Psihologia in romania

PSIHOLOGIA IN ROMANIA

1 Evolutia gandirii psihologice in Tarile Romane pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea: cronicarii, Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Stefan Michailescu, Constantin Leonardescu

2 Intemeierea psihologiei in Romania ca stiinta experimentala: Eduard Gruber, Nicolae Vaschide, Constantin Radulescu-Motru,

3 Perioada de avant a psihologiei romanesti (1920-1948): Florian Stefanescu -Goanga, Mihai Ralea, Ioan Nestor, George Bontila, Gheorghe Zapan, Nicolae Margineanu, Alexandru Rosca, Vasile Pavelcu, Ion Holban

1.     Prezentarea principalelor momente in evolutia conceptelor psihologice in Romania

2. Analiza contributiilor principalelor personalitati, scoli si curente la dezvoltarea psihologiei romanesti

1 Evolutia gandirii psihologice in Tarile Romane pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea

Gandirea psihologica in cultura romaneasca este prezenta prin descrieri caracterizari psihologice, portretizari, unele elemente de psihologie sociala incepand de la cronicari sau mari invatati. Nicolae Milescu in jurnalul sau de calatorie in China realizeaza observatii pertinente de natura psihologica asupra oamenilor si obiceiurilor. Dimitrie Cantemir realizeaza tablouri vii psihosociale ale vremii sale si chiar elemente de psihologie a varstelor in care arata rolul deprinderilor din copilarie in formarea personalitatii. Constantin Cantacuzino se pare ca a facut studii superioare cuprinzand si elemente de psihologie in Italia.

Vasile Conta realizeaza o prima abordarea sistematica a unor probleme de psihologie in lucrarea sa Teoria fatalismului (1875).

Titu Maiorescu era la curent cu cercetarile din domeniul psihologiei desfasurate mai ales in Germani. Maiorescu a scris manuale universitare de filozofie in care trateaza si problemele psihologice dar nu a realizat cercetari proprii in domeniul psihologiei. Conceptia sa filozofica si psihologica era puternic influentata de filozofia lui Kant.

Stefan Michailescu a fost unul dintre primii si cei mai remarcabili profesori de psihologie. Inspirandu-se din progresele psihologiei moderne va scrie in 1892 Introducere in psihofizica. Lucrarea sa a avut o importanta remarcabila in formarea la studentii romani a unor conceptii stiintifice experimentale despre viata psihica.

Constantin Leonardescu a fost si el unul dintre cei mai importanti profesori de filozofie si psihologia  de la Universitatea din Iasi.

2 Intemeierea psihologiei in Romania ca stiinta experimentala

Eduard Gruber la Universitatea din Iasi elaboreaza primul sau studiu de psihologie in 188 Utilizand introspectia el urmareste procesul de reactualizare in memorie a denumirii unei flori si ajunge la concluzia ca in procesul reamintirii participa imagini vizuale, auditive si motorii cu grade variate de constientizare. M. Bejat (1972) si Al. Rosca si M. Bejat (1976)  realizeaza o analiza detaliata a procesului de constituire a noii psihologii stiintifice in Romania. Eduard Gruber va prezenta in 1889 la Leipzig primele rezultate ale cercetarii sale privind auditia colorata (sinestezie). Apoi isi va sustine doctoratul cu Wundt in laboratoarele din Leipzig avand drept tema luminozitatea specifica a culorilor.

Nicolae Vaschide (1873-1907) a fost decisiv marcat de conferintele tinute de psihologul francez Alfred Binet in 1905 l a Universitatea din Bucuresti.

Constantin Radulescu-Motru (1868-1957) dupa obtinerea licentei in filozofie si-a continuat studiile la Paris timp de un an si apoi la Leipzig in laboratorul lui Wundt timp de trei ani. Si-a sustinut aici doctoratul cu teza Despre dezvoltarea teoriei lui Kant asupra cauzalitatii in natura. Dupa cum rezulta din analiza detaliata realizata de catre M. Bejat (1972) Radulescu-Motru a audiat la Paris si la Leipzig marii profesori de psihologie ai vremii si a lucrat inclusiv in laboratorul de psihofiziologie de la Sorbona chiar de la infiintarea acestuia. Aici realizeaza si primele sale cercetari de psihologie experimentala.

3 Perioada de avant a psihologiei romanesti (1920-1948

Florian Stefanescu-Goanga (1881-1958) dupa obtinerea licentei la Facultatea de Filozofie si Litere din Bucuresti si patru ani de activitate ca profesor, in 1908 pleaca la studii in Germania, la Leipzig, unde va sta timp de trei ani. Lucreaza in Institutul de psihologie a lui Wundt si in 1911 obtine titlul de doctor in filozofie cu o tema legata de Cercetari experimentale asupra simtului cromatic, publicata in revista lui Wundt.

In 1919 va ocupa catedra de psihologie de la Universitatea din Cluj, nou infiintata dupa Unire. Astfel trei dintre elevii romani a lui Wundt au infiintat laboratoarede psihologie experimentala in Romania: Eduard Gruber la Iasi, Radulescu-Motru la Bucuresti si Stefanescu-Goanga la Cluj.

Mihai Ralea  (1896-1964) a obtinut licenta in filozofie si litere si licenta in drept la Universitatea din Iasi 1918, apoi a plecat la Paris unde a obtinut titlul de doctor in stiinte economice si politice, apoi titlul de doctor in litere.

S-a acordat o atentie deosebita metodelor de investigatie a aptitudinilor si inteligentei fiind adaptate teste de inteligenta utilizate pe plan international, probe de reprezentare spatiala, flexibilitate mentala, temperament sau personalitate. In aceasta privinta s-au remarcat G.Bontila, N.Margineanu, I.Nestor, M.Peteanu, Al.Rosca, Ghe.Zapan. Sunt abordate probleme de psihologia invatarii si aplicatii ale psihologiei in oficiile de orientare scolara: D.Salade, I.Holban, N.Margineanu, Gh.Zapan, s.a. De asemenea s-au abordat si problemele persoanelor cu handicap: Al.Rosca, Florica Bagdasar, dar si aspecte psihologice ale educatiei copiilor supradotati: I.Rusu. Psihologia sociala este abordata mai ales in lucrarile lui M. Ralea si Fl. Stefanescu-Goanga.