Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport

Criminalistica


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie » criminalistica
Metodologia cercetarii criminologice – metode si tehnici de investigare



Metodologia cercetarii criminologice – metode si tehnici de investigare



OBIECTIVE DE INVATAT:

notiunile de dimensiuni, indicatori, indici, variabile si ipoteze, cu semnificatia lor in criminologie;

metodologie, metoda si tehnici – deliminatari conceptuale si unele particularitati doctrinare de abordare;

metode si tehnici propriu-zise de cercetare criminologica: observatia stiintifica; chestionarul; interviul; analiza documentara; autobiografiile; studiul de caz; experimentul criminologic; metoda panel; metode de prognozare; metode si tehnici de tratament.


DIMENSIUNI, INDICATORI, INDICI, VARIABILE SI IPOTEZE

DIMENSIUNEA – secventa cea mai larga din partile constitutive ale unui fenomen, luat ca intreg, ca sistem de referinta in studierea acestuia.

Exemplu – dimensiunile fenomenului infractional, din perspectiva titlurilor Codului penal roman, de genul Titlului II „Infractiuni contra persoanei”



INDICELE – subdiviziune a dimensiunii, o sinteza de indicatori

Exemplul – capitolul I – Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, din structura Titlului II al Codului penal roman.

INDICATORUL – semn exterior, observabil si masurabil

Exemplu – starea criminalitatii, redata prin prisma ratei criminalitatii: 2141 infractiuni, la 100.000 locuitori, intr-un an in judetul X.

VARIABILA – instrument de clasificare, atribute, calitati ale obiectelor si fenomenelor, ce permit urmarirea raportului dintre fenomene

Exemplu – fluctuatia ratei criminalitatii in functie de mediul social, urban sau rural

IPOTEZA – enuntul unei relatii cauzale intre fenomene, in termenii „daca - atunci” , „cu cat – cu atat”, etc.


APLICATII PRACTICE

Exista, in literatura de specialitate postulatul potrivit caruia in producerea fenomenului infractional concura factorii biologici, psihologici si sociali. Totodata, in contextul acestora sunt enumerati, printre altele: sexul, varsta, ocupatia, nivelul inteligentei, vointa, inteligenta scazuta versus inteligenta ridicata, nevroza, tipul de ocupatie, lipsa ocupatiei scolare si/sau profesionale, saracia, somajul ridicat, particularitatile cromozomiale, respectiv un surplus, fata de normal, de cromozom Y sau X, specificul geografic etc.

In baza cunostintelor deja acumulate, incadrati cele descrise mai sus, pe categoriile corespunzatoare dimensiuni, indicatori, indici si variabile!

Cunoscand ca saracia are un impact criminogen semnificativ, formulati o ipoteza asupra cauzalitatii criminalitatii, din aceasta perspectiva, si indicati cele doua tipuri de variabile utilizate!


2. METODOLOGIE, METODA SI TEHNICA – DELIMITARI CONCEPTUALE SI PARTICULARITATII DOCTRINARE DE ABORDARE.

METODOLOGIE – analiza metodelor si tehnicilor folosite in realizarea studiului cauzalitatii criminalitatii si a mecanismelor de prevenire a acestui fenomen.

METODA – modalitatea concreta folosita in scopul trecerii de la cunoasterea spontana la cunoasterea stiintifica, critica a obiectului si problematicii criminologiei.

TEHNICA – felul practic, procedural in care se utilizeaza o metoda sau alta de cercetare.


REGULILE DE CARE TREBUIE SA ASCULTE METODA IN CRIMINOLOGIE (JEAN PINATEL)


REGULA NIVELULUI DE INTERPRETARE

Criminalitatea studiata prin metoda comparativa si care se bazeaza pe istorie, etnografie si statistica (raporturi criminalitate – feniomene demografice, economice, culturale, sanitare, politice etc.)

Criminalul, studiat individual prin metode clinice, pentru apropieri transversale (caracteristicile la un moment dat) sau longitudinale (aceleasi caracteristici ale individului, la date diferite).

Crima, actul delictuos studiat izolat in viata si cariera criminala avuta in vedere, bazat pe marturisirea judiciara si politieneasca, pentru sesizarea obiectiva a subiectivitatii.

