ˇ Cu privire la tusea din pneumoniile virale, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. apare dupa 1-3 zile de la debutul bolii;

B. * de obicei, este productiva inca de la inceput | initial uscata;

C. este chinuitoare, obositoare;

D. apare in accese;

E. * deseori, este provocata de aplecarea in fata | efort sau de respiratii adanci;

191. ˇ Cu privire la sputa din pneumoniile virale, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. apare dupa cateva zile de la instalarea tusei;

B. * de obicei, este ruginie | mucoasa sau seromucoasa;

C. * de regula, este abundenta | redusa cantitativ;

D. este aderenta, vascoasa;

E. examenul de sputa evidentiaza o flora microbiana banala;

F. poate deveni mucopurulenta in suprainfectiile bacteriene;

G. * in mod caracteristic, in pneumonia gripala este frecvent purulenta | hemoptoica;

192. ˇ Cu privire la examenul fizic pulmonar in pneumoniile virale, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * examenul fizic pulmonar este foarte revelator pentru diagnostic | deseori normal;

B. * ralurile se aud mai frecvent in regiunile apicale | bazale;

C. * de regula, modificarile la examenul fizic intereseaza doar unul dintre | in egala masura cele doua campuri pulmonare;

D. poate sa apara respiratie suieratoare;

E. * pleurezia poate induce hipersonoritate | matitate la percutie;

193. ˇ La examenul fizic pulmonar, pneumoniile virale pot determina urmatoarele modificari |, cu exceptia:

A. * uneori, hipersonoritate | zone limitate de submatitate discreta la baze, uni- sau bilaterala;

B. focare multiple de subcrepitante mai fine sau mai groase;

C. scaderea murmurului vezicular (dar poate fi si crescut in unele cazuri);

D. tiraj supra- sau substernal sau intercostal;

E. tahicardie sau bradicardie;

194. ˇ Modificari la examenul fizic pulmonar care pot fi determinate de pneumoniile virale sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * respiratie suflanta in afara ariilor | ariile de submatitate;

B. ronflante diseminate pe intreg toracele;

C. frecatura pleurala;

D. tahipnee;

E. * expansiunea | retractia inspiratorie a spatiilor intercostale;

195. ˇ Cu privire la rolul examenului radiologic in pneumoniile virale, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * pneumoniile virale determina adesea | niciuna dintre etiologiile virale de pneumonie nu determina modificari patognomonice pe radiografia toracica;

B. * pneumoniile bacteriene se diferentaza usor | nu pot fi diferentiate de cele virale pe baza modificarilor radiologice;

C. imaginea radiologica apare dupa primele 2-4 zile de boala;

D. * imaginea radiologica dispare odata cu | poate persista mai multe zile dupa vindecarea clinica;

E. * mici zone de atelectazie sau de emfizem pot sa apara ca urmare a obstructiei pasagere a bronhiilor prin spasm muscular | dopuri de mucus;

196. ˇ Referitor la infiltratele care apar radiologic in pneumoniile virale, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * sunt omogene | neomogene;

B. * sunt bine | slab delimitate;

C. * de regula, pleaca din hil si se intind spre periferie, cel mai adesea spre regiunile apicale | baze [accentuarea desenului hilo-bazal];

D. constituie multiple traiecte liniare reticulo-micronodulare;

E. * clasic, au fost descrise drept imagine „pieptanata” sau „in fluture | matura”

197. ˇ Pneumoniile virale pot determina urmatoarele modificari radiologice |, cu exceptia:

A. mici zone de atelectazie sau de emfizem, care se modifica de la o zi la alta;

B. * cresterea | scaderea transparentei pulmonare in baze, cu aspect de geam mat;

C. * imagini areolare de 3-4 mm determinate de exsudatul din alveole | edemul/infiltratul inflamator interstitial;

D. infiltrate interstitiale sau alveolare parcelare, care pot fi bilaterale sau pot afecta doi sau mai multie lobi;

E. * reducerea | accentuarea desenului peribronsic [ingrosare peribronsica];

F. zone de condensare, mai mici sau mai mari;

G. revarsat lichidian pleural;

198. ˇ Referitor la evolutia pneumoniilor virale, fiind date urmatoarele evaluari de frecventa:

1.   cel mai adesea;

2.   uneori;

3.   rareori;

4.   si mai rar;

si urmatoarele variante de evolutie:

a.   apar complicatii;

b.   evolutia este favorabila;

c.   evolueaza sever;

d.   se produce decesul;

199. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-4, b-2, c-3, d-1;

B. a-4, b-3, c-1, d-2;

C. a-3, b-4, c-2, d-1;

D. a-4, b-2, c-1, d-3;

E. * a-3, b-1, c-2, d-4;

200. ˇ Modificari care apar la examenul histopatologic in pneumoniile virale sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. infiltrat celular si edem interstitial, mai ales peribronsic;

B. * ingrosarea peretilor alveolari prin fibroza | edem si infiltrat inflamator;

C. * hiperemeie arteriala | capilara in septurile interalveolare;

D. * exsudat inflamator in lumenul alveolelor, uneori cu descuamarea celulelor (alveolita catarala si, respectiv, edematoasa | edematoasa si, respectiv, catarala);

E. * infiltrat celular si edem de staza | inflamator in peretele bronsic;

F. * mucus, uneori formand dopuri, in alveole | lumenul bronhiilor;

201. ˇ Care dintre urmatoarele nu reprezinta o complicatie recunoscuta a pneumoniilor virale:

A. colaps vascular;

B. encefalita;

C. pericardita;

D. * endocardita;

E. suprainfectie bacteriana;

Diagnostic

202. ˇ Cand se confrunta cu o posibila pneumonie comunitara, medicul trebuie sa isi puna doua intrebari:

1.   prima intrebare;

2.   a doua intrebare;

fiind date urmatoarele formulari/modalitati de a gasi raspunsul:

a.   raspunsul se da ajutorul metodelor/tehnicilor de laborator;

b.   care este etiologia?;

c.   raspunsul se da prin metode clinice si radiologice;

d.   este aceasta o pneumonie?;

203. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-1, c-2, d-2;

B. a-1, b-2, c-1, d-2;

C. a-1, b-2, c-2, d-1;

D. a-2, b-1, c-2, d-2;

E. * a-2, b-2, c-1, d-1;

diagnosticul clinic

204. ˇ Cu privire la diagnosticul pneumoniei comunitare, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * istoricul este putin relevant | un istoric atent este esential in punerea diagnosticului;

B. * sensibilitatea si specificitatea semnelor furnizate de examenul fizic sunt considerabile | modeste [fiind in medie de 58% si respectiv 67%];

C. * diagnosticul diferential se limiteaza la discernerea intre diferitele variante etiologice | include entitati atat infectioase, cat si neinfectioase;

D. indiciile epidemiologice pot juca un rol important in punerea diagnosticului etiologic;

E. * pentru cazurile tratate in regim ambulator, evaluarea clinica si radiologica este de obicei insuficienta pentru | tot ce se face inainte de inceperea tratamentului;

F. * pentru majoritatea investigatiilor de laborator, rezultatele sunt disponibile in timp util | nu sunt disponibile suficient de repede pentru a influenta tratamentul initial;

G. in anumite cazuri, este foarte important ca la punctele de ingrijire medicala sa existe teste de diagnostic rapid [ca si medicamentele necesare tratamentului si prevenirii].

