Psihologie

Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Fundamentele psihologiei - grile

Fundamentele psihologiei - grile

TRUE/FALSE

Dupa planul de operare, toate reprezentarile sunt interne.

ANS: F

Potrivit scolii de la Wurzburg, gandirea este lipsita de orice suport

imagistic.

ANS: T

Legea efectului a fost formulata de Thorndike.

ANS: T

Specificul gandirii consta in desfasurarea ei unuidirectionala,

ireversibila.

ANS: F

Conceptele figurale se situeaza intre reprezentari si notiuni.

ANS: T

Notiunea este unitatea de baza a structurii operatorii a gandirii.

ANS: F

O notiune este concreta daca sfera ei se suprapune cu imaginea

perceptiva.

ANS: F

Libertatea de miscare a gandirii este mai mare in raport cu problemele

slab definite.

ANS: T

W. Kohler a elaborat modelul tridimensional al gandirii.

ANS: F

10.

Generalizarea consta in a identifica un obiect in cadrul unei clase.

ANS: F

11.

Expresia: A = B, B = C > A = C exprima proprietatea tranzitivitatii.

ANS: T

12.

Fidelitatea memoriei exprima raportul intre volumul materialului

memorat si volumul materialului reprodus.

ANS: F

13.

Semnul are un caracter mai abstract decat semnalul.

ANS: T

14.

Competenta lingvistica este innascuta.

ANS: T

15.

Orice propozitie corecta din punct de vedere gramatical este si

adevarata din punct de vedere semantic.

ANS: F

16.

In procesul comunicarii toate cuvintele vocabularului se utilizeaza cu

posibilitati egale.

ANS: F

17.

Emotia este o stare generalizata a personalitatii.

ANS: T

18.

Sentimentul se aseamana cu emotia prin imntensitate.

ANS: F

19.

Cu cat un motiv se situeaza pe o treapta ierarhica mai joasa, cu atat el

este mai specific uman.

ANS: F

20.

Vointa exprima capacitatea de autodeterminare.

ANS: T

21.

Autocontrolul este o dimensiune a afectivitatii.

ANS: F

22.

"Hotararea" este faza finala a actului voluntar.

ANS: F

23.

Intensitatea unui motiv este cu atat mai mare cu cat durata nesatisfacerii

lui este mai lunga.

ANS: T

24.

Echilibrul emotional exprima adecvarea trairilor emotionale la specificul

situatiilor.

ANS: T

25.

Toate motivele omului sunt de natura constienta.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

Prin reprezentare intelegem:

a.	Un produs
b.	Un proces
c.	Atat un produs, cat si un proces

ANS: C

Imaginea consecutiva:

a.	Este identica perceptiei
b.	Face trecerea intre perceptie si reprezentare
c.	Este o forma a reprezentarii

ANS: B

Ca produs, reprezentarea:

a.	Este identica in continut cu perceptia
b.	Este mai saraca si contine o informatie mai putin relevanta (semnificativa) decat perceptia;
c.	Este mai schematica, dar contine o informatie mai relevanta decat percetia.

ANS: C

Completitidinea reprezentarii exprima:

a.	Volumul general de informatie
b.	Aspectele cantitative ale obiectului pe care-l reflecta
c.	Importanta insusirilor obiectului reflectat

ANS: A

Legatura desigantiva a reprezentarii cu obiectul are un caracter:

a.	Direct, nemijlocit
b.	Indirect, mijlocit
c.	Mixt

ANS: B

Intensitatea (vivacitatea) reprezentarii depinde de:

a. Seminificatia obiectului

b. Freceventa obiectului in experienta perceptiva anterioara

c. Noutatea obiectului

a.	a
b.	b
c.	a+b

ANS: C

Gradul de generalitate al reprezentarii se refera la:

a.	Numarul cazurilor (obiectelor) individuale pe care le subordoneaza
b.	Numarul insusirilor (notelor) pe care le cuprinde
c.	Calitatea informatiei pe care o furnizeaza

ANS: A

Posibilitatea de a avea reprezentari este asigurata de:

a. Atentie

b. Memorie

c. Vointa

d. Imaginatie

a.	a+b
b.	a
c.	b+d
d.	d

ANS: C

Reprezentarea este primul proces cognitiv care face posibila:

a.	Legatura noastra cu realitatea
b.	Ordonarea si sistematizarea obiectelor si fenomenelor
c.	Desfasurarea unei activitati mintale autonome, in absenta obiectului de referinta

ANS: C

10.

In acceptiunea cognitivismului, reprezentarea este:

a.	O imagine subiectiva pura
b.	Un simbol cu existenta fizica
c.	Un invariant perceptiv

ANS: B

11.

Stabilitatea reprezentarii in zona maximei claritati a constiintei este favorizata de:

a. Gradul de familiaritate al obiectului

b. Mobilitatea proceselor nervoase

c. Inertia proceselor nervoase

a.	a
b.	a+c
c.	a+b
d.	b+c

ANS: B

12.

Care din urmatoarele scoli psihologice considera gandirea ca proces

de inlantuire a imaginilor:

a.	Gestaltismul
b.	Behaviorismul
c.	Asociatianismul
d.	Scoala de la Wurzburg

ANS: C

13.

Care din scolile psihologiei clasice reducea procesul gandirii la

"echilibrul fortelor de camp" si la principiul insight-ului?

a.	Behaviorismul
b.	Gestaltismul
c.	Asociationismul
d.	Scoala de la Wurzburg

ANS: B

14.

Carui autor ii apartine lucrarea "Despre inteligenta maimutelor":

a.	O. Selz
b.	M. Wertheimer
c.	W. Kohler
d.	J. Watson

ANS: C

15.

Care scoala psihologica afirma ca "a gandi inseamna a opera adescvat

cu pattern-uri verbale si motorii in contextul unor situatii externe

problematice:

a.	Asociationismul
b.	Behaviorismul
c.	Gestaltismul

ANS: B

16.

