Constientul, inconstientul si stilul victimal

Vointa directa a victimei, intentia manifestata de a activa in raportul agresional determina responsabilitatea acestuia, conceptia pe care s-a fundamentat continutul victimizarii.

Libertatea individuala a victimei, garantata de modul de intelegere al relatiilor sociale stabilesc o norma comportamentala pentru fiecare personalitatea, fiind recunoscuta si apreciata de conceptia publica si exercita o influenta pozitiva in relatia interindividuala si se implica in fenomenul juridic.

Unele actiuni/inactiuni sunt realizate de victima si in afara vointei sale, modul de determinare a acestora regasindu-se in scopul urmarit de victima.

a) CONSTIENTUL VICTIMAL.

Actiunea/inactiunea victimei – adica rezultatul raportului dintre instinct si inteligenta – prezinta caracteristici diferentiate de la individ la individ, aflate intr-o structura unitara generalizatoare.

In esenta comportamentala victimala se constata incetarea victimei de a anticipa rezultatul actiunii agresionale.

b) INCONSTIENTUL VICTIMAL.

Fixat in ereditate, inconstientul comportamental stabileste forma concreta de asimilare, dar si de integrare a individului in mediul social.

Relatia instinctiva programata ereditar nu va putea fi prevazuta de individ si nu va reprezenta o conduita individuala constanta de natura asociativ-previzibila.

In relatia cu agresorul, conduita victimei se desprinde din structura constient/inconstient, doar in masura in care particularitatile actului victimal va fi sau nu acceptata in mod lucid sau in mod instinctual.

Vointa la agresiune in virtutea coordonarii inteligentei si a experientei individului poate fi inlaturata prin exercitiul spontan al instinctelor.

c) STILUL VICTIMAL.

Determinarea conditiilor necesare, a adaptabilitatii victimei la realitatea conflictului agresional va releva exercitiul spontan sau masura adaptabilitatii care poate fi mica, medie sau ridicata la mediul respectiv.

Trebuintele, impulsurile, instinctele victimei pot fi rezultatul unei programari ereditare sau a unei invataturi in stadiile evolutiei de adaptare la mediul ambiant.

d) INHIBITIA VICTIMALA.

Atitudinea victimei de a generaliza in mod extensiv posibilitatea de adaptare la conflictul agresional de a reduce procesul de rationare si de a trece direct la rationamente inverse de natura sa defineasca caracterul relatiei cu mediul defineste contextul social si psiho-fizic in care se exprima.

Reactia receptorilor victimei la senzatiile si perceptiile fenomenelor obiective este influentata de intensitatea si calitatea stimulentului, avand astfel un caracter particular.

Victima care prezinta un anumit grad de slabiciune nervoasa isi formeaza cu prioritate reflexele negative, isi impun conditii stabile si manifesta dificultate in transferarea reflexelor inhibitorii in reflexe pozitive astfel incat procesul de inhibitie este mai puternic decat cel de excitatie.

e) IMPLICATIILE CUNOASTERII ACESTOR ELEMENTE IN STIINTA DREPTULUI POLITIENESC.

Efectul victimal – rezultat al unei conceptii agresionale – poate reprezenta o particularitate comportamentala a unei victime.

Conditia lipsei de combativitate fata de agresor, modalitatea de constientizare sau de nepercepere a starii victimale are influenta in ceea ce priveste adoptarea masurilor preventive sau recuperatorii fata de victima.

Gradul de participare manifestat de victima in raport cu agresorul este justificat de modalitatea in care victima isi raporteaza propriile interese atat inainte cat si dupa producerea ctului agresional.

Constientizarea efectului victimal sau indiferenta producerii acestuia poate explica in mare masura atitudinea sociala a victimei, ca modalitate de raportare fata de exigentele sociale.

CLASIFICAREA VICTIMALA

Manifestandu-si tendintele de aparare in cazul conflictului agresional, victima isi schimba in mod radical comportamentul considerat ca fixat pana in momentul raportarii la stimulii externi.

1. Grupele victimale

    a) Victime minore.

Esenta comportamentului victimei minore nu reprezinta nimic altceva decat baza tuturor schimbarilor suferite in modul de gandire si actiune al victimei in interactiunea cu factorii agresionali.

In acest fel se stabilesc cauzele si conditiile fenomenului victimal, dependentele secundare ale atitudinii victimei fata de actul agresional.