Fonetica si fonologie - sunetele vocalice

Sunetul este o realitate care se percepe cu auzul si litera este o realitate care se percepe cu vederea.

Sunetele unei limbi sunt emise de oameni cu ajutorul organelor vorbirii: limba, buzele, cerul gurii, dintii si coardele vocale. Sunetele limbii se mai numesc de aceea si sunete articulate.

Intre sunete articulate si litere exista o corespondenta: literele sunt semne grafice prin care se noteaza sunetele in scris. Fiecarui sunet ii corespunde cel putin o litera.

Sunetele limbii engleze se impart in: 1.sunete vocalice; 2.sunete consonantice    3.sunete semivocalice. 

1.Sunetele vocalice

Sunetele vocalice sunt sunete articulate, pronuntate printr-o deschidere mai larga a gurii, fara ca aerul care iese din plamani sa fie impiedicat prea mult. De asemenea, la pronuntarea sunetelor vocalice coardele vocale vibreaza.

Aceste sunete se impart in:

a) vocale propriu-zise

b) diftongi

c) triftongi

Vocalele

Vocalele sunt sunetele vocalice de baza. In limba engleza vocalele sunt de doua feluri, in functie de durata pronuntarii:

-vocale scurte(a caror pronuntie este de durata mai scurta)

-vocale lungi(a caror pronuntie este de durata mai lunga)

OBSERVATIE: In notatia fonetica vocalele lungi se scriu la fel cu

cele scurte corespunzatoare, dar au in plus

semnul ":" la dreapta lor.

Vocalele limbii engleze sunt:

[L] - "a" scurt: up, under, butter, mother

[a:] - "a" lung: ask, arm, fast, last, car

[e ] - elbow, Emma, ten, set

[æ] - sunet specific englezesc: as, hat, flat

[i ] - ink, in, is, big, pink, sing, silly, Billy

[i:] - eat, meat, be, me, beast

": at, an, about, under, but, mother

- girl, hurt, Irvine

- on, off, dog, pot

- all, or, call, born, store

[u ] - book, cook, look

[u:] - moon, fool, cool

Diftongi

Diftongii sunt sunete vocalice alcatuite din doua vocale propriu-zise, pronuntate intr-o singura silaba.

[ai] - my, sky, ice, find

[au] - out, about, cow

[ei] - may, eight, make, take, wake

[e∂] - airplane, there, chair

[i∂] - ear, clear, fear, hear, dear

[∂u] - old, ghoust, go, show

[Ɔi] - oil, boy, toy [Ɔ∂] - door

Triftongi

Triftongii sunt sunete vocalice alcatuite din trei vocale de baza pronuntate intr-o singura silaba.

[au∂] - our, hour, tower, flower

[ai∂] - iron, lion, fire

[ei∂] - player

2.Sunetele consonantice

Sunetele consonantice sunt sunete la a caror pronuntare gura este mai putin deschisa decat in cazul sunetelor vocalice, iar aerul care iese din plamani intalneste obstacole. Ele se pronunta fie cu vibrarea coardelor vocale, fie fara ca acestea sa vibreze. Ele sunt:

a) consoane surde (la care coardele vocale nu vibreaza)

b) consoane sonore (la care coardele vocale vibreaza)

Consoane surde

[p] - pye, play, apple, map, lamp

[t] - top, letter, butter, hat, flat, cat

[k] - book, cat, car, scared, act, stick

[f] - fire, five, fish, after, coffee, leaf, life

[s] - see, sky, ask, set, last, bus, kiss

[q ] - ,,s" cu limba ]ntre dini: think, toothpaste, thank

- sure, cushion, fashion, trash

[tς] - chair, child, chin, matches, butcher

[h] - house, hat

Consoane sonore

Ele sunt:

[b] - bread, boy, about, rabbit, cube

[d] - doll, credit, edit, read, bed, red

[g] - garden, globe, go, English, big, egg

- pleasure, measure

[l] - lamp, look, elbow, silly, bell

[m] - mouse, may, middle, compas, come

[n] - not, bandit, meaning, men

- sing, think, ink

[r] - red, rabbit, rose, brush

[v] - volume, leaves, devil, stove

[z] - zero, zebra, visit, rose

[ - ] - ,,z" cu limba intre dinti: there

[d - ] - jewel, Jack

3.Sunetele semivocalice

Sunetele semivocalice se mai numesc semivocale sau semiconsoane si se numesc astfel deoarece nu sunt nici vocale, nici consoane, ci sunete de tranzitie.