Principalul obiectiv al scolii de la Wurzburg era sa demonstreze:

a.	Structura operatorie a gandirii
b.	Caracterul procesual - fazic al gandirii
c.	Caracterul pur, non-imagistic al gandirii

ANS: C

17.

In ce consta meritul principal al lui O. Selz in studiul gandirii?

a.	In demonstrarea caracterului formal-abstract al acesteia
b.	In demonstrarea dependentei ei de experienta senzoriala
c.	In stabilirea distinctiei dintre proces si produs, dintre operatie si continut

ANS: C

18.

Care dintre scolile psihologiei clasice are meritul de a fi recunoscut rolul invatarii in dezvoltarea gandirii si in introducerea principiului incercare - eroare?

a.	Introspectionismul
b.	Psihanaliza
c.	Behaviorismul
d.	Gestaltismul

ANS: C

19.

1. Gandirea este o reflectare a realitatii de tip:

a. Imagistic - intuitiv

b. Mijlocit

c. Secvential - serial

d. Generalizat - abstract

a.	a+c
b.	b+d
c.	b
d.	b+c

ANS: B

20.

1. Gandirea este o reflectare de ordin:

a. Biofizic

b. Subiectiv

c. Substantial

d. Ideal

a.	a
b.	a+c
c.	b+c
d.	b+d

ANS: D

21.

Caracterul subiectiv al reflectarii la nivelul gandirii inseamna:

a. Anularea preciziei si obiectivitatii

b. Orice proces de gandire apartine si se realizeaza in capul unui individ concret

c. Continutul gandirii il constituie numai starile interne ale subiectului

d. Implicarea spiritului critic si a criteriilor de semnificatie si esentialitate

a.	a+c
b.	b+c
c.	b+d
d.	c+d

ANS: C

22.

Caracterul mijlocit al reflectarii in cadrul gandirii este asigurat de:

a. Datele senzatiilor si perceptiilor

b. Legatura ei directa cu obiectul extern

c. Datele activate din memoria de lunga durata

d. Starile interne de motivatie

a.	a
b.	a+b
c.	a+c
d.	b+c

ANS: C

23.

Gandirea reflecta:

a. Insusiri accidentale si particulare ale obiectelor si fenomenelor

b. Insusiri comune

c. Orice fel de insusiri

d. Insusiri esentiale

a.	a
b.	a+b
c.	a+c
d.	b+d

ANS: D

24.

1. Caracterul abstract al reflectarii specifice gandirii consta in:

a.	Ruperea ei de realitate
b.	Desprinderea din contextul obiectual a unor insusiri si operarea cu ele in calitate de entitati de-sine-statatoare
c.	Denaturarea datelor senzoriale

ANS: B

25.

Caracterul ideal al reflectarii la nivelul gandirii inseamna:

a. Ireductibilitatea continuturilor ei la substratul material - procesele biofizice, biochimice si fiziologice ale creierului

b. Identitatea continuturilor ei cu obiectele externe

c. Crearea unei realitati sui generis, non-obiectuale, simbolice

a.	a+b
b.	b+c
c.	a+c

ANS: C

26.

Continuturile informationale ale gandirii se organizeaza pe baza unor

criterii:

a.	Spatio-temporare
b.	Situational-concrete
c.	De generalitate si esentialitate

ANS: C

27.

Caracterul negentropic al gandirii consta in:

a. Autonomia ei functionala

b. Opozitia ei fata de realitate (obiect)

c. Cresterea eficientei activitatii si comportamentului

d. Reducerea in cadrul sistemului personalitatii a nivelului entropiei

a.	a+c
b.	b+c
c.	b+d
d.	c+d

ANS: D

28.

Coordonata actionala ne permite sa stabilim:

a.	Baza genetica obiectiva a gandirii
b.	Caracterul subiectiv - intern al gandirii
c.	Caracterul mijlocit - abstract al gandirii

ANS: A

29.

Teoria actionala a gandirii se opune si respinge:

a. Teoria caracterului pasiv - mecanic al reflectarii la nivelul gandirii

b. Teoria caracterului exclusiv intern si predeterminat al schemelor si operatiilor gandirii

c. Teoria formelor pure

a.	a+b
b.	a+c
c.	b+c

ANS: C

30.

Coordonata actionala in abordarea gandirii a fost argumentata si

demonstrata experimentul de:

a. W. Wundt

b. H. Wallon

c. W. Kohler

d. J. Piaget

a.	a+c
b.	b+c
c.	b+d

ANS: C

31.

Coordonata genetica ne obliga sa abordam gandirea:

a.	Ca expresie a interactiunii genelor
b.	Ca realitate statica, imuabila
c.	Ca realitate dinamic - evolutiva

ANS: C

32.

In interpretarea devenirii si dezvoltarii gandirii in plan individual

accentul principal trebuie pus pe evidentierea:

a.	Rolului factorilor interni, ereditari
b.	Continutului si specificului interactiunii dintre ereditate si mediu
c.	Rolului factorilor de mediu

ANS: B

33.

Ca sistem, gandirii ii sunt proprii atributele:

a.	Determinism
b.	Probabilistic
c.	Semi-determinism si semi-probabilist

ANS: C

34.

Din punct de vedere structural, gandirea trebuie considerata:

a.	Un sistem monobloc
b.	Un sistem cvadridimensional
c.	Un sistem bidimensional
d.	Un sistem tridimensional

ANS: B

35.

Care este compoenenta distincta, noua pe care o include modelul

cvadridimensional al gandirii?

a.	Blocul operatiilor
b.	Blocul continuturilor
c.	Blocul relatiilor
d.	Blocul produselor

ANS: C

36.