H. * disponibilitatea unor teste de diagnostic rapid este foarte importanta in pneumonia pneumococica | infectia cu virusul gripal;

205. ˇ Referitor la diagnosticul diferential al PnCom, fiind date urmatoarele categorii de conditii patologice:

1.   conditii patologice infectioase;

2.   conditii patologice neinfectioase;

si urmatoarele conditii patologice:

a.   embolismul pulmonar;

b.   bronsita acuta;

c.   insuficienta cardiaca;

d.   exacerbari acute ale bronsitei cronice;

e.   pneumonita de iradiere;

206. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-2, c-1, d-2, e-1;

B. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2;

C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2;

D. a-2, b-1, c-1, d-2, e-2;

E. * a-2, b-1, c-2, d-1, e-2;

207. ˇ Fiind date urmatoarele entitati patologice care intra in diagnosticul diferential al pneumoniei:

1.   agravarea edemului pulmonar;

2.   exacerbari acute ale bronsitei cronice;

3.   pneumonie cu etiologie specifica;

4.   trombembolism pulmonar;

si urmatoarele manifestari / circumstante sugestive pentru acestea:

a.   calatoria recenta in zone cu agenti patogeni endemici cunoscuti;

b.   perioade lungi de tuse cu expectoratie in anii precedenti;

c.   istoric de boala cardiaca cunoscuta;

d.   durere in membrul inferior in antecedente;

208. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-4, c-2, d-3;

B. a-3, b-1, c-4, d-2;

C. a-2, b-1, c-2, d-4;

D. a-4, b-2, c-1, d-3;

E. * a-3, b-2, c-1, d-4;

209. Date fiind urmatoarele entitati patologice care intra in diagnosticul diferential al pneumoniei:

1.   bronsita acuta;

2.   insuficienta cardiaca;

3.   pneumonita de iradiere;

4.   trombembolism pulmonar;

si urmatoarele manifestari / circumstante sugestive pentru acestea:

a.   simptomul predominant este tusea;

b.   tumefactie a membrului inferior in antecedente;

c.   istoric de (tratament pentru) cancer;

d.   principalul simptom este dispneea cu agravare in decubit;

210. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-2, c-4, d-1;

B. a-2, b-3, c-1, d-4;

C. a-4, b-1, c-3, d-2;

D. a-1, b-3, c-2, d-4;

E. * a-1, b-4, c-3, d-2;

211. ˇ Cu privire la rolul examenului radiologic in diagnosticul pneumoniei comunitare, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * radiografia toracica este rareori | deseori necesara pentru diferentierea pneumoniei de alte conditii patologice;

B. anumite modificari radiologice pot reprezenta factori de risc pentru o severitate crescuta;

C. * constituirea unei leziuni cavitare (evidentiabila radiologic) sugereaza o evolutie favorabila | reprezinta un factor de risc pentru evolutia severa;

D. * pneumatocelele sunt evocatoare pentru o infectie cu pneumococ | Staphylococcus aureus;

E. * la pacientul suspectat ca ar avea pneumonie postobstructiva determinata de o tumora sau de un corp strain, nu este indicata | poate fi utila tomografia computerizata;

212. ˇ Referitor la rolul examenului radiologic in diagnosticul pneumoniei comunitare, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. radiografia initiala poate servi drept reper pentru urmarirea evolutiei ulterioare a pacientului;

B. * evidentierea radiologica a unei afectari multilobare este un semn de evolutie favorabila | indica un risc crescut de evolutie severa;

C. uneori, rezultatele radiologice sugereaza un diagnostic etiologic;

D. * o leziune cavitara ridica suspiciunea de tuberculoza, mai ales cand este situata in lobului inferior | superior;

E. * tomografie computerizata este aproape intotdeauna | rareori necesara;

diagnosticul etiologic

213. ˇ Fiind date urmatoarele fragmente dintr-o fraza referitoare la utilitatea unui diagnostic etiologic in pneumonia comunitara (PnCom):

a.   drept urmare;

b.   nu poate fi determinata pe baza prezentarii clinice;

c.   de obicei;

d.   in stabilirea etiologiei PnCom;

e.   etiologia PnCom;

f. medicul trebuie sa se bizuiasca pe sprijinul furnizat de investigatiile paraclinice;

214. # care dintre urmatoarele este cea mai corecta reconstructie:

b→e→c→a→d→f;

e→d→f→a→c→b;

d→e→a→f→b→c;

a→f→c→e→b→d;

* c→e→b→a→d→f;

215. ˇ Fiind date urmatoarele fragmente dintr-o fraza referitoare la impactul pe care il are stabilirea unui diagnostic etiologic in pneumonia comunitara (PnCom):

a.   tratamentul dirijat spre un agent patogen specific;

b.   este statistic superior tratamentului empiric;

c.   care necesita internare in unitatile de terapie intensiva;

d.   nu exista date care sa demonstreze ca;

e.   reprezentand 98% din totalul pacientilor cu PnCom;

f. exceptand categoria pacientilor cu PnCom;

g.   si care reprezinta 2% din totalul pacientilor cu PnCom;

h.   pentru restul pacientilor cu PnCom;

216. # care dintre urmatoarele este cea mai corecta reconstructie:

h→e→c→g→f→d→a→b;

g→b→d→h→c→e→a→f;

f→a→e→b→h→g→c→d;

g→b→h→a→e→d→c→f;

* f→c→g→h→e→d→a→b;

217. ˇ Fiind date urmatoarele fragmente dintr-o fraza referitoare la beneficiile stabilirii unui diagnostic etiologic in pneumonia comunitara (PnCom):

a.   beneficiile stabilirii unei etiologii microbiene;

b.   cu toate acestea;

c.   exista o serie de justificari pentru;

d.   incercarea de a stabili un diagnostic etiologic in PnCom;

e.   sunt indoielnice;

f. in majoritatea cazurilor de PnCom;

g.   mai ales daca se tine cont de costul testelor diagnostice;

218. # care dintre urmatoarele este cea mai corecta reconstructie:

b→a→g→d→e→f→c;

g→f→d→e→c→b→a;

g→e→b→f→d→a→c;

c→e→d→f→g→a→b;

* f→a→e→g→b→c→d;

219. ˇ Referitor la motivele care justifica incercarea de a stabili un diagnostic etiologic in pneumoniile comunitare, fiind date urmatoarele inceputuri de fraza:

1.   identificarea unui agent patogen neasteptat;

2.   descoperirea, in unele cazuri, a unor agentii patogeni precum Mycobacterium tuberculosis si virusul gripal;

3.   absenta datelor de cultura si de susceptibilitate la antibiotice;

si urmatoarele sfarsituri de fraza:

a.   face mai dificila conceperea unor regimuri terapeutice empirice adecvate;

b.   permite ingustarea regimului empiric initial;

c.   reduce medicului presiunea psihica asociata cu selectarea antibioticului;

d.   are implicatii importante privitor la protectia starii de sanatate publice;

e.   nu permite urmarirea cu acuratete a tendintelor la rezistenta la antibiotice;

f. poate micsora riscul dezvoltarii rezistentei la antibiotice;

220. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-1, c-2, d-3, e-3, f-1;

B. a-1, b-3, c-1, d-1, e-3, f-2;

C. a-3, b-2, c-1, d-1, e-3, f-1;

D. a-3, b-1, c-1, d-3, e-1, f-2;

E. * a-3, b-1, c-1, d-2, e-3, f-1;

Gram's Stain si Culture of Sputa

221. ˇ Cu privire la examinarea unei lame din sputa colorate Gram la pacientii cu PnCom, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * se realizeaza in primul rand pe a certifica diagnosticul de pneumonie | ne asigura ca esantionul de sputa respectiv este adecvat pentru cultura;

B. * poate fi utila in a identifica anumiti agenti patogeni (de exemplu, virusurile gripale | Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus si bacterii gram-negative) pe baza aspectului lor caracteristic;

C. * pentru a fi adecvat pentru cultura, un esantion de sputa trebuie sa aiba <10 | >25 neutrofile si >25 | <10 celule epiteliale scuamose pe camp de joasa putere;

D. sensibilitatea si specificitatea sunt foarte variabile;

E. * este utila mai ales | nu este utila cand se suspecteaza o etiologie tuberculoasa sau fungica [in aceste cazuri, se folosesc coloratii speciale];

222. ˇ Cu privire la cultura din sputa in diagnosticul pneumoniei, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. sensibilitatea si specificitatea sunt foarte variabile;

B. * unii pacienti, mai ales cei tineri | varstnici, pot sa nu fie capabili sa expectoreze un esantion de sputa adecvat;

C. * incapacitatea de a produce sputa poate fi consecinta hiperhidratarii | deshidratarii;

D. * hidratarea pacientului [corectarea deshidratarii poate duce la stergerea | accentuarea semnelor radiologice de pneumonie [infiltratul pneumonic devine mai evident pe radiografia toracica];

E. de la pacientii internati in UTI si intubati, sputa se poate obtine prin aspiratie profunda din arborele respirator sau prin lavaj bronhoalveolar;

223. ˇ Referitor la rolul culturilor in diagnosticul pneumoniei, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * randamentul (proportia rezultatelor pozitive) culturilor din sputa depaseste 80% | nu depaseste 50% chiar si in cazurile de pneumonie pneumococica cu bacteriemie dovedita;

B. * la momentul obtinerii esantionului de sputa, unii pacienti pot fi deja sub tratament antibiotic, care insa nu afecteaza | poate afecta rezultatele;

C. * hidratarea pacientului [corectarea deshidratarii poate duce la scaderea | cresterea productiei de sputa;

D. pentru pacientii internati in UTI si intubati, un esantion de sputa trebuie obtinut si trimis la laboratorul de microbiologie cat mai repede posibil;

E. * pot fi utile si culturile din lichidul pleural obtinut din revarsatele pleurale avand o inaltime >1 cm pe o radiografie toracica facuta in decubit dorsal | lateral.

224. ˇ Referitor la examenul de sputa (coloratie si cultura) la pacientii cu PnCom, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. este util in special in formele sever de PnCom, deoarece etiologia acestora este intrucatva diferita de cea a formelor mai usoare;

B. * este util mai ales pentru identificarea pneumococului | a alerta medicul cu privire la agenti patogeni nesuspectati si/sau rezistenti;

C. poate facilita ajustarea tratamentului antibiotic;

D. pot fi utile diverse metode de colorare si de insamantare pe medii de cultura;

E. * cand se suspecteaza o etiologie pneumococica | tuberculoasa sau fungica, se folosesc coloratii speciale;

hemoculturi

225. Cu privire la hemoculturi la pacientii spitalizati cu PnCom, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * au un randament scazut daca sunt efectuate dupa inceperea antibioterapiei, dar foarte bun daca sunt efectuate inainte | chiar daca sunt efectuate inainte de inceperea tratamentului antibiotic [doar 5-14% sunt pozitive];

B. * agentul patogen cel mai frecvent izolat este Haemophilus influenzae | Streptococcus pneumoniae;

C. * deoarece regimurile antibiotice empirice indeobste recomandate acopera, toate, pneumococul, obtinerea unei hemoculturi pozitive pentru acest agent patogen are un efect decisiv | mic sau nul asupra evolutiei clinice;

D. * informatiile referitoare la susceptibilitate (antibiograma) pot permite, in cazurile adecvate, comutarea de la un regim antibiotic cu spectru mai ingust | larg la unul cu spectru mai larg | ingust [de exemplu, de la o fluorochinolona sau β-lactamina plus o macrolida la penicilina];

E. * sunt | nu mai sunt considerate obligatorii pentru toti pacientii spitalizati cu PnCom [din cauza randamentului scazut si a lipsei unui impact semnificativ asupra evolutiei, hemoculturi];

226. ˇ Referitor la pacientii cu PnCom, conditiile care determina un risc inalt, impunand efectuarea de hemoculturi sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * leucocitoza | neutropenie secundara pneumoniei;

B. * amigdalectomie | splenectomie [care duce la asplenie];

C. * deficiente ale factorilor de coagulare | complementului;

D. hepatopatie cronica;

E. pneumonie severa;

testelor antigenice

227. Privitor la testele antigenice folosite in diagnosticul pneumoniei cu pneumococ si cu Legionella, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. sunt disponibile comercial;

B. * detecteaza antigenele in sputa | urina;

C. * testul pentru Legionella pneumophila detecteaza doar serogrupul 1, care este responsabil doar de o mica parte din cazurile | insa de majoritatea cazurilor de legioneloza comunitara;

D. * nu detecteaza | pot detecta antigenul chiar dupa inceperea unui tratament antibiotic adecvat;

E. * detecteaza antigenul doar in prima saptamana de boala | pot detecta antigenul chiar dupa ce au trecut mai multe saptamani de la inceputul bolii;

F. sunt sensibile si specice, mai ales cel pentru Legionella;

228. ˇ Fiind date urmatoarele teste antigenice folsite in diagnosticul pneumoniei comunitare:

1.   teste care detecteaza antigenele in urina;

2.   test rapid;

3.   test care detecteaza anticorpii prin fluorescenta directa;

si urmatorii germeni pentru care acestea sunt folosite:

a.   pentru virusul gripal;

b.   pentru virusul gripal si pentru virusul sincitial respirator;

c.   pentru pneumococ si pentru Legionella;

229. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-1, c-3;

B. a-1, b-2, c-3;

C. a-3, b-1, c-2;

D. a-3, b-2, c-1;

E. * a-2, b-3, c-1;

230. ˇ Fiind propuse urmatoarele teste antigenice folsite in diagnosticul pneumoniei comunitare:

1.   testul urinar pentru anumite antigene de Legionella;

2.   testul urinar pentru antigene pneumococice;

3.   testul pentru virusul sincitial respirator;

si urmatoarele trasaturi:

a.   in general, este demn de incredere, dar poate da rezultate fals pozitive la copiii colonizati (care au bacteria in tractul respirator superior, fara a avea pneumonie);

b.   are sensibilitate si specificitate foarte bune (ajungand pana la 90% si respectiv 99%);

c.   are sensibilitate scazuta;

d.   detecteaza doar serogrupul 1;

e.   are sensibilitate si specificitate bune (de 80% si respectiv peste 90%);

231. # care este lista de asocieri corecta:

a-1, b-3, c-2, d-1, e-2;

a-3, b-1, c-2, d-1, e-2;

a-1, b-2, c-2, d-3, e-1;

a-3, b-2, c-1, d-1, e-2;

* a-2, b-1, c-3, d-1, e-2;

Polymerase Lant Reaction

232. ˇ Cu privire la testele care se bazeaza pe reactia in lant a polimerazei in diagnosticul pneumoniei, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * detecteaza proteinele de suprafata ale | acizii nucleici ai germenilor respectivi;

B. sunt disponibile pentru Legionella pneumophila;

C. sunt disponibile pentru micobacterii;

D. * exista un test multiplex pentru pneumococ, stafilococ si Klebsiella | Legionella spp., Mycoplasma pneumoniae si Chlamydophila pneumoniae;

E. * sunt folosite curent in clinica | in general, folosirea lor este limitata la studiile din cercetare;

serologie

233. ˇ Cu privire la rolul analizelor serologice in diagnosticul pneumoniei, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. * se bazeaza pe crestere titrului imunoglobulinelor G | M specifice intre esantioanele de sange recoltate in faza acuta si in convalescenta;

B. * o crestere de doua | patru ori a titrului anticorpilor intre faza acuta si convalescenta este considerata diagnostica pentru infectia cu agentul patogen respectiv;

C. in trecut, au fost folosite pentru identificarea agentilor patogeni atipici;

D. * au fost utilizate odinioara pentru identificarea microorganismelor tipice dar relativ rare, cum ar fi stafilococul | Coxiella burnetii;

E. * in ultimul timp, au cazut in dizgratie din cauza timpului necesar pentru a obtine rezultatul la esantionul din faza acuta | de convalescenta;

complicatii

234. ˇ Fiind indicate urmatoarele complicatii ale pneumoniei comunitare:

1.   insuficienta respiratorie;

2.   soc septic;

3.   insuficienta multiorganica;

4.   diateza hemoragica;

5.   agravarea bolilor comorbide;

si urmatoarele caracteristici:

a.   colaps vascular cu extremitati calde;

b.   coagulopatie de consum (coagulare intravasculara diseminata);

c.   decompensarea unei insuficiente cardiace sau renale;

d.   hipoxemie;

e.   hipoprotrombinemie, retentie azotata, dispnee;

235. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-5, c-4, d-1, e-2;

B. a-3, b-4, c-1, d-2, e-5;

C. a-1, b-3, c-2, d-4, e-5;

D. a-4, b-2, c-5, d-3, e-1;

E. * a-2, b-4, c-5, d-1, e-3;

236. ˇ Fiind propuse urmatoarele complicatii ale pneumoniei comunitare:

1.   infectia metastatica;

2.   abcesul pulmonar;

3.   abcesul pulmonar cu etiologie polimicrobiana;

4.   abcesul pulmonar cu etiologie monomicrobiana;

si urmatoarele caracteristici:

a.   poate sa apara in asociere cu aspiratia;

b.   poate duce la fomarea unui abces cerebral;

c.   poate fi consecinta unei infectii mono- sau polimicrobiene;

d.   poate avea ca agent SARM-DC (stafilococul auriu rezistent la meticilina dobandit in comunitate), Pseudomonas aeruginosa sau (rareori) Streptococcus pneumoniae;

237. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-2, c-3, d-4;

B. a-2, b-4, c-1, d-3;

C. a-3, b-2, c-4, d-1;

D. a-4, b-2, c-1, d-3;

E. * a-3, b-1, c-2, d-4;

238. ˇ Fiind date urmatoarele complicatii ale pneumoniei comunitare:

1.   infectia metastatica;

2.   pneumonia de aspiratie;

si urmatoarele trasaturi:

a.   o complicatie este abcesul pulmonar;

b.   este in mod tipic o infectie polimicrobiana mixta cu aerobi si cu anaerobi;

c.   poate produce endocardita;

d.   se produce rar, dar trebuie sa i se acorde atentie imediata, cu investigatii detaliate si tratament adecvat;

239. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-1, b-1, c-2, d-2;

B. a-1, b-2, c-1, d-2;

C. a-2, b-1, c-1, d-2;

D. a-2, b-1, c-2, d-1;

E. * a-2, b-2, c-1, d-1;

240. !! Cu privire la complicatiile unei PnCom, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

Trei mai ales / in special noteworthy conditions sunt infectia metastatica, abcesul pulmonar si revarsat / lichid pleural complicate;

un revarsat pleural semnificativ trebuie punctionat pentru scopuri atat diagnostice, cat si terapeutice;

, in acest caz lichidul trebuie sa fie drenat; de obicei este necesar un tub de drenaj pleural.