Acestea sunt: [j] - yes, yellow, cute, new

[w] - world, window, what, liquid, quick

Consoane suieratoare

Din grupul consoanelor surde precum si din grupul consoanelor sonore o clasa aparte o constituie cea a consoanelor suieratoare. Consoanele suieratoare sunt consoanele surde sau sonore a caror pronuntare se aseamana cu un suierat. 

[ς] ]

[s] [z]

[q] ]

[tς ] [d

Regulile adjectivului

In limba engleza, adjectivul se aseaza intotdeauna inainte de substantivul pe care il determina.

ex: big plane, nice city, big house

OBSERVATIE:adjectivul mai poate fi asezat dupa verbul "to be".

ex: -my house is nice

-it isn't a big house

-it's nice and cosy

In limba engleza adjectivul nu se acorda in gen, numar si

caz cu substantivul pe care il determina. Adjectivul are

intotdeauna aceeasi forma, adica este invariabil.

ex: a nice girl - a nice boy

nice girls - nice boys

Substantivul

Num[rul substantivului:

}n limba englez[, ca =i ]n limba rom`n[, substantivele au dou[ numere: singular =i plural.

Pluralul este de dou[ feluri: plural regulat =i neregulat.

1.Pluralul regulat

Marea majoritate a substantivelor formeaz[ pluralul prin ad[ugarea terminaiei -s sau -es la forma de singular.

Reguli care arat[ c`nd se adaug[ terminaia -es:

a) Terminaia -es se adaug[ ori de c`te ori forma de singular se termin[ ]n urm[toarele grupuri de litere:

-s ex: bus-buses

-ss ex: kiss-kisses

-x ex: box-boxes

-sh ex: bush-bushes

t)ch ex: watch-watches

d)ge ex: bridge-bridges

OBSERVA|IE: C`nd forma de singular se termin[ ]n litera "e", la

plural se adaug[ numai "s" astfel ]nc`t s[ se evite

dou[ litere "e" al[turate.

b) Se mai adaug[ terminaia -es atunci c`nd forma de singular se termin[ ]n "y" precedat de o consoan[. }n acest caz, la plural "y" se transform[ ]n "i" =i se adug[ -es.

ex: sky-skies

fly-flies

Referat: Istoria cinematografului - pe ani Referat: Generatia asteptata - IIFF Anonimul - film

baby-babies

daisy-daisies

c) Terminaia -es mai apare =i la forma de plural a unora dintre substantivele care se termin[ =i ]n litera "o". Este vorba despre substantivele terminate ]n "o" care sunt de origine germanic[.

ex: potato-potatoes

tomato-tomatoes

OBSERVA|IE: }n toate celelalte cazuri substantivele cu plural

regulat primesc la plural terminaia -s.

ex: girl-girls, boy-boys, car-cars, toy-toys, way-ways, dog-dogs,

cat-cats, map-maps, lamp-lamps.

2.Pluralul neregulat

}n limba englez[ exist[ un num[r relativ mic de substantive al c[ror plural constituie o excepie la regula form[rii pluralului prin ad[ugarea unei terminaii la forma de singular.

}n realitate, astfel de substantive au constituit c`ndva marea majoritate a substantivelor limbii engleze.

Odat[ cu exercitarea tot mai puternic[ a influenei limbii franceze asupra limbii engleze, pluralul ]n -s/-es s-a extins ]n dauna pluralului format prin alte mijloace =i care ]=i avea originea ]n limba german[.

Substantivele al c[ror plural este neregulat sunt:

man-men

woman-women

foot-feet

tooth-teeth

goose-geese

child-children

ox-oxen

mouse-mice

louse-lice

die-dice

}n afar[ de acestea mai exist[ c`teva substantive care au aceea=i form[ pentru singular =i plural:

sheep-sheep

deer-deer

fish-fish

trout-trout

series-series

Felurile propoziiilor =i construirea lor ]n englez[

Dup[ scopul comunic[rii(intenia vorbitorului) propoziiile

pot fi:

1.enuniative: propoziii prin care vorbitorul face o comunicare, o

constatare, ]=i exprim[ o p[rere etc.

2.interogative: propoziii prin care vorbitorul se intereseaz[ de

ceva, cere o l[murire, ]ntreab[ ceva etc.