Prin operatie a gandirii intelegem:

a.	Orice transformare
b.	O transformare unidirectionala realizata in plan mintal intern
c.	O transformare bidirectionala realizata in plan mintal intern

ANS: C

37.

Care din proprietatile de mai jos este esentiala pentru operatiile

gandirii?

a.	Tranzitivitatea
b.	Reflexivitatea
c.	Reversibilitatea
d.	Asociativitatea

ANS: C

38.

Proprietatea reversibilitatii a fost pusa in evidenta si demonstrata

experimental de:

a.	P. Janet
b.	J. Piaget
c.	H. Pieron
d.	L. Vagotski

ANS: B

39.

Obiectivul principal al lucrarii "Psihologia inteligentei" este acela de a

demonstra:

a.	Specificul continutului reflectoriu al gandirii
b.	Superioritatea gandirii in raport cu perceptia
c.	Rolul educatiei in dezvoltarea gandirii
d.	Caracterul evolutiv si stadialitatea devenirii operatiilor gandirii

ANS: D

40.

Care din operatiile enumerate mai jos fac parte din categoria celor

generale (fundamentale):

a. Operatiile de calcul matematic

b. Analiza

c. Masurarea dimensiunilor metrice

d. Generalizarea

a.	a+c
b.	b+c
c.	b+d
d.	a+d

ANS: C

41.

Gruprarea operatiilor gandirii in concrete si formale se face in functie

de:

a.	Planul in care se desfasoara (extern - intern)
b.	Natura rezultatului sau produsului
c.	Natura continutului (materialului) pe care-l transforma:

ANS: C

42.

Potrivit studiilor lui J. Piaget, reversibilitatea apare in:

Stadiul sensorio-motor

Stadiul preoperator

Analiza: Efectele consumului de alcool

Analiza: Identitatea de secui

Stadiul operatiilor formale

Stadiul operatiilor concrete

ANS: D

43.

Pentru nivelul operatiilor concrete, J. Piaget a stabilit:

a.	4 tipuri de grupari
b.	8 tipuri de grupari
c.	6 tipuri de grupari
d.	2 tipuri de grupari

ANS: B

44.

Transformarea identica (I), in cadrul operatiilor formale:

a.	Nu schimba nimic in propozitiune
b.	Schimba total propozitiunea
c.	Inlocuieste subiectul in propozitiune

ANS: A

45.

Transformarea reciproca (R), in cadrul operatiilor formale consta in:

a. Permutarea completa a termenilor

b. Inversarea conjunctiilor si disjunctiilor

c. Inversarea negatiilor

d. Inversarea afirmatiilor

a.	a+c
b.	b+c
c.	a+d
d.	c+d

ANS: D

46.

Transformarea corelativa (C) in cadrul operatiilor formale:

a. Este opusa transformarii identice

b. Este opusa transformarii reciproce

c. Schimba reciproc conjunctiile si disjunctiile

a.	a+b
b.	b+c
c.	a+c

ANS: B

47.

Identificarea insusirilor si elementelor esentiale ale obiectelor si

fenomenelor se realizeaza pe baza:

a.	Generalizarii
b.	Analizei si comparatiei
c.	Sintezei

ANS: B

48.

Traiectoria operatiei de analiza merge:

a. De la individual spre general

b. De la parte la intreg

c. De la suprafata obiectului spre interiorul lui

d. De la intreg la parte

a.	a+b
b.	b+c
c.	c+d
d.	b+d

ANS: C

49.

Analiza este operatia corelativa:

a.	Generalizarii
b.	Abstractizarii
c.	Sintezei

ANS: C

50.

Din punct de vedere cognitiv, prin operatia de sinteza, gandirea:

a.	Recompune obiectul in ipostaza in care era inainte de a fi fost supus analizei
b.	Recompune obiectul intr-o ipostaza calitativ noua
c.	Recompune obiectul intr-o ipostaza schematizata

ANS: B

51.

Sinteza este:

a.	Exclusiv monomodala
b.	Exclusiv plurimodala
c.	Si modala si plurimodala

ANS: C

52.

Clasificarea este o operatie:

a.	Subiacenta abstractizarii
b.	Subiacenta generalizarii
c.	Subiacenta sintezei

ANS: C

53.

Abstractizarea este operatia prin care gandirea:

a. Retine anumite insusiri si elimina altele

b. Separa insusirile esentiale de cele neesentiale

c. Desprinde din contextul obiectual o insusire si o transforma in entitate de sine statatoare

a.	a+c
b.	a+b
c.	b+c

ANS: A

54.

Prin generalizare, gandirea dezvolta cunoasterea:

a.	In extensiune
b.	In abstractiune
c.	In intensiune

ANS: A

55.

Generalizarea se aplica:

a.	Tuturor insusirilor
b.	Numai insusirilor individuale
c.	Numai insusirilor comune

ANS: C

56.

Generalizarea consta in:

a.	Relaxarea insusirilor esentiale
b.	Extinderea (transferul) insusirilor comune
c.	Scoaterea in prim plan a unui obiect in cadrul unei multimi

ANS: B

57.

Algoritmul este o structura:

a.	De continut
b.	De relatie
c.	Operatorie

ANS: C

58.

Algoritmul exprima o relatie intre transformari:

a.	De tip determinist
b.	De tip probabilist
c.	Atat de tip determinist, cat si de tip probabilist

ANS: A

59.

Aplicarea unui algoritm duce:

a.	La obtinerea sigura a rezultatului, intotdeauna
b.	In cadrul gandirii nu este posibila operarea cu algoritmi
c.	La obtinerea doar uneori a rezulutatului cautat

ANS: A

60.

Structura operatorie de tip algoritmic a gandirii este solicitata si se

aplica:

a.	In orice situatie problematica particulara
b.	In situatiile problematice bine definite
c.	In situatiile problematice slab definite

ANS: B

61.

