Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Muzica


Qdidactic » sanatate & sport » muzica
Muzica din Bucurestii de odinioara



Muzica din Bucurestii de odinioara


Muzica din Bucurestii de odinioara



Acest timid si tarziu inceput de primavara predispune la ganduri romantice. Inca nu ne aflam in frumoasa luna mai, terasele nu au inceput inca sa-si deschida portile, incercand sa gaseasca numitorul comun intre gratar, mici si muzica zilelor noastre, dar unii dintre noi se gandesc deja, in grabitele plimbari zgribulite prin Herastrau, ca nu mai este mult si vom iesi cu placere seara, la sosea. Si totul este minunat in aceste plimbari, imi amintesc de anul trecut, cu exceptia exceselor sonore care se revarsa dinspre terase. Unii dintre noi, mai iubitori de discretie si de bun simt, ne gandim atunci cu nostalgie la muzica Bucurestilor de odinioara. Si mai ales la momentele de aur ale perioadei interbelice.

Voi incerca sa rememorez, in randurile ce urmeaza, tot felul de ganduri pe care le-am aflat si eu de la altii, despre cum 'sunau' Bucurestii in acea perioada. Se pare ca dupa primul razboi mondial, capitala Romaniei mari a devenit in scurt timp unul dintre orasele cu cele mai multe restaurante, bodegi, berarii si baruri din aceasta zona a Europei. Celebritatea orchestrelor, tarafurilor, formatiilor de jazz si de muzica usoara a evoluat in paralel, cunoscand o inflorire fara precedent. Daca ne imaginam acel peisaj artistic pitoresc, descoperim in el o alaturare lipsita de orgolii intre cantaretii de café-concert, instrumentistii virtuozi - fie ei din domeniul muzicii de jazz sau al folclorului - solistii de muzica populara (numiti pe atunci 'guristi') si, bineinteles, lautarii tigani. Tot atunci incepea sa se perfectioneze discul. El devenea din ce in ce mai accesibil publicului larg si, alaturi de radio, facea sa creasca popularitatea unei muzici care tesea fondul sonor al orasului. Interpretii si formatiile care cantau romante, cantece de pahar, piese de dans - tango, fox, charleston etc.- deveneau din ce in ce mai multi.

In mai putin de un deceniu, orasul Bucuresti s-a imbogatit cu localuri pentru toate gusturile, pentru toate paturile sociale si toate buzunarele. De multe ori, cei care doreau sa-si satisfaca atat placerile culinare cat si pe acelea muzicale se orientau dupa solisti, dirijori sau orchestre. Cele mai cautate restaurante aveau si formatii conduse de artisti prestigiosi. Dintre acestia ii amintim pe Grigoras Dinicu, Gheorghe Carabulea sau Nicusor Predescu Dupa 1930, o pleiada de valorosi cantareti de local, deveniti si mai populari prin intermediul discurilor a condus la aparitia unei concurente acerbe intre restaurantele bucurestene.



Muzica 'de atunci' pe CD

Dar cum putem sti acum, in anul 2003, ce auzeai cand ieseai seara la plimbare la sosea, in urma cu trei sferturi de veac. O prima antologie realizata de Electrecord pe disc si casete audio cu interpreti si cintece din Bucurestii de odinioara s-a bucurat de o primire foarte buna din partea publicului. Continuarea ei pe CD a fost o idee comerciala remarcabila, care s-a lasat insa prea mult asteptata, dupa parerea noastra, pana in anul 2000. Poate ca nu stiati ca Electrecordul a luat fiinta in 1932, ca societate anonima pe actiuni, iar din 1934 a inceput productia fonografica. Dupa razboi, compania a fost nationalizata, iar ceea ce urmeaza stim cu totii. Cert este faptul ca Electrecord detine (alaturi de Radiodifuziunea Romana) una dintre cele mai bogate fonoteci in privinta muzicii romanesti de la mijlocul secolului nostru, iar perioada interbelica ramane una dintre cele mai interesante si mai putin cunoscute din istoria muzicii romanesti de divertisment. Sau a asa numitei muzici populare romanesti. Pentru ca sintagma 'muzica populara' a fost confiscata in ultimele decenii pentru a desemna doar folclorul satesc, desi ea cuprinde mult mai multe genuri de muzica. In aceasta muzica romaneasca populara intra si cantecele care vin din acea minunata perioada interbelica, interpretate de Maria Tanase, Zavaidoc, Cristian Vasile, Titi Botez, Jean Moscopol, Gion, Petre Alexandru, Dorel Livianu, Ioana Radu sau Mia Braia.