REGULA INTAIETATII DESCRIERII – descrierea completa a faptelor, in toate modalitatile si desfasurarile lor pe doua directii:

descrierea criminalitatii, criminalului si crimei in general;

descrierea formelor si manifestarilor deosebite.



TIPOLOGIA CRIMINALILOR – descrisa de Enrico Ferri si completata  de catre Pinatel:

criminalii alienatii – atinsi de boala sau infirmitate mintala (idiotism, mania persecutiei, mania furioasa, epilepsie T delicte atroce; zona intermediara- eliptoizii, constitutia epileptoida, temperamentul epileptic)

criminali nascuti caracterizati prin nebunia morala, respectiv lipsa sau atrofierea sentimentului moral;

criminali obisnuiti sau din obisnuinta dobandita; din cauza slabiciunii lor morale, specifica lor comit, timpuriu, primul delict, aproape in exclusivitate impotriva proprietatii, dupa care persista in delict din diverse cauze – impulsul circumstantelor, mediul corupt, nepedepsirea primelor greseli.

criminalii din pornire pasionala, caracterizati de o chemare irezistibila spre crima, sangvinitate, nervozitate, de sentimentul asemanator nebunului sau epilepticului, de o pasiune violenta – dragoste gelozie, onoare inselata;

criminalii de ocazie, care nu au tendinte spre rau, dar sunt determinati la crima de circumstante exterioare, fortuite, cu subdiviziunile:

criminaloizii, ce comit delicte de drept comun;

pseudo-criminalii, care comit delicte involuntare sau politice.


Crima  - primitiva (furt din placere); utilitara (furt din nevoie); pseudo-judecare (furt altruist); crima organizata.

REGULA ELIMINARII TIPURILOR DEFINITE,  - vizeaza separarea delicventilor care din totalul delicventilor, nu se incadreaza grupului bolnavilor si anormalilor mentali, pentru a separa domeniul patologic de domeniul criminologic propriu-zis, vizand

criminalii profesionisti;

criminaloizii;

delicventii de ocazie.

REGULA SEPARARII DIFERENTIALE, ca regula metodologica fundamentala are in vedere obiectivul fundamental al cercetarii criminologice: individualizarea diferentelor de grad, de praguri intre delicventi si nedelicventi si intre delicventii insasi.


METODA grupurilor de control


APLICATII PRACTICE

Modalitatea concreta folosita pentru trecerea de la cunoasterea spontana la cunoasterea stiintifica in criminologie defineste prin excelenta:

metodologia.1

metoda ..2

tehnica3

studiul caracteristicilor unui infractor la un moment dat, prin metoda clinica este caracteristica:

apropierii longitudinale 1

apropierii transversale . 2

Realizati si mentionati in scris diferenta specifica intre : criminalii alienati si criminalii din pornire pasionala; criminalii de ocazie si criminalii din obisnuinta dobandita!

Redati un exemplu ce apartine reguli separarii diferentiale!


UNELE METODE SI TEHNICI DE CERCETARE STIINTIFICA

OBSERVATIA STIINTIFICA – perceperea sistematica, a atitudinilor, comportamentelor si interactiunilor diverselor categorii de factori, in momentul manifestarii lor conform unui plan dinainte elaborat si cu ajutorul unor tehnici specifice de inregistrare

TIPOLOGIE:

DIRECTA – contact nemijlocit cu realitatea;

INDIRECTA;

STRUCTURATA – observatorul utilizeaza tehnici speciale de inregistrare, cu implicarea nemijlocita in inregistrare;

NEDISTORSIONATA – utilizarea tehnicilor ascunse de inregistrare;

PARTICIPATIVA, cu implicare in delurarea evenimentului (gen ofiter sub acoperire);

INTERNA, cercetatorul face parte din grup si realitate;

EXTERNA;

SISTEMATIZATA – de regula calitativa, gen exploratorie;

NESISTEMATIZATA, de regula cantitativa;

NEPARTICIPATIVA – nu se participa la acte, fapte;

PARTICIPATIVA PASIV;

PARTICIPATIVA ACTIV

o       totala;

o       partiala


CESTIONARUL – succesiune logica si psiholologica de intrebari scrise si/sau imagini grafice, cu functii de stimuli in raport cu ipotezele cercetarii, la care subiectii investigati sunt rugati sa dea raspunsuri.