3.exclamative: propoziii prin care vorbitorul exprim[, pe l`ng[

informaia propriu-zis[, =i atitudinea sa(starea sa

sufleteasc[) fa[ de informaia respectiv[.

Dup[ un alt criteriu, cel al sensului ]n care merge comunicarea, propoziiile se ]mpart ]n:

a.      propoziii afirmative

b.      propoziii negative

OBSERVA|IE: Fiecare dintre cele trei tipuri de propoziii

numerotate mai sus cu 1, 2 =i 3 pot s[ fie at`t

afirmative c`t =i negative.

Construirea propoziiilor enuniative-afirmative

Propoziiile enuniative-afirmative au urm[toarea structur[:

1.subiectul

2.verbul predicativ la forma de infinitiv scurt

3.restul cuvintelor

ex: I like to fly.

You like to play.

He likes to sleep.

OBSERVA|IE: La persoana a treia singular verbul prime=te

terminaia -s sau -es. Cazurile c`nd se adaug[ -es

sunt acelea=i cu cele de la pluralul regulat.

ex: She plays football.

He studies Enlish.

Construirea propoziiilor enuniative-negative

Structura acestor propoziii este:

1.subiectul

2.verbul auxiliar ,,do"

3.negaia ,,not"

4.verbul de conjugat la infinitiv scurt

5.restul cuvintelor

ex: I do not like to fly.

You do not like to play.

He does not like to sleep.

OBSERVA|IE: La persoana a treia singular terminaia care

marcheaz[ persoana =i num[rul o prime=te

auxiliarul ,,do" care cap[t[ forma ,,does".

Forma ,,do not" se poate contrage ]n ,,don't", iar

forma ,,does not" ]n ,,doesn't".

ex: I don't like to fly.

You don't like to play.

He doesn't like to sleep.

Construirea propoziiilor interogative-afirmative

Structura lor este:

1.verbul auxiliar ,,do" cu forma ,,does" la persoana a 3-a, singular

2.subiectul

3.verbul de conjugat la infinitiv scurt

4.restul cuvintelor

ex: Do you like to fly?

Does she like your name?

Where do you live?

Are you O.K.?

Construirea propoziiilor interogative-negative 

Structura propoziiilor este:

1.verbul auxiliar ,,do"

2.subiectul

3.negaia ,,not"

4.verbul de conjugat la infinitiv scurt

5.restul cuvintelor

ex: Do you not like to fly?

Does she not like your name?

Are you not O.K.?

OBSERVA|IE: }n cazul folosirii formelor contrase "don't" =i

"doesn't" , structura este urm[toarea:

1. "don't" sau "doesn't" ]n funcie de persoan[ =i num[r

2. subiectul

3. verbul de conjugat la infinitiv scurt

4. restul cuvintelor

ex: Don't you like to fly?

Doesn't she like your name?

Don't you live in London?

Don't you feel well?

R[spunsul la ]ntreb[ri

La ]ntreb[rile la care se poate r[spunde cu "da" sau cu "nu" r[spunsul poate fi complet sau scurt.

R[spunsul complet ]nseamn[ transformarea prop. interogative ]n una enuniativ[, folosindu-se deci, de toate cuvintele din prop. interogativ[

ex: -Do you like music? Yes, I like music.

-Does she like to go to the cinema when she is not busy?

Yes, she likes to go to the cinema when she is not busy.

R[spunsul scurt presupune deasemenea construirea unei propoziii enuniative. De data aceasta, ]ns[, nu se mai folosesc toate cuvintele din propoziia interogativ[, ci doar subiectul =i verbul auxiliar "do"(sau "to be" etc.). Dac[ r[spunsul este negativ se folosesc deobicei formele negative contrase.

ex: -Do you pilot a big plane? -Is she a beautiful girl?

No, I don't. No, she isn't.

OBSERVA|IE: Dac[ r[spunsul este afirmativ, propoziia

enuniativ[ se construie=te cu auxiliarul "do"

("to be" etc.).

ex: -Do you like music? Yes, I do.

-Are you a pilot? Yes, I am.

-Do you live here? Yes, I do.

Articolul

Definiie: Articolul este partea de vorbire flexibil[ care ]nsoe=te

substantive =i arat[ dac[ un substantiv denume=te un

element cunoscut vorbitorilor sau un element nou ]n

cadrul conversaiei.

