Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Constiinta



Constiinta


CONSTIINTA este functia psihica sintetica, care asigura sinteza tuturor formelor de reflectare, este o stare de veghe, de prezenta in mediu, corespunzatoare zonelor de excitatie optima din scoarta. H. Ey afirma ca 'a fi constient inseamna a trai particularitatea propriei existente, transpunand-o in universalitatea constiintei sale'. Dupa Sutter constiinta este 'sinteza activitatilor psihice la un moment dat', iar dupa Jaspers 'activitatea psihica acum si aici'.

1. Tulburarile de claritate

Obnubilarea (innourare, incetosare) este o scadere de mica intensitate a claritatii, care permite conectarea unor relatii incomplete, fugare cu lumea. Lucrurile din jur sunt vag percepute, la fel si propria persoana; copilul realizeaza caracterul patologic al starii sale, depunand eforturi evidente pentru a se incadra in mediu. Apare in intoxicatii, infectii, traumatisme cranio-cerebrale, insolatii, stari post-criza epileptica.

1.2. Stupoarea (somn profund) apare in boli somatice grave (autointoxicatie). Bolnavul raspunde la excitanti algici puternici, se trezeste superficial si readoarme imediat.

1.3. Precoma presupune activitate reflexa exteroceptiva in stare de functiune, cu suspendarea reactivitatii la stimulari psihice, in meningoencefalite grave, intoxicatii acute.

1.4. Coma este starea de suspendare a tuturor activitatilor reflexe cu receptori deschisi in afara (osteotendinoase, reflexe la lumina si cele corneene), alaturi de totala areactivitate la excitanti psihici. Se pastreaza doar reflexele interoceptive si functiile de baza vegetative (si acestea modificate). Are diferite grade de severitate, de la coma vigila, la cea depasita.

2. Tulburarile de dimensiune presupun ingustarea campului constiintei care va cuprinde mai putine elemente, trairi, imbracand un aspect 'tubular'.

2.1. Starea crepusculara, in varianta ei nocturna (mai benigna), dar si in cea diurna (mai grava), cuprinde eclipse paroxistice ale starii de constienta, cu durata de secunde, minute. La copil are, de obicei, un continut anxios, terifiant. Raman in campul constiintei doar automatismele primare, adesea de aspect ancestral, cu ajutorul carora se deplaseaza in spatiu. Lasa amnezie ulterioara.

2.2. Ingustarea campului constiintei in insuficienta psihica primara se datoreaza nedezvoltarii structurilor morfofunctionale, iar in cea secundara este consecinta degradarii lor.



2.3. Monoideismul presupune concentrarea intregii activitati a bolnavului in jurul ideii delirante.

3. Tulburarile calitative sau dezintegrative sunt manifestate intotdeauna prin prezenta unui sindrom confuziv cu indepartare de lumea reala, dezorientare temporo-spatiala, incoerenta in gandire si amnezie ulterioara.

3.1. Starea amentiala se caracterizeaza prin confuzie cu agresivitate datorata disocierii grave a functiilor psihice, cu alterarea profunda a sintezei senzoriale. Predomina confuzia in raport cu componenta deliranta.

3.2. Starea oniroida intruneste conditiile de patologie asimilata cu visul. Este o forma de activitate mintala automata, cu viziuni si scene animate, desi copilul este treaz. El comunica cu productiunile halucinatorii, dar este posibila comunicarea si cu cei din jur. Amnezia este partiala, producandu-se la revenire o usoara dezorientare. Are totdeauna un aspect confuziv si unul delirant. Exista mai multe forme:

3.2.1. Onirismul toxiinfectios este un delir halucinator acut cu alterarea starii generale.

3.2.2. Forma hipnagogica, apare in intoxicatii, leziuni pedunculare; copilul asista pasiv la scenele de vis.

3.2.3. Forma paroxismului anxios apare in starile de soc emotional, isteric, epilepsie, cu eliberarea unor automatisme inferioare si acte propulsive (fuga, violenta).

3.3. Starea halucinator deliranta presupune un tablou emotional centrat pe anxietate. Anxietatea devine traire definitorie, intruneste conditia delirului, fara a o epuiza insa. Este o forma supraacuta care survine in delirele acute azotemice, cu o profunda alterare a starii generale. Halucinatiile sunt terifiante, insotite de frica, furie. Constiinta eu-lui este numai partial alterata.

3.4. Confuzia astenica este o stare confuziva simpla, general astenica, cu hipochinezie. Apare posttraumatic si poate avea o durata mai lunga (saptamani, luni).







Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

sanatate

Psihologie



Criminalistica

Lucrari pe aceeasi tema


Psihiatrie copil - criterii de diagn DSM IV pt tulburarea reactiva de atasament
Dreptate si merit - referat filosofie
Relatia dintre inteligenta emotionala si inteligenta existentiala
Factori sociali care contribuie la formarea unei personalitati armonioase
Cum raspundeti la stres? Test grila
Introducere in Psihologie - sesiune Iunie - test
Psihologia maselor
Cercetare - conturarea unei teorii a invatarii, in functie de curentul psihologic si/sau pedagogic
Vointa



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.