Schema operatorie de tip euristic se bazeaza pe:

a.	Principiul economiei (parcimoniei)
b.	Principiul determinismului liniar
c.	Principiul incercarilor si erorilor

ANS: C

62.

Operativitatea de tip euristic a gandirii se aplica:

a.	In orice situatie problematica
b.	In orice situatie problematica slab definita
c.	In orice situatie problematica bine definita

ANS: B

63.

In plan ontogenetic:

a.	Operativitatea euristica o precede pe cea algoritmica
b.	Operativitatea algoritmica o precede pe cea euristica
c.	Ambele tipuri de operativitate se constituie in acelasi timp

ANS: A

64.

In operativitatea de tip divergent se trece:

a.	De la un numar initial mare de elemente la un numar mic de elemente
b.	De la un singur element la mai multe elemente
c.	Se ramane la acelasi numar de elemente

ANS: B

65.

In operativitatea de tip convergent:

a.	Se trece de la un numar initial mare de elemente la un numar mai mic de elemente
b.	Se ramane la acelasi numar de elemente
c.	Se trece de la un singur element la un numar mai mare

ANS: A

66.

Care din achizitiile stadiului sensorio-motor enumerate mai jos devin esentiale pentru geneza gandirii:

a. Reactia de orientare

b. Schema obiectului permanent

c. Miscarile instrumental-obiectuale

d. Schema cauzalitatii obiective

a.	a+b
b.	b+c
c.	b+d

ANS: C

67.

In stadiul preoperator, gandirea:

a.	Se centreaza pe aspectele comune ale obiectelor
b.	Este subordonata principiului abstractizarii
c.	Dobandeste proprietatea reversibilitatii
d.	Este fenomenista si egocentrica

ANS: D

68.

Gandirea fenomenista:

a.	Separa esentialul de fenomenal
b.	Separa necesarul de intamplator
c.	Este intuitiva si dominata de influenta perceptiei

ANS: C

69.

In stadiul preoperator, avem de a face:

a.	Numai cu transformarea indirecta
b.	Numai cu transformarea directa
c.	Numai cu transformari bidirectionale

ANS: B

70.

Reversibilitatea apare:

a.	In stadiul senzorio-motor
b.	In stadiul preoperator
c.	In stadiul operatiilor concrete
d.	In stadiul operatiilor formale

ANS: C

71.

In stadiul operetiilor concrete, gandirea are de a face:

a.	Numai cu ceea ce se afla nemijlocit in fata copilului
b.	Numai cu ceea ce se afla prezent in campul perceptiv
c.	Atat cu ceea ce este prezent, cat si cu ceea ce nu este prezent in campul perceptiv

ANS: A

72.

Operatiile formale au ca suport:

a.	Sistemul imaginilor perceptive
b.	Sistemul reprezentarilor
c.	Sistemul lingvistic

ANS: C

73.

Unitatea de baza a structurii de continut a gandirii este:

a.	Imaginea
b.	Schema
c.	Judecata
d.	Notiunea

ANS: D

74.

Notiunea integreaza:

a. Totalitatea insusirilor unui obiect

b. Insusirile comune

c. Insusirile esentiale

a.	a+b
b.	b+c
c.	a+c

ANS: B

75.

Notiunea este:

a.	Intotdeauna adevarata
b.	Intotdeauna falsa
c.	Nici adevarata, nici falsa

ANS: C

76.

Concreta este acea notiune care:

a.	Reflecta insusiri neesentiale
b.	Reflecta insusiri individuale
c.	Poseda proprietatea de a fi reprezentata

ANS: C

77.

Notiunea subordoneaza:

a.	Obiecte care au cel putin o insusire comuna
b.	Obiecte care au toate insusirile comune
c.	Obiecte care nu au nici o insusire comuna

ANS: A

78.

Notiunea abstracta:

a.	Reflecta insusiri inexistente in realitate
b.	Reflecta insusiri desprinse de suportul si contextul lor obiectual perceptibil
c.	Reflecta insusiri individuale

ANS: B

79.

Care din notiunile mentionate mai jos are cea mai mare sfera si cel mai

mic volum:

a.	Pasare
b.	Vrabie
c.	Mamifer
d.	Animal

ANS: D

80.

Piramida notiunilor se structureaza pe verticala dupa criteriul:

a.	Gradul de generalitate
b.	Natura continutului informational
c.	Genetic

ANS: A

81.

La baza piramidei se situeaza notiunile:

a. Cu sfera cea mai larga

b. Cu volumul cel mai mare

c. Cu sfera cea mai ingusta

d. Cu volumul cel mai mic

a.	a+c
b.	a+d
c.	b+c
d.	c+d

ANS: C

82.

Continutul notiunilor se dezvaluie:

a.	Prin reprezentari
b.	Prin actiuni asupra obiectelor
c.	Prin definitii

ANS: C

83.

Judecata este o structura informationala:

a.	De tip sumativ
b.	De tip integrativ simultan (configurational)
c.	De tip integrativ serial (propozitional)

ANS: C

84.

Judecata reflecta realitatea:

a. In dinamica ei

b. In statica ei

c. In structura ei

a.	a+b
b.	a+c
c.	b+c

ANS: B

85.

Judecata:

a.	Este intotdeauna adevarata
b.	Este sau adevarata sau falsa
c.	Nu este nici adevarata nici falsa

ANS: B

86.

O judecata este universala daca:

a.	Cuprinde toate insusirile unui obiect
b.	Cuprinde toate insusirile esentiale ale unui obiect
c.	Se refera la toate elementele unei clase

ANS: C

87.

Adevarul sau falsul unei judecati se face prin:

a.	Analiza continutului notiunilor
b.	Corectitudinea formularii
c.	Raportarea la criteriul realitatii

ANS: C

88.

