Impactul victimizarii

Impactul victimizarii

Diferite studii s-au concentrat pe diverse tipuri de infractiuni si grupuri de victime. Astfel, in Marea Britanie s-au realizat cercetari care au aratat ca 83% dintre victimele furturilor prin efractie au avut puternic de suferit in momentul realizarii faptului ca au fost victimele unei infractiuni, iar 65% dintre acestea continua sa aiba un sentiment de teama in propria locuinta.

Cele mai persistente traume sunt cele suferite de persoanele care au suferit agresiuni sexuale: anxietate, slaba incredere in sine, insomnii, relatii defectuoase cu persoanele de sex opus. Exista o serie de factori care determina ca anumite victime sa fie mai afectate decat altele, chiar daca au suferit acelasi tip de infractiune.

Factori:

1. Izolarea – s-a observat la persoane care locuiesc singure ca acestea resimt mai acut consecintele unei influente dar si stresul, frica etc.
2. Resursele -  s-a observat ca foarte putine dintre victime beneficiaza de asigurarea bunurilor. In cazul in care nu se recunoaste prejudiciul, in cazul infractiunilor patrimoniale, din cauza saraciei celui afectat, efectele victimizarii sunt de asemenea mai puternice.
3. Vulnerabilitatea – sunt categorii de persoane considerate mai vulnerabile: femei, batrani, minoritati etnice, imigranti. De asemenea copiii resimt foarte greu agresarea spatiului care pentru ei este simbolul sigurantei.
4. Experientele anterioare – acestea pot amplifica sentimentul de insecuritate. S-a observat ca victimele hartuirii ulterior suporta cea mai persistenta agresiune. Este de cele mai multe ori o agresiune resimtita la tot pasul (ex. discriminari in scoala, remarci rasiste la serviciu, grafitti pe ziduri etc.)

De asemenea, s-a pus in evidenta ca cele mai mari traume le resimt victimele a caror ruda a fost ucisa sau violata.

Intotdeauna cand ne oprim la studiul victimizarii trebuie sa avem in vedere ceea ce e numit ca fiind „fata neagra a familiei”. S-a constata ca 80% din cazurile de abuzuri sexuale se petrec intre tata si fiica. Aici e locul interventiei unei specializari foarte precise; in multe din aceste cazuri nu e vorba despre sex, ci despre afectiune, lipsa acesteia, nu despre personalitati violente, ci despre compensarea lipsei puterii celor excesiv de timizi.

Exista si o categorie de victime, victimele indirecte care ar putea fi incluse in acest studiu, acestia putand fi martorii unor infractiuni, cei care au persoane decedate sau persoane in inchisoare.

Nevoile victimelor

Paradoxal, cea mai mare nevoie de ajutor o au cei care au fost victimele unor infractiuni grave. Cat despre natura ajutorului trebuie spus de la bun inceput ca nu exista o scala obiectiva, ca acestea pot fi sfaturi, informatii utile, ajutoare financiare, ajutorul vecinilor case de refugiu pentru victimele violentei domestice. Nevoile sunt determinate in primul rand de gradul de cultura al victimelor, de asteptarile acestora, de cunostintele ei despre serviciile care ii pot fi oferite.

In ultimele decenii se incearca in unele state occidentale, schimbarea conceptiei justitiei penale. Studiile au demonstrat ca publicul nu este atat de primitiv cum se credea si ca multe victime sunt dispuse sa accepte reparatii, compensatii, toate sub semnul a ceea ce se numeste justitie restaurativa.

Cheia acestor noi filosofii penale o constituie conceptul de mediere care fundamental presupune oferirea unui mod de rezolvare a disputelor fara a implica desfasurarea procesului penal sub supravegherea unui mediator.

Paradigma, reparatiei consta in recunoasterea faptului ca infractiunea nu este numai o greseala fata de societate dar in acelasi timp reprezinta o greseala privata a infractorului, fata de o persoana specifica. Initiativele de utilizare a medierii au demonstrat succesul acestei idei de cele mai multe ori, conflictul incheindu-se prin satisfacerea unor cerinte morale si doar in 25% din cazurile in care au fost implicati minori spre exemplu, au fost solicitate si reparatii financiare.