Felul articolului:-hot[r`t

-nehot[r`t

Articolul nehot[r`t

Articolul nehot[r`t se a=eaz[ ]ntotdeauna ]naintea cuv`ntului pe care ]l ]nsoe=te. El are dou[ forme:

"a"[ ]: ]naintea cuvintelor care ]ncep cu un sunet consonantic

sau semivocalic.

ex: a book, a pen, a window, a yellow car

2. "an"[ n]: ]naintea cuvintelor cu un sunet vocalic.

ex: an apple, an egg, an eye, an hour

Cazuri ]n care se folose=te articolul nehot[r`t

}nsoe=te substantive care exprim[ un element nou ]n cadrul

conversaiei.

ex: Mike sees a plane in the sky.

}nsoe=te substantive care denumesc profesia, ocupaia sau

calitatea unei persoane.

ex: Mike is a pilot.

Sue is a student.

}nsoe=te substantive care sunt folosite ]n sens general.

ex: A plane is very fast, a bicycle is slow.

}n unele expresii.

ex: in a whisper

in a hurry

Articolul hot[r`t

Definiie: Articolul hot[r`t este articolul care se folose=te atunci

c`nd vorbitorii cunosc despre ce e vorba.

- Articolul hot[r`t se a=eaz[ ]n limba englez[ ]ntotdeauna ]naintea

cuv`ntului pe care ]l determin[. El se pronun[ [ ], atunci c`nd

cuv`ntul care urmeaz[ ]ncepe cu un sunet vocalic.

ex: the apple

the eye

the hour

- El se mai pronun[ [ ], atunci c`nd cuv`ntul care urmeaz[

]ncepe cu o consoana sau cu o semivocal[.

ex: the boy

the cinema

the window

Cazuri ]n care se folose=te articolul hot[r`t

}nsoe=te un substantiv care reprezint[ un element cunoscut

vorbitorilor

ex: Mike pilots a plane. The plane is big.

}naintea substantivelor proprii, nume de familii pentru a

desemna ]ntreaga familie.

ex: the Browns - familia Brown

the Jacksons - familia Jackson

the Clintons - familia Clinton

}nainte substantivelor proprii care denumesc muni sau dealuri.

ex: the Alps

the Rocky Mountains

}naintea substantivelor proprii, nume de ape curg[toare.

ex: the Danub

the Thames

the Missisippi

}naintea substantivelor proprii, nume de m[ri =i oceane.

ex: the Atlantic Ocean

the Indian Ocean

the Black Sea

}naintea substantivelor folosite cu sens general.

ex: The cat is an animal.

}naintea substantivelor proprii, nume de ziare, reviste sau alte

publicaii periodice.

ex: the Times

the Washington Post

}naintea substantivelor proprii, nume de instituii.

ex: the British Museum

the Science Museum

the Opera

Se a=az[ ]ntre prepoziie =i substantiv.

ex: on the table

in the sky

under the bed

Excepii: at home, to school, in school, in hospital, in church

10. }naintea substantivelor proprii, nume de [ri atunci c`nd

numele [rii este alc[tuit din dou[ sau mai multe cuvinte.

ex: The United States of America, the Czech Republic

Excepie: Great Britain

}naintea substantivelor proprii, nume de ambarcaiuni.

ex: the Titanic

}naintea numeralelor ordinale.

ex: the first

}naintea substantivelor care denumesc obiecte unicate.

ex: the sun

the moon

the earth

the univers

}naintea adjectivelor la gradul superlativ relativ.

ex: the best

}naintea oric[rui substantiv cu determinare precis[.

ex: This is not the John I know.

Cazuri ]n care nu se folose=te articolul hot[r`t

}naintea substantivelor care denumesc persoane.

ex: Mary, Bill, Jack, John

}naintea substantivelor proprii, nume de continente.

ex: Asia, Europe, Africa, Australia

Excepie: the Arctic

}naintea substantivelor proprii, nume de localit[i.

ex: Bucharest, London, Athens, Warsaw

Excepie: the Hague

}naintea substantivelor care denumesc mesele zilei.

ex: breakfast, lunch, dinner, supper

}naintea substantivelor care denumesc zilele s[pt[m`nii.

ex: Sunday, Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday,

Friday, Saturday

}naintea substantivelor care denumesc =tiine, obiecte de studiu, materii de ]nv[[m`nt.

ex: Mathematics, Physics, Chemistry

}naintea substantivelor care denumesc lunile anului.

ex: August, September, October

}naintea substantivelor care denumesc alimente.

ex: cheese, coffee, bacon, sugar

}naintea substantivelor care denumesc substane, materii

prime, materiale.

ex: gold, silver, bronze

10.}naintea substantivelor care denumesc jocuri.

ex: Monopoly, chess, football

11. }naintea unor substantive folosite la plural pentru a exprima

ideea de "]n general", de clas[ de obiecte.

ex: Children love sweets.