In prezentarea realizata de venerabilul maestru George Sbarcea pentru primul CD de muzica interbelica editat de Electrecord in anul 2000, citim cu emotie: 'Bucuresti, oras al cintecului sub ceruri largi de vara, a daruit prin compozitorii si interpretii sai melodii in care se rasfringe un ciob din sufletul nostru, al tuturor. Bucurie si ingandurare, amieze si nopti laolalta, cintecele Bucurestilor de odinioara reflecta totul, cu candoarea simplitatii. Multe din ele au fost date uitarii. Cu toate ca, in urma cu 60 de ani sau mai mult, ele rasunau pretutindeni, inviau din pilnia patefoanelor, se inaltau spre bolta teatrelor de revista si faceau bucuria tineretului epocii.'

Cum ar putea fi descrisa muzica anilor '30 Era epoca tangoului cu melodii insinuante, care se imbina in permanenta cu tematica romantei, gen dezvoltat treptat in ultimele doua secole. 'Fierbinte, colorat, elegiac, oricita melancolie s-ar prefira in masurile acestui tango romanesc, el exprima dragostea de viata, substanta lirica a unor trairi simple si adevarate', scria George Sbarcea. Cine sint interpretii anilor '30 pe care ii intilnim pe aceste albume ? Cristian Vasile, Jean Moscopol, Titi Botez, Gion, Dorel Livianu, Zavaidoc, Mia Braia si Petre Alexandru. Despre unii dintre ei ati auzit, amintirea altora s-a pierdut in timp. Cit despre compozitorii acestor piese, majoritatea putandu-se inscrie in originalul gen tango-romanta, ei se numesc Ionel Fernic, Vasile Vasilache, Petre Andreescu, Ion Vasilescu, Vespasian Vasilescu, Nicolae Kiritescu, Gherase Dendrino sau Nello Manzatti.

Privind retrospectiv spre muzica Bucurestilor din perioada interbelica descoperim sau redescoperim cu uimire refrene ca 'Da-mi gurita s-o sarut' in interpretarea lui Jean Moscopol, 'Iubesc femeia' cu inegalabilul Cristian Vasile, apoi 'Ce faci asta seara tu ?' cu Dorel Livianu sau 'Sub balcon eu ti-am cantat o serenada' cu Titi Botez. Sunt piese care se aflau pe buzele tuturor bucurestenilor in anii '30. Acea daruire totala in interpretare nu se mai poarta astazi. Dar fiecare, in sinea noastra, indiferent de virsta, ne-am dori sa o redescoperim. Pentru ca muzica este si ramane si acum, inainte de toate, o maniera de exprimare artistica a ceea ce simtim. Chiar daca ceea ce ne inconjoara din punct de vedere sonor la inceputul secolului XXI in Bucuresti pune mari semne de intrebare la sfirsitul acestei afirmatii.

Seria promisa de Electrecord in anul 2000, o data cu editarea primului volum pe CD din colectia Melodii din Bucurestii de odinioara a continuat in 2001 cu alte doua discuri, cu cantece poate mai putin cunoscute, dar cu atat mai convingatoare ca potentiale creatoare de atmosfera. Daca numele compozitorilor la moda in epoca interbelica in Bucuresti erau Ion Vasilescu, Elly Roman, Ionel Fernic, Vasile Vasilache, Claude Romano (George Sbarcea), Eugen Semo, Mircea Alexe, Eugen Marcus si nu numai, numele interpretilor aceleiasi epoci erau Cristian Vasile, Zavaidoc, Titi Botez, Dorel Livianu, Petre Alexandru, Jean Moscopol, Gion Poate nu stiati, dar toti acestia au inregistrat la acea vreme pentru Odeon, Parlophon, Polydor, Pathé-Marconi, His Master's Voice sau Columbia.

Daca acum este suficient ca intr-un bar sau intr-un restaurant sa ai un calculator cu MP3-uri si ai satisfacut cerintele sonore ale consumatorilor, in urma cu 75 de ani, la Parcul Trandafirilor, Terasa Lafayette, Zissu, Racaru, Visoiu, Carpati, hotelul Continental, Alcazar sau la restaurantele mai ieftine si mai populare precum Roata lumii, Ciresica, Leul si Carnatu', La cotitura, Groapa dulce, La Berbec etc. era obligatoriu sa ai taraf sau orchestra si solisti vocali. Fie ca erau lautari, fie ca erau reprezentantii acelui nou repertoriu care s-a impus in perioada interbelica, precursor al muzicii usoare romanesti, care a schimbat atmosfera gradinilor, barurilor si restaurantelor de lux bucurestene. Valsul, tangoul, slow-ul, foxtrotul, charlestonul alternau cu melodiile de inima albastra, romantele si cantecele de petrecere. Iar textele erau in mod obligatoriu in limba romana si aveau conotatii sentimentale.

Volumul doi din colectia Melodii din Bucurestii de odinioara editata de Electrecord cuprinde melodii mai putin cunoscute decat cele incluse pe primul CD. Dar acea atmosfera specifica pe care reusesc sa o contureze succesiunile armonice tipice, ritmul de tango-romanta dominant, glasurile tenorale ale solistilor in toate melodiile este poate mai pregnanta in acest caz, cand nu recunoastem titlurile tuturor pieselor. Daca 'Ionel, Ionelule' sau 'Inima-i un telefon' ne suna cunoscut, nu acelasi lucru se intampla cu 'Ilona', 'Marcitta', 'Noapte buna, Mimi!', piese cu personaje ce poarta nume aproape disparute in Romania anului 2003, sau cu o succesiune de melodii de dragoste purtand titluri precum 'Tu nu stii sa iubesti', 'Parca ieri ne-am iubit', 'Ochii tai m-au vrajit', 'De ce te uiti la mine', 'Tu nu mai esti a mea', 'De ce mi-ai spus ca ma iubesti', 'Gandeste-te la mine', 'In ochii tai fermecatori'. La inceputul secolului XXI, timpul pentru rostirea cu convingere a unor asemenea sintagme simple si usor naive pare a nu mai exista. In consecinta, melodii cu astfel de titluri au disparut. Si cu atat mai placuta devine pentru aceia dintre noi care 'sufera' de romantism o potentiala intoarcere catre trecut printr-o metoda atat de placuta cum este ascultarea unei ore de muzica interbelica.



Scurte schite de portret : Jean Moscopol, Maria Tanase, Cristian Vasile

Nascut in portul dunarean Braila, in 1903, Jean Moscopol a fost initial functionar la agentii maritime locale, apoi la banca Chrissoveloni din Bucuresti. S-a lansat in muzica usoara la radio si in diverse localuri ale capitalei (Racaru, Rex, Visoiu, Colonade). Moscopol a cantat mult timp si la bomboneria La Fayette si la Cazinoul din Sinaia, devenind in scurt timp unul dintre cei mai in voga cantareti romani, celebritate care l-a adus si la Berlin, in 1932. Jean Moscopol a jucat in filme germane, a inregistrat peste 300 de discuri, se pare, la Columbia si His Master's Voice, iar dupa razboi si-a continuat peregrinarile in intreaga lume (la un moment dat a ajuns receptioner la New York). Stilul lui rafinat a fost cel care l-a impus de la inceput (debutul lui la barul Zissu din capitala i-a deschis calea spre celebritate aproape instantaneu). Jean Moscopol a fost si compozitor, iar din repertoriul lui cu siguranta va amintiti cel putin de piesa 'Da-mi gurita s-o sarut'.

Nascuta si crescuta in mahalaua Mandravela din Livada cu duzi a Bucurestilor, in 1913, Maria Tanase a fost inconjurata de cantecul popular de mica. Primele melodii le-a invatat de la tatal ei, taran oltean, numitul Mos Tanase si de la mama ei, taranca din Fagaras, sau pur si simplu de la lautarii din cartier. Daca stim cu totii ca ea a devenit simbolul muzical al Romaniei, aparand intr-o anumita perioada in numeroase turnee nationale si internationale, poate mai putin stiu ca Maria Tanase a cantat mult in perioada interbelica si in restaurantele bucurestene Neptun, Wilson, Parcul Aro, Luxandra, Luther, Continental sau Prispa inalta din Targul Mosilor. Din fericire, pentru Maria Tanase s-au gasit resurse si, de-a lungul mai multor ani, au iesit de sub tipar mai multe CD-uri cu cele mai importante inregistrari ale ei. Ea nu a fost doar interpreta de folclor; a aparut si ca actrita de teatru si film, ca solista de opereta sau de revista. In mai toate spectacolele de estrada, ca si in filme, Maria Tanase a cantat, insa, melodii populare sau in stil popular.