241. ˇ Caracteristici ale lichidului pleural care impun drenarea la pacientii cu PnCom sunt urmatoarele |, cu exceptia:

A. * pH mai mare | mic de 7;

B. * concentratia glucozei mai mica de 80 mare de 40 mg/dL [2.2 mmol/L];

C. * concentratia lactat-dehidrogenazei mai mica de 250 mare de 1000 U/L;

D. * absenta | prezenta bacteriilor pe frotiul din lichidul pleural;

E. descoperirea de bacterii prin insamantarea pe medii de cultura;

Control si prognostic

242. ˇ Referitor la evolutia pacientilor cu PnCom altminteri sanatosi, fiind date urmatoarele manifestari:

1.   febra;

2.   leucocitoza;

3.   tabloul fizic;

4.   anomaliile radiologice;

si urmatoarele repere temporale:

a.   de obicei, se rezolva in interval de 2 zile;

b.   se rezolva cel mai lent: poate dura 4-12 saptamani pana la disparitia lor completa;

c.   poate sa persiste mai mult timp;

d.   de obicei, se rezolva in interval de 4 zile;

243. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-3, b-2, c-4, d-1;

B. a-2, b-1, c-3, d-4;

C. a-4, b-1, c-3, d-2;

D. a-2, b-3, c-1, d-4;

E. * a-1, b-4, c-3, d-2;

244. ˇ Cu privire la evolutia, urmarirea si prognosticul pacientilor cu PnCom, urmatoarele afirmatii sunt corecte |, cu exceptia:

A. rapiditatea disparitiei anomaliilor radiologice depinde de varsta pacientului si de boala pulmonara subiacenta;

B. * pentru un pacient a carui stare se amelioreaza si care (daca fusese spitalizat) a fost externat, o radiografie de control este recomandata dupa 4-6 luni | saptamani;

C. * daca la radiografia de control se demonstreaza persistenta sau recidiva imaginii radiologice, in special in alt | acelasi segment pulmonar, trebuie luata in considerare posibilitatea unui neoplasm subiacent;

D. * de obicei, pacientii tineri si fara comorbiditatii evolueaza bine si se insanatosesc complet dupa aproximativ 6 | 2 saptamani;

E. * la pacientii care necesita spitalizare, mortalitatea este mai mare si aproximativ 90% | 50% din aceasta poate fi atribuita direct pneumoniei;

F. printre factorii de care depinde prognosticul se afla varsta pacientului, comorbiditatile si severitatea initiala a bolii [evaluata in functie de regimul in care a trebuit sa fie tratata: in spital sau ambulatoriu];

245. ˇ Referitor la evolutia/prognosticul pneumoniei, fiind date urmatoarele variante:

1.   in ansamblu, mortalitatea este <1%;

2.   in ansamblu, mortalitatea este in jur de 10%;

3.   evolutie buna cu insanatosire completa dupa aproximativ 2 saptamani;

4.   insanatosirea completa poate dura 3-4 sau mai multe saptamani;

si urmatoarele categorii de pacienti:

a.   pacientii care se preteaza la tratament in regim ambulatoriu;

b.   pacientii tineri si fara comorbiditatii;

c.   pacientii mai varstnici;

d.   pacientii cu afectiuni comorbide;

e.   pacientii care necesita spitalizare;

246. # care este lista de asocieri corecta:

a-1, b-2, c-4, d-3, e-4;

a-4, b-2, c-4, d-1, e-3;

a-2, b-4, c-1, d-3, e-4;

a-3, b-4, c-2, d-4, e-1;

* a-1, b-3, c-4, d-4, e-2;

247. ˇ Referitor la prognosticul pneumoniei, fiind date urmatoarele categorii:

1.   prognostic favorabil, vindecare rapida;

2.   prognostic nefavorabil, vindecare lenta;

si urmatorii factori de prognostic:

a.   pacientul poate fi tratat in regim ambulatoriu;

b.   fara comorbiditatii;

c.   varsta tanara;

d.   comorbiditati;

e.   varsta avansata;

f. pacientul necesita internare;

248. # care este lista de asocieri corecta:

A. a-2, b-1, c-2, d-2, e-1, f-1;

B. a-2, b-2, c-1, d-1, e-2, f-1;

C. a-1, b-2, c-2, d-1, e-2, f-1;

D. a-1, b-2, c-1, d-1, e-1, f-2;

E. * a-1, b-1, c-1, d-2, e-2, f-2;