In rationamentul inductiv concluzia:

a.	Se confirma intotdeauna
b.	Uneori se confirma, alteori se infirma
c.	Nu se confirma niciodata

ANS: B

89.

Caracterul relativ al concluziei in rationamentul inductiv se datoreste:

a.	Continutului premiselor
b.	Ordinii in care sunt asezate premisele
c.	Incompletitudinii procesului de inductie

ANS: C

90.

Silogismul este un rationament:

a.	De tip deductiv
b.	De tip analogic
c.	De tip inductiv

ANS: A

91.

Reteaua semantica leaga intre ele:

a.	Judecatile
b.	Conceptele
c.	Rationamentele

ANS: B

92.

Scenariile cognitive reflecta:

a.	Transformari ale cognitiilor abstracte
b.	Transformari ale pozitiilor spatiale ale unui obiect
c.	Succesiuni de evenimente (actiuni) specifice unui anumit context

ANS: C

93.

In rationamentul analogicse stabilesc:

a.	Deosebiri intre obiecte asemanatoare
b.	Asemanari intre obiecte diferite
c.	Identitati intre obiecte apartinand unor clase diferite

ANS: B

94.

Formarea conceptelor se bazeaza pe:

a.	Procesarea de tip analogic
b.	Procesarea de tip inductiv
c.	Procesarea de tip deductiv

ANS: B

95.

Expresia "Daca.atunci" defineste:

a.	Silogismul
b.	Rationamentul analogic
c.	Rationamentul ipotetico-deductiv

ANS: C

96.

Prin problema intelegem:

a.	Orice situatie obiectiva externa
b.	Orice siutuatie obiectiva externa slab definita
c.	Orice situatie obiectiva externa pentru care subiectul nu dispune de raspuns
d.	Orice situatie obiectiva externa bine definita

ANS: C

97.

Pentru rezolvarea unei probleme este necessar:

a. Sa se evalueze volumul de informatie pe care il contine

b. Sa existe in repertoriul memoriei raspunsul corespunzator

c. Sa se identifice tipul (categoria) din care face parte

d. Sa se aleaga metoda adecvata de abordare

a.	a+b
b.	a+c
c.	b+c
d.	c+d

ANS: D

98.

Functia decizionala a gandirii se exercita:

a.	In orice situatie
b.	In situatii noi, neintalnite anterior
c.	In situatii alternative

ANS: C

99.

Comunicarea este:

a.	Un schimb de energie
b.	Un schimb de semnale
c.	Un schimb de informatie

ANS: C

100.

Comunicarea nonverbala:

a.	Are semantica, dar nu are sintaxa
b.	Are sintaxa, dar nu are semantica
c.	Are si semantica si sintaxa
d.	Nu are nici semantica, nici sintaxa

ANS: A

101.

Latura cantitativ-statistica se refera la:

a.	Cantitatea de informatie emisa
b.	Cantitatea de informatie transmisa
c.	Cantitatea de informatie pierduta pe canal

ANS: B

102.

In cazul experimentului de aruncare a unei monede, mesajul (cuvantul) "pajura" ne furnizeaza:

a.	3 biti de informatie
b.	2 biti de informatie
c.	1 bit de informatie

ANS: C

103.

1. Comunicarea este compromisa daca:

a.	S > Z
b.	S = Z
c.	S < Z

ANS: C

104.

Codarea consta in:

a.	Transmisia informatiei de la emitator la receptor
b.	Interpretarea mesajului de catre receptor
c.	Trecerea informatiei de pe un suport substantial - energetic pe altul

ANS: C

105.

Limbajul verbal precede limba:

a.	In plan istoric
b.	In plan ontogenetic
c.	In plan interindividual

ANS: B

106.

1. Cuvantul face parte din categoria:

a.	Semnalelor
b.	Simbolurilor
c.	Semnelor

ANS: C

107.

Redundanta:

a. Micsoreaza diferenta dintre cantitatea de informatie emisa si cea receptionata

b. Creste viteza de transmitere a semnalelor

c. Reduce efectul zgometului si sporeste fidelitatea transmisiei

a.	a+b
b.	a+c
c.	b+c

ANS: B

108.

Semnificatia cuvintelor care formeaza vocabularul limbilor naturale

este:

a.	Un rezultat al evolutiei istorice a comunicarii
b.	Un rezultat al evolutiei ontogenetice a comunicarii
c.	Un dat aprioric

ANS: A

109.

Decodarea este operatia care se realizeaza:

a.	La nivelul emitatorului
b.	De-a lungul canalului de transmisie
c.	La nivelul destinatarului

ANS: C

110.

In teoria lui N. Chomsky:

a.	Intre structura profunda si strucura de suprafata exista un raport de 1:1
b.	Unei structuri profunde ii corespund mai multe structuri de suprafata
c.	Unei structuri de suprafata ii corespund mai multe structuri profunde

ANS: B

111.

Legea lui Zipf se refera la:

a.	Fluenta vorbirii
b.	Corectitudinea vorbirii
c.	Raportul dintre lungimea cuvintelor si frecventa utilizarii lor in comunicarea cotidiana

ANS: C

112.

Intelegerea mesajelor exprimate in limbaj verbal este ingreunata de:

a. Lungimea inegala a cuvintelor

b. Incalcarea regulilor sintactice

c. Caracterul polisemic al cuvintelor

a.	a+b
b.	a+c
c.	b+c

ANS: C

113.

Factorul esntial care determina alegerea cuvintelor in procesul

comunicarii este:

a.	Dispozitia interlocutorilor
b.	Obiectul comunicarii
c.	Contextul

ANS: B

114.

Functia de reglare a limbajului consta in:

a. Raportarea corecta a cuvantului la obiect

b. Exprimarea libera a ideilor

c. Influentarea starii si comportamentelor celor din jur

d. Influentarea starii si comportamentelor proprii

a.	a+b
b.	a+c
c.	a+d
d.	c+d

ANS: D

115.

Limbajul intern este:

a.	Echivalent limbajului extern
b.	Premisa dezvoltarii limbajului extern
c.	Limbajul extern selectiv comprimat

ANS: C

116.

Lezarea centrului Wernicke provoaca:

a.	Pierderea auzului
b.	Pierderea capacitatii de intelegere a vorbirii celor din jur
c.	Pierderea capacitatii de articulare a cuvintelor

ANS: B

117.

Lezarea carui centru cortical provoaca tulburarea sau pierderea

capacitatii vorbirii:

a.	Centrul Wernicke
b.	Centrul Goltz
c.	Centrul Burdach
d.	Centrul Broca

ANS: D

118.

Care din afirmatiile de mai jos este corecta:

a. Orice cuvant exprima o notiune

b. Numai cuvintele substantiv exprima notiuni

c. Orice notiune se exprima prin cuvant

d. Unele cuvinte exprima notiuni

a.	a+c
b.	a+b
c.	b+c
d.	c+d

ANS: D

119.

Regulile morfologiei:

a.	Schimba doar forma cuvintelor
b.	Schimba forma si semnificatia cuvintelor
c.	Schimba doar semnificatia cuvintelor

ANS: B

120.

Din punct de vedere semantic, cuvintele in cadrul vocabularului nostru

intern:

a. Raman entitati independente

b. Se ordoneaza concentric

c. Se ordoneaza liniar

d. Se ordoneaza in retele ierarhice

a.	a+b
b.	b+c
c.	b+d
d.	c+d

ANS: C

121.

Atentia este:

a.	Un proces cognitiv cu continut propriu
b.	Un proces (mecanism) reglator
c.	O stare dispozitionala

ANS: B

122.

Atentia este o structura:

a.	Pur psihologica
b.	Dubla
c.	Pur fiziologica

ANS: B

123.

Care din calitatile atentiei asigura corectitudinea performantei?

a. Comutativitatea

b. Stabilitatea

c. Distributivitatea

d. Concentrarea

a.	a+b
b.	b+c
c.	a+c
d.	c+d

ANS: B

124.

Reflexul de orientare sta la baza:

a.	Atentiei voluntare
b.	Atentiei postvoluntare
c.	Atentiei involuntare

ANS: C

125.

Atentia voluntara se asociaza cu:

a. Starea de veghe relaxata

b. Crearea unor "dominante" corticale

c. Automatisme motorii

d. Incordare neuropsihica

a.	a+b
b.	b+c
c.	b+d
d.	a+c

ANS: C

126.

Atentia este implicata:

a.	Doar in selectia stimulilor la "intrare"
b.	Doar in selectia stimulilor la "intrare"
c.	Doar in selectia si controlul raspunsurilor
d.	Doar in comunicarea interpersonala

ANS: B

127.

Nivelul atentiei:

a.	Variaza de la o persoana la alta
b.	Este acelasi la toti oamenii
c.	Ramane constant de-alungul intregii vieti

ANS: A

128.

Raportul intre oboseala nervoasa si concentrarea atentiei:

a.	Este invers proportional
b.	Este direct propotional
c.	Este constant

ANS: A

129.

Deficitul de atentie se exprima prin:

a. Cresterea intensitatii concentrarii

b. Amplificarea distributivitatii

c. Cresterea instabilitatii

d. Reducerea duratei de focalizare

a.	a+b
b.	b+c
c.	c+d
d.	b+d

ANS: C

130.

Potrivit ipotezei "parolei", filtrarea trebuie sa se produca:

a.	Mai aproape de "intrare"
b.	Mai aproape de "iesire"
c.	Intre "intrare" si "iesire"

ANS: A

131.

Modelul cognitiv al atentiei elaborat de Pasqual-Leone se bazeaza pe

ipoteza:

a.	Iradierii excitatiei
b.	Reducerii la absurd
c.	Operatorilor constructivi

ANS: C

132.

Afectivitatea reflecta:

a.	Starile mediului intern al organismului
b.	Raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern
c.	Proprietatile esentiale ale stimulului

ANS: B

133.

Caracterul polar al emotiilor deriva din:

a.	Intensitatea stimulilor
b.	Caracterul raportului dintre evenimentele interne si cele externe
c.	Vointa subiectului

ANS: B

134.

Emotia se caracterizeaza prin:

a. Intensitate scazuta

b. Durata scurta

c. Declansare lenta

d. Intensitate mare

a.	a+b
b.	b+c
c.	b+d
d.	c+d

ANS: C

135.

Ambivalenta emotionala consta in:

a.	Succesiunea a doua emotii de semn opus
b.	Coexistenta in aceeasi structura a doua emotii pozitive
c.	Coexistenta in aceeasi structura a doua emotii de semn opus
d.	Coexistenta in aceeasi structura a doua emotii negative

ANS: C

136.

"Optimumul emotional" este determinat de:

a.	Continutul trairii
b.	Intensitatea trairii
c.	Semnul trairii

ANS: B

137.

Dispozitia este:

a.	O traire emotionala de moment
b.	Forma de reactie a subiectului la situatiile externe
c.	O stare afectiva globala, de fond

ANS: C

138.

Ura este un sentiment:

a.	Determinat biologic
b.	Determinat social
c.	Determinat de interactiunea biologicului cu socialul

ANS: C

139.

Trairea emotionala:

a.	Precede expresiile emotionale
b.	Este concomitenta cu expresiile emotionale
c.	Succede exaresiilor emotionale

ANS: A

140.

Care din afirmatiile de mai jos apartine teoriei James - Lange:

a.	"Mi-e frica pentru ca fug"
b.	"fug pentru ca mi-e frica"

ANS: A

141.

O emotie perturba desfasurarea normala a activitatii:

a.	Cand se produce brusc
b.	Cand este de semn negativ
c.	Cand este prea puternica

ANS: C

142.

Expresiile emotionale:

a.	Sunt proprii tuturor animalelor
b.	Sunt proprii numai omului
c.	Se manifesta numai in cadrul relatiilor interpersonale

ANS: A

143.

Anxietatea este:

a.	O stare de necesitate
b.	O componenta obligatorie a procesului emotional - afectiv
c.	O stare de teama cu referential nedefinit

ANS: C

144.

1. Care din autorii de mai jos au elaborat teoria centrista a emotiei:

a. I.P. Pavlov

b. R. Cannon

c. A. Bard

d. H. Wallon

a.	a+b
b.	a+c
c.	b+c
d.	b+d

ANS: C

145.

Motivatia exprima:

a.	Independenta omului fata de actiunea stimulilor externi
b.	Atat independenta cat si dependenta omului fata de factorii mediului extern
c.	Dependenta omului de factorii externi

ANS: B

146.

Dinamica motivationala se supune:

a. Legii efectului

b. Legii ciclicitatii (periodice)

c. Legii asociatiei

d. Legii tensiunii - reductiei

a.	b+d
b.	a+d
c.	a+c
d.	c+d

ANS: A

147.

Motivatia in sens restrans se refera:

a.	La lipsa de informatie
b.	La scopul urmarit
c.	La orice declanseaza un comportament
d.	La orice declanseaza un comportament

ANS: D

148.

Motivul este:

a.	O conditie psihofiziologica a comportamentului
b.	O cauza interna a comportamentului
c.	Un mecanism de filtrare a stimulilor

ANS: A

149.

Impartirea motivatiei in primara si secundara are la baza:

a.	Criteriul intensitatii
b.	Criteriul duratei de activare
c.	Criteriul complexitatii
d.	Criteriul genetic

ANS: D

150.

Aspiratia si idealul sunt entitati motivationale:

a.	De tip homeostatic
b.	De tip entropic
c.	De tip proiectiv

ANS: C

151.

Stabiliti ordinea descrescatoare corecta a urmatoarelor entitati motivationale dupa gradul de integrare si amplitudinea efectelor perturbatoare produse de nesatisfacerea lor:

a. Motivele estetice

b. Motivele cognitive

c. Motivele Eu-lui

d. Motivele fiziologice

e. Motivele de securitate

a.	a+d+e
b.	b+c+e
c.	d+e+c+b+a
d.	d+e
e.	b+c+d+e

ANS: C

152.

Frustrarea este un fenomen:

a. Favorizant al satisfacerii motivelor (starilor de necesitate)

b. Frenator al satisfacerii starilor de necesitate

c. Intotdeauna negativ

d. Atat pozitiv cat si negativ

a.	b+d
b.	b+c
c.	a+b
d.	c+d

ANS: A

153.

La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a.	Criteriul complexitatii
b.	Criteriul genetic
c.	Criteriul urgentei de satisfacere

ANS: C

154.

Cui ii apartine afirmatia: "Cu cat un motiv se situeaza mai sus pe scara ierarhica, cu atat el este mai specific uman"?

a.	Lui G. Allport
b.	Lui S. Freud
c.	Lui A. Maslow
d.	Lui H. Murray

ANS: C

155.

Conflictul motivational este generat:

a.	De activarea succesiva a doua motive de acelasi gen
b.	De activarea simultana a doua motive, indiferent de gen
c.	De activarea unui motiv de tip "atractie" dupa un motiv de tip "respingere"

ANS: A

156.

Care dintre conflictele intermotivationale se asociaza cu gradul cel mai

ridicat de tensiune?

a.	Atractie - respingere
b.	Respingere - respingere
c.	Atractie - atractie

ANS: C

157.

Nivelul de expectatie, nivelul de realizare si nivelul de aspiratie:

a.	Trebuie sa se afle pe aceeasi linie
b.	Nivelul de realizare sa depaseasca nivelul de expectatie si pe cel de aspiratie
c.	Nivelul de aspiratie sa fie intotdeauna mai sus la distanta mare de nivelul de expectatie si de cel de realizare
d.	Nivelul de aspiratie sa fie intotdeauna mai sus si la distanta mica de nivelul de realizare si de cel de expectatie

ANS: D

158.

Frustrarea este:

a.	O veriga componenta a motivatiei
b.	Un obstacol in calea satisfacerii starilor de necesitate
c.	O caracteristica a vointei

ANS: B

159.

Legea Yerkes - Dodson exprima:

a.	Raportul dintre complexitatea sarcinii si nivelul motivatiei
b.	Raportul dintre intensitatea stimulului afectogen si intensitatea trairii emotionale
c.	Raportul dintre motivele pozitive si negative

ANS: A

160.

Impartirea motivatiei in extrinseca si intrinseca are la baza:

a.	Modul in care subiectul percepe si interpreteaza situatiile
b.	Pozitia motivatiei in raport cu structura activitatii
c.	Pozitia motivatiei fasa de rezultatul activitatii

ANS: B

161.

Imaginatia este procesul psihic prin care:

a. Cunoastem realitatea in detaliile sale

b. Creem o realitate noua

c. Creem o realitate fictiva

a.	a+b
b.	b+c
c.	a+c

ANS: B

162.

Imaginatia creatoare coreleaza cel mai bine cu:

a. Gandirea algoritmica

b. Gandirea divergenta

c. Gandirea euristica

d. Gandirea convergenta

a.	a+b
b.	b+c
c.	a+c

ANS: B

163.

Visele sunt produsul:

a.	Imaginatiei vigile creatoare
b.	Imaginatiei vigile reproductive
c.	Imaginatiei onirice

ANS: C

164.