Doua decenii, din 1928 pana in 1949. Atat a tinut cariera de cantaret a lui Cristian Vasile. Dar in acea epoca, el a fost o adevarata glorie. Cine nu a ascultat 'Zaraza' in talmacirea lui, nu a patruns universul sufletesc al celui mai popular cantaret al anilor '30-40 din orasul de pe malul Dambovitei. A inregistrat sute de discuri, care i-au adus o faima mondiala. Repertoriul lui era imens, de la romante, la tangouri. Pe cat de iubit a fost atunci Cristian Vasile, pe atat de repede a fost dat uitarii. Racarul, Roata lumii, Visoiu, restaurantul Grand, terasa Lafayette, acestea au fost localurile in care a cantat. Se pare ca el se daruia cantecului cum numai putini interpreti ai acestui gen stiau sa o faca. 'Iubesc femeia'. 'Zaraza', 'Pe bolta cand apare luna', 'Aprinde o tigare', 'Minte-ma', 'Nunuta' sunt doar cateva din marile sale succese. Avea o voce clara, maleabila, cu un usor vibrato, al carei patetism exprima o intreaga epoca. Ion Vasilescu l-a numit pe Cristian Vasile 'ultimul trubadur'.

Orice poveste are si un sfarsit. Revenim in zgribulitul nostru inceput de primavara, cu speranta ca peste o luna sau doua, cand vom dori sa ne plimbam seara la sosea, chiar daca nu-i vom auzi pe Moscopol sau Maria Tanase, cel putin nu vom mai avea senzatia ca suntem alungati inapoi intre cei patru pereti ai apartamentului de urletele boxelor din parcuri, cu abundente refrene vulgare si un simplism agresiv dus la absolut in acea muzica a anilor nostri considerata comerciala.

Parca nu de mult, Herastraul a fost decretat monument al naturii Hai sa continuam sa visam, sperand ca primavara anului 2003 ne va surprinde convingandu-ne ca nu trebuie neaparat ca acest oras sa ni se para mai frumos atunci decat acum Poate si faptul ca sunt nascuta intr-un zgribulit inceput de primavara, mult dupa acea seducatoare perioada interbelica, ma face sa esuez des in astfel de vise in care iarba va inverzi, pomii vor inflori si tot felul de parfumuri imbietoare vor pluti in atmosfera. Dar niciodata la inceput de martie








Stramosii populatiei african- americane de astazi au fost adusi in Statele Unite ca sclavi care lucrau, mai ales pe plantatiile din sud. Ei faceau parte din sute de triburi de pretutindeni din Africa de vest si au adus cu ei anumite caracteristici ale muzicii vest- africane, incluzand vocalele folosite pentru a intreba si raspunde si muzica complexa din punct de vedere ritmic, precum si bataile sincopate si accentele schimbatoare. Accentul pus pe cantatul si dansatul ritmic al muzicii africane a fost adus in Lumea Noua si aici a devenit parte integranta a unei culturi folclorice care i-a ajutat pe africani "sa pastreze legaura cu trecutul prin intermediul muzicii". Primii sclavi din Statele Unite cantau cantece de munca, strigaturi si, dupa crestinare, imnuri. In secolul 19, pe oamenii de pe intreg teritoriul tarii a pus stapanire fervoarea religioasa a marii desteptari, in specia in sud. Imnurile protestante scrise in mare parte de predicatorii din Noua Anglie au devenit o caracteristica a intalnirilor tinute de crestinii devotati din sud. Cand negrii au inceput sa cante versiuni adaptate ale acestor imnuri, au fost numite muzica religioasa a negrilor. De la aceste radacini ale cantecelor religioase, cantecele de munca si strigaturile s-a dezvoltat blues-ul, jazz- ul si muzica evanghelica.


Blues-ul si muzica religioasa


Muzica religioasa era in primul rand expresia credintei religioase, cantata de sclavi, pe plantatiile din sud. La mijlocul si spre sfarsitul secolului al 19-lea, muzica religioasa s-a raspandit prin intermediul U.S. sud. In 1871 universitatea Fisk devenit casa grupului Jubilee Singers, un grup, de pionierat care populariza muzica religioasa in toata tara. Ca o imitatie a acestui grup au aparut cvartetele evanghelice, urmate de o crestere a diversitatii de la inceputul secolului 20 prin aparitia unor cantareti amatori si pastori, de unde a venit si stilul popular de muzica evanghelica.


Blues-ul este o combinatie de cantece de munca africane si strigaturi. S-a dezvoltat in zona rurala din Sud in prima decada a secolului 20. Cea mai importanta caracteristica a blues-ului este folosirea gamei blues cu terte in bemol nedeterminate, precum si versurile jeluitoare; desi ambele elemente au existat in muzica folclorica afro-americana dinaintea secolului 20, forma codificata a blues-ului modern (ca aceea cu structura de tip bar AAB) nu a existat pana la inceputul secolului 20.