TIPOLOGIE:

de date factuale;

de opinie;

simple;

omnibuze;

cu intrebarii inchise;

cu intrebari deschise;

mixte;

autoadministrative;

administrate prin operatori de teren.


INTERVIUL – obtinerea unor informatii sistematice, pe baza comunicarii verbale directe intre anchetator si anchetat, primul codificand si inregistrandu-le, fara ca intre cei doi sa existe raporturi de putere.


TIPOLOGIE:

Criteriul continutului comunicarii

de opinie;

documentar;

Criteriul calitatii informatiilor

extensiv;

intensiv;

Gradul de libertate al cercetatorului

clinic;

in profunzime;

focalizat;

semistructurat, ipoteze prestabilite, dar intrebarile si succesiunea lor;

structurat.

Numarul persoanelor intervievate

personal;

de grup

Modalitatea de comunicare

fata in fata;

telefonic

Functiile in cadrul cercetarii

exploratoriu;

de cercetare

de verificare


q         ANALIZA DOCUMENTARA, asupra dosarelor penale de la politie, parchet, instante, penitenciar, precum si asupra altor documente de interes criminologic

q         AUTOBIOGRAFIILE

q         STUDIUL DE CAZ

q         METODA PANEL cercetare de tip longitudinal prin rolarea si aplicarea acelor instrumente de cercetare la aceeasi populatie, la aceleasi intervale diferite de timp, pentru a urmari mutatiile produse.

q         METODE DE PROGNOZARE

Schemele de pronostic (Scheild, Meywerk, Schawaab) perfectionate de catre Gereke si Eriwn Frey.

ESENTA – corelatia intre 15 factori criminogeni si recidivismul unui grup de delicventi (la primi  trei autori)

- Tabele de prezicere (sotii Glueck)

q         METODE SI TEHNICI DE TRATAMENT

o       tratamentul:

in mediul liber:

in penitenciar (similare);

in semi – libertate;

post – cura (intermediar intre viata carcerala si cea libera);

o           metode folosite

chirurgicale;

psiho-chirurgicale (loboctomie etc.);

medicale (electrosocurile, neuroleptice s.a.);

medico-pedagogice (la minorii debili mintali si motorii – educatie senzoriala speciala, invatarea limbajului etc.);

psihoterapie rationala, bazata pe relatia personala terapeut – subiect si urmarind sporirea autocontrolului;

psihanaliza pentru scoaterea in relief a conflictelor inconstiente;

psihoterapia de grup;

psihodrama;



APLICATII PRACTICE

Imaginandu-va ca locuiti in gazda la o familie cu un copil de 12 ani, concepeti o observatie sistematica asupra raporturilor parinti – copii, care ar putea alimenta alunecarea copilului pe panta deviantei si delicventei !

Elaborati proiectul unui GHID DE INTERVIU, structurat, cu un minor care a comis, in grup, un viol, pentru surprinderea complexitatii cauzale a acestei fapte penale!

Enumerati principalele metode si tehnici de tratament al infractorilor, dupa care pronuntati-va asupra celei pentru care optati, in general, cu invocarea argumentelor de rigoare!


BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Codul penal, Lumina Lex 1997, p 5-7 si art 48 si 49

Programme et methodes en recherches fondamentales, Raport presente par J Pinatel, Secretaire General de la Societe Internationale de Criminologie (France), in Etudes Relative a la Recherches Criminoloque, Vol. I, Comite Europeen pour le problemes criminels, Conseil de L’ Europe – Strasbourg, 1967, p. 11-16

MM Christie, recherche sur les menthodes de prevention de crime, in : Studes relatives a la recherche criminoloqique, Vol. I, Comite Europeen, pour le problemes Criminels, Conseil de L Europe – Strasbourg, 1967, p 61-79

Dr. Stanca Iustin, Criminologie, Editura Concordia Arad – 2003, p 84-123

Dr. Rodica Mihaela Stanoiu, Metode si tehnici de cercetare in criminologie, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1981.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright