Testarea psihologica (personalitatea) - grile pentru licenta

TESTAREA PSIHOLOGICA (PERSONALITATEA)

GRILE PENTRU LICENTA

Fragment: ascunde

TRUE/FALSE

1. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide.

ANS: T

2. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari.

ANS: T

3. Teoria Lui Cattell ce a stat la baza elaborarii chestionarului "C" prezinta anxietatea ca un factor primar care este o combinatie intre 5 factori secundari: constiinta de sine, forta eului, propensiunea paranoida, propensiunea spre culpabilitate, tensiunea ergica.

ANS: F

4. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil.

ANS: F

5. H. Gough prezinta "modelul cuboid" asupra structurii personalitatii ca avand 3 vectori principali: stilul interpersonal, raportarea la normele sociale, sentimentul personal de competenta.

ANS: T

6. In viziunea lui R.B. Cattell trasatura-sursa este cea care ramane constanta, fiind cea care trebuie cunoscuta si investigata in psihologie.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Complexitatea termenului de personalitate a fost subliniata de numerosi autori, urmatoarea afirmatie: "personalitatea este un cadru de referinta fundamental pentru definirea sensului si a valorii explicative a celorlalte notiuni psihologice" apartinandu-i lui:

a. Daniel David

b. Mielu Zlate

c. Septimiu Chelcea

ANS: B

2. Ion Dafinoiu apreciaza ca acea constructie teoretica elaborata in psihologie, in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic este:

a. personalitatea

b. persoana

c. personajul

ANS: A

3. Pornind de la analiza numeroaselor definitii ale personalitatii, Perron a identificat urmatoarele caracteristici dominante ale acesteia:

a. globalitatea si coerenta

b. coerenta, flexibilitatea, fluiditatea

c. globalitatea, coerenta, permanenta (stabilitatea) temporala

ANS: C

4. Pornind de la interactiunea dintre teorie si metode, se poate spune ca obiectivele teoriilor stiintifice si ale metodelor de evaluare a personalitatii sunt urmatoarele:

a. descrierea

b. explicarea

c. predictia

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

ANS: A

5. Cercetarea personalitatii trebuie sa se concentreze pe diferentele individuale care au o semnificatie in:

a. relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce ne permite: studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete in care este plasat individul;

b. realizarea unor predictii diferentiate valide

c. realizarea unor predictii diferentiate ambigui.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

ANS: C

6. Orientarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si contribuind, astfel, la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este:

a. perspectiva interactionista

b. perspectiva nomotetica

c. perspectiva idiografica

ANS: B

7. Abordarea ai carei reprezentanti analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune si promovand o orientare dinamica este:

a. perspectiva asociationista

b. perspetiva nomotetica

c. perspectiva idiografica

ANS: C

8. Analiza parcursului vietii este o metoda specifica:

a. orientarii idiografice

b. orientarii nomotetice

c. orientarii cognitiviste

ANS: A

9. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari, predispozitie ce este denumita:

a. functie

b. trasatura

c. stare

ANS: B

10. Orientarea ce promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictori comportamentului sunt legati de experienta anterioara a persoanei in situatii similare, este:

a. orientarea nomotetica

b. orientarea idiografica

c. orientarea situationista

ANS: C

11. Modelele ce ofera explicatii pornind de la un triplu determinism, psihologic, sociologic si biologic si care prezinta necesitatea de a lua in consideratie interactiunea dinamica dintre caracteristicile subiectilor si caracteristicile situatiilor sunt:

a. modelele trasaturilor

b. modelele interactioniste

c. modelele situationiste

ANS: B

12. Principiul conform caruia, in psihologie, cercetarea trebuie sa se bazeze pe un contract neexploatativ si reciproc, un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect, prin care persoana este bine sa fie informata, chiar de la inceput, asupra costurilor, riscurilor si beneficiilor acestui demers se refera la:

a. inselarea subiectilor

b. intimitate

c. consimtamantul informat

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

ANS: C

13. In etapa de evaluare si constructie a unui test de personalitate, un moment important este reprezentat de stabilirea tipului de proba ce va fi elaborata, alegere care este dependenta de:

a. scopul testarii

b. timpul de aplicare

c. domeniul in care va fi folosit testul

a. a+b

b. a+c

c. b+c

ANS: B

14. Intr-un test de personalitate, caracteristicile semantice ale itemilor care pot simplifica sau ingreuna procesele psihice implicate in raspunsurile la itemi sunt urmatoarele:

a. etalonarea

b. comprehensibilitatea

c. gradul de referinta personala

d. ambiguitatea

e. nivelul de abstractizare

f. experimentarea

g. evaluarea

a. a+b+c+e+f

b. b+c+f

c. d+e+f+g

d. b+c+d+e+g

ANS: D

15. In procesul de elaborare a unui test de personalitate, aplicarea experimentala a unui prim set de itemi ce au fost construiti, are ca scop identificarea surselor de eroare, a acelor factori care pot afecta:

a. performanta individului

b. fidelitatea testului

c. timpul de aplicare

ANS: B

16. In elaborarea testelor de personalitate, evitarea surselor de eroare poate fi realizata prin urmatoarele strategii:

a. elaborarea unor exemple introductive

b. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns

c. elaborarea unor scale de validare a testului.

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

ANS: A

17. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, experimentarea presupune si validarea statistica preliminara, in care se elimina itemii care sunt lipsiti de omogenitate, nu au semnificatie pentru trasatura vizata de test, aceste demersuri avand ca finalitati:

a. stabilirea gradului de dificultate al itemilor

b. stabilirea grilei de raspunsuri prin care sunt repartizate corect raspunsurile functie de diferite posibilitati

c. stabilirea capacitatii de discriminare a itemilor

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

ANS: A

18. Metoda de construire si selectare a itemilor, care presupune o selectie a acestora pe baza relatiilor empirice dintre item si masura criteriu specifica, pe baza relatiilor empirice dintre itemi si un criteriu exterior este:

a. metoda empirica (strategia criteriului exterior)

b. metoda criteriului intern

c. metoda intuitiva

ANS: A

19. Fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii, in viziunea lui R.B. Cattell sunt

a. inteligenta

b. sentimentele

c. ergii

a. a

b. b+c

c. a+b

ANS: B

20. Metoda analizei factoriale presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina varianta semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi fiind centrata pe:

a. criteriul extern

b. criteriul intern

c. situatiile concrete

ANS: B

21. Printre strategiile generale de construire a itemilor, Angleitner, Ostendorf si John au vorbit si de specificarea urmatoarelor criterii de excludere:

a. termeni care nu se aplica la toti indivizii, nu sunt relevanti pentru personalitate

b. termeni care se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionale

c. termeni care se refera doar la o parte din persoana

d. termeni clari, precisi

e. termeni a caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa

a. a+c

b. d+e

c. a+b+c+e

ANS: C

22. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice este necesara o permanenta raportare a itemului la:

a. etalon

b. validitatea sa discriminativa

c. grila de corectie

ANS: B

23. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:

a. afirmatia

b. lungimea

c. complexitatea

d. negatia

e. formatul itemului dat de propozitie si de tipul de raspuns

a. a+c

b. b+e

c. b+c+e

ANS: C

24. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul "C", a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de:

a. sex

b. profesie

c. varsta

a. a

b. a+c

c. a+b+c

ANS: B

25. In procesul de elaborare a testelor de personalitate, cercetarile ce au vizat caracteristicile psihometrice au vizat urmatorii parametrii:

a. media

b. varianta

c. numarul

d. stabilitatea

e. corelatia item-test ca determinare a capacitatii de discriminare a fiecarui test

a. c+d+e

b. a+b+d+e

c. a+b+c

ANS: B

26. Factorul din Chestionarul "C" descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:

a. C

b. Q4

c. Q3

ANS: C

27. Factorii primari obtinuti de Cattell prin analiza factoriala exprima:

a. trasaturile de suprafata care coreleaza intre ele

b. trasaturile-sursa ca dimensiuni de baza ale personalitatii

c. trasaturile semantice

ANS: B

28. In teoria lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care dinamizeaza intreg comportamentul, fiind orientate spre scopuri precise sunt:

a. ergii

b. emotiile

c. caracterul

ANS: A

29. In viziunea lui Cattell, fortele motivationale sau dinamice ale personalitatii care sunt considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt:

a. ergii

b. emotiile

c. sentimentele

ANS: C

30. Sentimentele, descrise de R.B. Cattell drept atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii sunt trasaturi-sursa de nivel:

a. inferior

b. mediu

c. superior

ANS: B

31. Nucleul sentimentelor, ca sentiment de sine ce influenteaza toate atitudinile subiectului, care asigura unitatea comportamentala, stabilitatea, coerenta, organizarea trasaturilor-sursa, controland toate structurile personalitatii este numit de Cattell:

a. sentiment secundar

b. sentiment principal

c. sentiment-master

ANS: C

32. Chestionarul PF16 cuprinde itemi ce fac parte din urmatoarele categorii:

a. intrebari referitoare la propriul comportament al individului respectiv

b. itemi care solicita exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni

c. itemi prin care subiectul are de ales intre ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare

d. itemi verbali sau numerici prin care este evaluat factorul de abilitate rezolutiva (B)

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c+d

ANS: C

33. Cercetarile coordonate de R.B. Cattell ce au avut in vedere problema varstei si a stabilitatii factoriale au dus la urmatoarele constatari:

a. unele trasaturi apar in adolescenta

b. altele dispar

c. altele sunt prezente de-a lungul tuturor varstelor

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

ANS: A

34. Chestionarul "C" Cattell, prin care se evaluaeaza anxietatea, cuprinde itemi organizati dupa:

a. 5 factori primari

b. caracterul manifest sau voalat (interiorizat al simptomelor enxietatii)

c. 2 factori primari

a. a

b. a+b

c. c

ANS: B

35. Psihologul american H. Gough a elaborat una din cele mai celebre probe de evaluare a personalitatii in psihologia moderna, cu larga aplicabilitate diferite domenii de activitate (scoli, industrie, birouri de consiliere), si anume este vorba de:

a. E.P.I.

b. F.P.I.

c. C.P.I.

ANS: C

36. Termenii care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atributele care se regasesc in toate culturile si societatile si au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare directa, sunt in viziunea lui H. Gough:

a. conceptele populare

b. conceptele necunoscute

c. conceptele consacrate

ANS: A

37. In varianta din 1987 a C.P.I., H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume:

a. independenta

b. conformismul

c. empatia

a. a+b

b. b+c

c. a+c

ANS: C

38. Modul de construire al C.P.I. permite o interpretare multifazica si profunda, lucru posibil mai ales prin:

a. considerarea doar a primelor 3 scale

b. evaluarea unei singure scale reprezentative

c. intercorelarea scalelor

ANS: C

39. Scalele din C.P.I. care sunt importante in prima etapa de interpretare, cea de validare a protocolului, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretam sau a felului cum poate fi interpretat, sunt urmatoarele:

a. Wb, Cm si Gi

b. Fe, Fx

c. Py, Sc

ANS: A

40. Analiza globala din interpretarea foii de profil C.P.I., care ne permite formularea unor ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme presupune:

a. evaluarea unei singure scale

b. analiza configuratiei profilului

c. evaluarea conditiei eului

ANS: B

41. Evaluarea conditiei eului pentru C.P.I. poate presupune un prim demers de cercetare pornind de la:

a. ipoteza legata de varsta si sexul subiectului

b. evaluarea scalei numita stabilitate-instabilitate emotionala

c. de la scalele implicate in conditia eului (Sa, Wb, Fe)

a. b

b. a+b

c. a+c

ANS: C

42. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul C.P.I., analiza modelelor de relationare, rezultate din formularea unor ipoteze formulate din studiul semnificatiei scalelor grupate, poarta denumirea de:

a. analiza unei singure scale

b. analiza de pattern

c. analiza conceptelor-populare

ANS: B

43. Chestionarul de Personalitate California permite interpretarea perceptiei sociale a comportamentului, care este valabila pentru:

a. scoruri extremizate (note T sub 35 sau peste 75)

b. scoruri medii

c. scoruri unice

ANS: A

44. Varianta noua a C.P.I. include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough:

a. modelul tridimensional al intelectului

b. piramida trebuintelor

c. modelul cuboid

ANS: C