Alte comunitati ale imigantilor


Statele Unite sun t considerate a fi locul de intalnire al multor grupuri etnice. Multe dintre aceste popoare si-au pastrat in viata traditiile folclorice, creind adesea stiluri americane distincte de muzica straina. Unele nationalitati au creat scene in regiunile unde s-au adunat, ca muzica Cape Verdean din New England, muzica armeneasca din California si muzica italiana si ucraineana din New York City.

Creolii sunt o comunitate care are ca starmosi o varietate de non- britanici, in mare parte descendenti ai popoarelor care ocupau statul Louisiana inainte ca acesta sa apartina Statelor Unite. Cajuns sunt un grup de francofoni care au venit in Louisiana dupa ce au plecat din Acadia, Canada. Ca port important, orasul New Orleans din Louisiana a fost un creuzet in care se amesteca cultura popoarelor venite din bazinul caraibbean. Rezultatul este un set diversificat si sincretic de stiluri ale muzicii Cajun si a creolilor.

Spania si ulterior Mexicul au controlat mare parte din cea ce astazi constituie partea vestica a Statelor Unite pana la razboiul mexican- american care a inclus statul Texas in antregime. Dupa ce Texas a revenit Statelor Unite, nativii tejano care au ramas in stat au inceput sa se dezvolte separat din punct de vedere cultural de vecinii lor din sud, si au pastrat diferntele culturale fata de texani. Esential pentru evolutia muzicii tejano timpurie a fost amestecul formelor traditional- mexicane cum ar fi mariachi si corrido, cu stilurile continental europene introduse de colonistii germani si cehi la sfarsirul secolului al 19-lea. In mod deosebit, acordeonul a fost adoptat de cantaretii populari de muzica tejano la inceputul secolului 20 si acesta a devenit un instrument popular penru muzicienii amatori din Texas si nordul Mexicului.


Muzica clasica


Traditia muzicii clasice europene a fost adusa in Statele Unite odata cu primii colonisti. Muzica clasica europeana isi are radacinile in traditiile artei euopene, muzica ecleziastica si cea de concert. Normele centrale ale acestei traditii s-au dezvoltat intre anii 1550 si 1825, axandu-se pe ceea ce este cunoscut astazi ca perioada de practica comuna. Multi compozitori clasici americani au incercat sa lucreze numai in cadrul modelelor europene panala sfarsitul secolului al 19-lea. Cand Antonín Dvořák, un compozitor ceh remarcabil, a vizitat Statele Unite din 1892 pana in 1895, repetat ideea ca muzica clasica americana are nevoie de modele proprii si nu de imitarea compozitorilor europeni; el a ajutat la inspirarea compozitorilor ulteriori sa creeze un stil distinct american de muzica clasica. Pana la inceputul secolului al 20-lea , multi compozitori americani inglobau elemente disparate in lucrarile lor, care variau de la jazz si blues la muzica nativ-americana.


Muzica clasica timpurie


In timpul erei coloniale, existau doua domenii separate care constituiau ceea ce este considerat astazi muzica clasica. Unul era asociat cu compozitorii amatorii si pedagogii, al caror stil se baza pe imnuri simple interpretate din ce in ce mai sofisticat dealungul timpului. Celalalt era acela al oraselor de langa Atlantic cum ar fi Philadelphia si Baltimore, care aveau o serie de compozitori remarcabili care lucrau aproare in intregime in interiorul modelului european; acesti compozitori erau cu precadere de origine britanica si lucrau in mod deosebit in stilul compozitorilor remarcabili ai epocii.


Muzica clasica europeana a fost adusa in Statele Unite in timpul erei coloniale. Multi compozitori americani ai acestei perioade lucrau exclusiv in cadrul modelelor europene in timp ce altii ca William Billings, Supply Belcher si Justin Morgan, cunoscuti si sub numele de "Prima Scoala a Noii Anglii", au dezvoltat un stil r>




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

sanatate

Muzica




Lucrari pe aceeasi tema


Formatii de muzica pop - din Romanaia si strainatate
Flautul - istoric al flautului - transcriptia pentru flaut in muzica de camera
Kylie Minogue - debutul lui Kylie in industria muzicala
Instructiuni pentru completarea contractului in vederea obtinerii licentei neexclusive de utilizare a muzicii in scop ambiental
Wolfgang amadeus mozart
Mandolina
Fonetica si fonologie - sunetele vocalice
Educatia muzicala in Romania
Johann Sebastian Bach
Muzica gregoriana - plina de seninatate si resemnare



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.