Controlul stresului

CONTROLUL STRESULUI

Obiectiv general

• Preventia consecintelor negative al stresului

Obiective specifice

• Intelegerea conceptului de stres
• Identificarea surselor de stres
• Identificarea modalitatilor de ajustare la stres
• Recunoasterea raspunsului la stres

7.1. Ce este stresul?

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini, situatii care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase, sau cu miza mare pentru persoana in cauza. Stresul are o importanta componenta subiectiva, in sensul ca ce este facil sau chiar relaxant pentru o persoana, pentru o alta poate deveni amenintator sau imposibil de realizat. Deseori stresul este redus doar la una din componentele sale, caz in care controlul stresului este deficitar. Cu alte cuvinte, daca noi echivalam stresul doar cu factorii de stres din mediu, exista riscul ca sa nu ne mobilizam resursele de a face fata situatiilor, considerand ca "aceasta este lumea in care traim si nu i te poti opune prea mult". Daca spunem "sunt stresat" doar atunci cand ne simtim obositi, avem insomnii, diverse stari de discomfort fizic, probabil am ignorat ca multe din situatiile pe care le-am trait sunt factor 434k108e i de stres cu impact major (de ex. decesul sau boala unei persoane dragi, dificultati financiare majore, conflicte interpersonale intense si prelungite). In acest caz, devenim constienti de fenomenul stresului doar cand raspunsul organismului si psihicului la situatiile de incordare au devenit pregnant manifeste; deci am echivalat stresul cu reactiile somatice, emotionale, cognitive sau comportamentale. Intotdeauna stresul decurge din imbinarea a trei caracteristici cheie: prezenta/absenta factorilor de stres, resurse personale de confruntare cu stresorii si tipul de reactii la stres.

7.2. Componentele stresului

A. Factorii de stres

Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situatii externe sau interne, sau conditii ale mediului, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului. Oamenii evalueaza in permanenta mediul extern si intern (evaluare primara) si nu raspund pasiv la aceste evaluari. Evenimentul (intern sau extern) poate fi perceput ca: i) irelevant sau indiferent; ii) pozitiv;       iii) negativ sau amenintator. Diferentele individuale in evaluarea situatiilor de viata sunt majore. Aceeasi situatie de viata poate fi evaluata diferit de catre 3 persoane. In acelasi timp, trebuie stiut ca unii factori de stres pot fi schimbati (extemporalele pentru elevi: schimbarea conotatiei negative poate fi schimbata printr-o pregatire mai asidua), altii pot fi doar diminuati (diabetul adolescentului care poate fi monitorizat mai bine), in timp ce alti factori de stres trebuie acceptati si tolerati deoarece sunt nemodificabili (decesul unui parinte).

SURSE DE STRES / potentiali factori stresori

starea de boala fizica sau psihica

abuz fizic, emotional sau sexual

situatie financiara precara

pierderea locului de munca

scoala - probleme de comunicare cu colegii, cu profesorii, responsabilitatea prea mare, schimbarea scolii

familia - probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui membru al familiei, conflicte cu fratii, violenta in familie

prietenii - conflicte cu prietenii, lipsa de prieteni

dezastre naturale - cutremur, inundatii

propria persoana - neincredere in sine, nemultumirea fata de aspectul fizic

B. Resursele personale de a face fata la factorii de stres

Resursele individuale de adaptare la stres sunt definite ca si capacitatea cognitiva, emotionala si comportamentala de a reduce, stapani sau tolera solicitarile interne sau externe care depasesc capacitatea de raspuns automata a organismului. Adaptarea la stres implica atat existenta unor resurse reale (intelectuale, emotionale, fizice, sociale, etc.) dar, de cele mai multe ori decurge din autoevaluarea propriilor resurse pentru a face fata evenimentelor evaluate ca fiind negative sau amenintatoare (evaluare secundara). Nu de putine ori exista o discrepanta intre resursele reale de raspuns si evaluarea acestor resurse (prezenta unor reale resurse care insa sunt evaluate de persoana in cauza ca insuficiente), care genereaza de cele mai multe ori starea de stres. Factori individuali cum sunt stima de sine, asertivitatea, optimismul sau sentimentul de autoeficacitate sunt factori de protectie impotriva stresului.

Resurse, mecanisme de coping

cautarea suportul social (a prietenilor, a familiei, a specialistilor)

rezolvarea de probleme

cautarea de informatii

tehnicile de relaxare

umorul

religia

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

reevaluarea pozitiva

In functie de evaluarile primare si secundare, persoana raspunde intr-un anumit fel la eveniment. Raspunsul la acest eveniment, evaluat ca fiind stresant, poate fi diferit: 1) actiune directa asupra stresorului; 2) cautare de informatii despre stresor; 3) neimplicare; 4) activarea unor mecanisme de aparare (negarea stresorului, reinterpretarea lui de tipul gandirii pozitive). Specificitatea raspunsului la stres este conturata de factorii personali, existand diferente marcante in forma, intensitatea si amplitudinea raspunsului. In perioada de anticipare a confruntarii cu stresorul (ex. inaintea examenului de bacalaureat), in timpul confruntarii cu stresorul (in timpul probelor), cat si dupa confruntari repetate cu situatii in care persoana percepe discrepanta dintre resurse si solicitari (teze, teste, bacalaureat, examen de admitere la universitate) apar reactiile la stres. Acestea pot fi: fiziologice, cognitive, emotionale si comportamentale.

            C. Reactiile la stres

Daca un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reactii la stres.

1. Reactii fizice/fiziologice:

dureri de inima, palpitatii

apetit alimentar scazut sau crescut

indigestii frecvente

insomnii

crampe sau spasme musculare

dureri de cap sau migrene

transpiratii excesive, ameteli, stare generala de rau

constipatii sau diaree (nemotivate medical)

oboseala cronica

iritatii ale tegumentelor

alergii

viroze frecvente (raceli)

recurenta unor boli anterioare

modificarea patternului menstrual la femei

2. Reactii cognitive:

blocaje ale gindirii

deficit de atentie

scaderea capacitatii de concentrare

dificultati de reactualizare

flexibilitate ideativa redusa

diminuarea creativitatii

dificultati in luarea deciziilor

ganduri negative despre sine, lume si viitor

cognitii pesimiste

ideatie suicidara

3. Reactii emotionale:

iritabilitate crescuta

scaderea interesului pentru domenii care reprezentau inainte pasiuni sau hobby-uri

pierderea interesului pentru prieteni

instabilitate emotionala

anxietate

depresie

sentimentul ca esti neglijat /a

reprimarea (neexprimarea) emotiilor

dificultati in a te distra sau a te relaxa

sentimentul ca esti "luat/a in ras" de catre ceilalti

sentimentul ca esti un "ratat /a" in profesie sau familie

sentimentul sa nu poti avea incredere in nimeni

inabilitatea de a finaliza la timp o sarcina inceputa

teama de a fi singur/a

teama de a nu te imbolnavi

neincrederea in viitor

4. Reactii comportamentale:

performante scazute la locul de munca sau scoala

fumat excesiv

consum exagerat de alcool

tulburari de somn, dificultati in adormire

un management ineficient al timpului

izolarea de prieteni

preocupare excesiva pentru anumite activitati

comportamente agresive

Atunci cand dorim sa reducem cat mai mult cu putinta stresul (a elimina total stresul este un scop nerealist, imposibil de atins) trebuie sa identificam potentiale surse de stres, sa ne evaluam realist resursele personale de a face fata situatiilor de confruntare si sa ne familiarizam cu tehnicile de control al stresului.

Relatia dintre componentele stresului ca fenomen psihosocial sunt redate in figura 12.1.