Flowers are nice.

Cars are very popular.

12. }naintea substantivelor care denumesc [ri, c`nd numele [rii

este format dintr-un singur cuv`nt.

ex: England, France, Portugal, Italy

Excepii: Great Britain, the Netherlands

13. }naintea substantivelor care denumesc inuturi geografice.

ex: Kent, Transylvania

14. }naintea substantivelor care denumesc lacuri; se pot ivi

urm[toarele situaii:

a.      numele lacului este alc[tuit dintr-un singur cuv`nt; nu se articuleaz[.

ex: Ontario

b.      numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte, din care ultimul este "lake".

ex: The Salty Lake

c.       numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte din care primul este "lake".

ex: Lake St. John

Timpul prezent perfect

(Present Perfect)

Timpuril perfecte sunt folosite ]n englez[ pentru a exprima ideea c[ aciunea verbului este ]ncheiat[.

Toate timpurile perfecte se construiesc cu verbul auxiliar "to have". Prezentul perfect se construie=te cu auxiliarul "have" la prezent, urmat de participiul trecut al verbului noional. (Participiul trecut ]n cazul verbelor neregulate este cea de-a treia form[ din cele de baz[.)

ex: Sue has caught a cold.

I have borrowed this book.

Prezentul perfect se folose=te pentru a exprima o aciune care a ]nceput ]n trecut =i s-a terminat cu puin timp ]nainte de

momentul vorbirii.

ex: Mike has just come.

Prezentul perfect se folose=te =i pentru a exprima o aciune

]nceput[ ]n trecut, terminat[ ]n trecut, dar care are urm[ri ]n

prezent

ex: Sue has caught a cold.

Clasificarea verbelor

Clasificarea verbelor se poate face ]n funcie de dou[ diferite criterii:

Criteriul modului - ]n care flexioneaz[ (dac[ ]=i schimb[

forma ]n mod asem[n[tor sau nu).

·Verbele regulate sunt cu mult mai numeroase dec`t cele

neregulate. Ele au ca tr[s[tur[ comun[ faptul c[ formeaz[

trecutul =i participiul trecut prin ad[ugarea terminaiei -ed la

forma de infinitiv. Exemple de verbe regulate:

Infinitiv Past Tense Past participle

to finish finished finished

to ask asked asked

to borrow borrowed borrowed

to play played played

· Verbele neregulate sunt mai puin numeroase. Ele formeaz[ Past Tense =i Past Participle prin alte mijloace dec`t prin ad[ugarea terminaiei -ed. Aceste forme sunt fie diferite de infinitiv, dar identice ]ntre ele; fie diferite de infinitiv =i diferite =i ]ntre ele; fie diferite ]ntre ele iar una identic[ cu infinitivul. Exemple de verbe neregulate:

Infinitiv Past Tense Past Participle

to have had had

to catch caught caught

to write wrote written

to go went gone

to set set set

to run ran run

to put put put

Criteriul utiliz[rii - verbele se ]mpart ]n verbe noionale

=i verbe auxiliare.

· Verbele noionale sunt marea majoritate a verbelor. Ele sunt

utilizate pentru a comunica ideea de aciune.

ex: to write, to finish, to go, to take, to understand

· Verbele auxiliare sunt mult mai puine la num[r. Ele nu se

folosesc pentru a comunica ideea de aciune, ci pentru a furniza

informaii ]n leg[tur[ cu modul, timpul, persoana =i num[rul unei

aciuni exprimate de un verb noional.

ex: to have, to be, to do. Pe l`ng[ acestea mai sunt folosite ca

verbe auxiliare =i unele dintre verbele modale: shall, should,

will, would.

OBSERVA|IE: Toate verbele auxiliare pot fi folosite =i ca

verbe noionale.