Memoria este cea care asigura:

a.	Perceptia de sine
b.	Pastrarea echilibrului psihic intern
c.	Constiinta continuitatii Eu-lui in timp
d.	Discriminarea curenta a stimulilor

ANS: C

165.

Care din definitiile de mai jos este cea mai corecta:

a.	Memoria este procesul (mecanismul) de achizitie a informatiilor si experientelor noi
b.	Mecanismul de engramare, stocare, pastrare si ecforare a informatiilor si experientelor
c.	Capacitatea de a reproduce si utiliza informatii

ANS: B

166.

Care din calitatile memoriei tine de proprietatea nativa a creierului:

a.	Completitudinea
b.	Trainicia
c.	Volumul
d.	Fidelitatea

ANS: C

167.

Trainicia se refera la:

a.	Durata pastrarii
b.	Rapiditatea engramarii
c.	Promptitudinea reproducerii
d.	Fidelitatea reproducerii

ANS: A

168.

Memoria modala se delimiteaza in functie de:

a.	De caracterul concret sau abstract al materialului
b.	Volumul materialului
c.	Gradul de organizare a materialului
d.	Mecanismul de receptionare - procesare a materialului

ANS: D

169.

Curba lui Ebbinghaus reda:

a.	Dinamica engramarii
b.	Dinamica uitarii materialului fara sens
c.	Dinamica uitarii materialului cu sens
d.	Dinamica uitarii oricarui tip de material

ANS: B

170.

Reminiscenta este un proces prin care:

a.	Se imbogateste materialul memorat
b.	Saraceste materialul memorat
c.	Denatureaza materialul memorat

ANS: A

171.

Termenul de "sistem mnezic" desemneaza:

a.	Memoria semantica
b.	Un ansamblu de date care se subordoneaza unei reguli comune de selectare dupa criterii omogene si se sprijina pe acelasi mecanism neuronal
c.	Conexiunea dintre memoria de scurta durata si memoria de lunga durata

ANS: B

172.

In memoria de scurta durata informatia se fixeaza:

a.	Pe suport structural topografic
b.	Pe suport biochimic
c.	Pe suport biofizic

ANS: C

173.

Care din calitatile memoriei are valoarea cognitiv - instrumentala cea

mai mare:

a.	Volumul
b.	Fidelitatea
c.	Promptitudinea

ANS: B

174.

Impartirea memoriei in "implicita" si "explicita" are la baza criteriul:

a.	Coerenta reproducerii
b.	Trainicia pastrarii
c.	Modul de conectare in fluxul activitatii curente

ANS: C

175.

Memoria este:

a. La fel de eficienta in raport cu orice tip de material

b. Selectiv eficienta in raport cu diferitele tipuri de material

c. Selectiv eficienta in functie de gradul de motivare al subiectului

a.	a+b
b.	a+c
c.	b+c

ANS: C

176.

"Efectul listei" consta in:

a. Retinerea mai buna a elementelor de la inceputul unei serii

b. Retinerea mai buna a elementelor de la mijlocul seriei

c. Retinerea elementelor de la sfarsitul seriei

a.	a+b
b.	a+c
c.	b+c

ANS: B

177.

1. Memoria de lunga durata include:

a.	Numai informatia codificata verbal
b.	Numai materialul intuitiv concret
c.	Orice fel de informatie si experiente

ANS: C

178.

Ritmul uitarii este:

a.	Egal de-alungul timpului
b.	Mai mare la inceput
c.	Mai mare la sfarsitul intervalului

ANS: B

179.

Vointa este definita de:

a.	Magnitudinea obstacolului ce se interpune intre motiv si scop
b.	Claritatea scopului
c.	Intensitatea motivatiei

ANS: A

180.

Perseverenta este:

a.	Persistenta imaginii vizuale dupa disparitia obiectului
b.	O calitate a atentiei
c.	O trasatura volitionala a personalitatii

ANS: C

181.

Care din autorii de mai jos deriva vointa din conflictul dintre doua

atitudini de forte inegale:

a.	P. Janet
b.	W. Wundt
c.	W. Kohler
d.	J. Piaget

ANS: D

182.

Vointa este:

a.	Un mecanism de energizare
b.	Un mecanism de autoreglare automata
c.	Un mecanism de formulare a scopului
d.	Un mecanism de autoreglare intentionata

ANS: D

183.

Vointa este expresia:

a.	Raportului dintre necesitate si libertate
b.	Anularii determinismului
c.	Liberului arbitru

ANS: A

184.

Fermitatea exprima:

a.	Dependenta hotararilor proprii de influentele celor din jur
b.	Influenta exercitata asupra celor din jur
c.	Stabilitatea deciziilor si hotararilor luate

ANS: C

185.

Analiza si lupta motivelor este:

a.	O secventa a dinamicii motivationale
b.	O faza a structurii actului voluntar
c.	O faza a structurii procesului decizional

ANS: B

186.

Care din fenomenele de mai jos sunt faze ale actului voluntar:

a. Stabilirea si alegerea mijloacelor actiunii

b. Actualizarea unor motive

c. Stabilirea identitatii sarcinii

d. Deliberarea

a.	a+b
b.	a+c
c.	b+c
d.	b+d

ANS: D

187.

Taria sau forta vointei se verifica:

a. In raport cu "obstacolele" si dificultatile externe

b. In raport cu sine insusi

a.	a
b.	b
c.	a+b

ANS: C

188.

Efortul voluntar este mai mare in:

a.	Activitati complexe automatizate
b.	Activitati complexe neautomatizate
c.	Activitati simple neautomatizate
d.	La fel in toate tipurile de activitate

ANS: B

Contact \|- ia legatura cu noi -\|
Adauga document \|- pune-ti documente online -\|
Termeni & conditii de utilizare \|- politica de cookies si de confidentialitate -\|
Copyright © \|- 2024 - Toate drepturile rezervate -\|