Comunicatii
Instalatii de telefonieInstalatii de telefonie Telefonul Inventat in martie 1876 de Alexander Graham Bell, telefonul e una dintre cele folosite servicii de telecomunicatie din lume. Desi au avut loc imbunatatiri semnificative in felul in care sunt transmise mesajele pe distante mar, operatiunea de baza s-a schimbat doar putin in cursul secolelelor. Un telefon este compus dintr-un emitator, un receptor si un disc sau un mecanism dotat cu butoane pentru formarea numerelor. Emitatorul transforma sunetul intr-un curent electric fluctuant, pe cand receptorul retransforma acel curent in sunet. Telefonul poate functiona datorita deplasarii sunetului prin aer sub forma de unde.Cuvintele sunt transportate de ele prin aerul miscat de corzile vocale. Aceste unde sonore exercita o forta destul de mare pentru a indoi usor a folie subtire de metal.Diafragma de metal revine la pozitia initiala dupa trecerea sunetului. Astfel, ea vibreaza dupa modelul undelor de sunet.Un emitator e format dintr-o asemenea diafragma mica de metal ce acopera o camaruta cu granule de carbon.Un curent electric trece constant prin ea si prin carbon. Cand granulele sunt strans lipite, ele permit unei cantitati mai mare de curent electric sa treaca decat daca sunt mai rasfirate.Cand un val de unde sonore preseaza pe diafragma, ea comprima carbonul si foarte mult curent isi face loc.Apoi, cand folia metalica revine in pozitia initiala, curentul revine si el la normal.Astfel, intensitatea lui depinde de undele provocate de voce, variatiile reprezentand replica electrica a vorbirii. Acest curent electric fluctuant se deplaseaza catre receptorul telefonului. Inauntrul partii sale superioare este o sonerie intre un magnet permanent si o bobina. Atasata de sonerie e o diafragma de plastic.Cand variatiile curentului trec prin bobina, devine un electromagnet. Variatia atractiei magnetului asupra soneriei determina diafragma sa vibreze, transmitand unde sonore auzite ca voci umane. A treia parte din care e alcatuit telefonul este discul sau mecanismul dotat cu butoane care permite utilizatorilor sa comunice aparatului si centralei unde doresc sa apeleze. Formarea se efectueaza prin transmiterea unei serii de pulsatii centralei. De exemplu, pentru cifra 9, curentul e intrerupt de noua ori, pentru 8 de opt ori etc. Cand este format un numar, pulsatiile se deplaseaza prin cabluri de cupru ce leaga aparatul de o centrala telefonica locala. Acolo, aceste coduri sunt descifrate si legatura este facuta cu linia telefonica dorita. Exista mai multe tipuri de centrale telefonice: cea mai veche, acum aproape total inlocuita, e cea electromagnetica cu bare transversale, in cadrul careia un strat de bare transversale, conductoare de curent, e asezat orizontal si separat cu cateva miimi de inch de un strat similar, asezat vertical. Electromagnetii declansati de impulsurile codificate misca bara potrivita, creand un circuit intre conexiunile emise si primite. Un alt tip, mult mai comun, e centrala electonica, care nu contine parti mobile, ci panouri cu circuite complexe, conexiunile fiind stabilite de tranzistori a caror rezistenta e schimbata de impulsurile primite. Cel mai modern model de centrala este cea digitala. Semnalele primite de la un post telefonic sunt intai transformate in modele digitale de pulsatii. Acestea sunt trimise in ceea ce e, in esenta, un imens computer. Pe baza lor, reteaua de circuite gaseste cea mai scurta si mai putin incarcata ruta pentru a efectua conexiunile. Dupa parerea mea, poate subiectiva, deoarece sunt o impatimita a telefonului, acesta mi se pare una dintre cele mai utile inventii umane, el aproape anuland distantele dintre oameni si asigurand comunicarea din si catre oricare colt al lumii in doar cateva secunde. Prin intermediul sau si al internetului, cu care se afla in stransa legatura, se comunica vesti foarte importante, se asigura comunicarea intre oameni, eficient si fara risipa de timp si energie si pur si simplu se intretin relatiile de prietenie atat de necesare omului, fiinta sociala pe tot parcursul vietii.
Un sistem de comunicatii include un dispozitiv de transmitere,unul de receptie si o cale de transmitere a fluxului de informatii (cu fir sau fara fir) impreuna cu echipamentul necesar pentru functionarea acestuia-de exemplu alimentarea cu energie electrica.Uzual dispozitivul de transmitere este un buton de semnalizare;in acest caz dispozitivul de receptie este dispus intr-o pozitie centrala.In acelasi timp dispozitivul de transmitere poate fi pozitionat central- de exemplu :in sistemul de comanda bazat pe timp sau in cel de cautare de personae-de tip pager. In alte cazuri in sitemul de telefonie sau telex/fax-dispozitivele de transmitere si receptie sunt combinate intr-o singura unitate. Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii si semnalizari din cladiri civile si de productie I 18/1-2000 si I 18/2-2002 se refera la: -instalatii de telefonie; -instalatii de ceasoficare; -instalatii de interfon,dispecer si cautare de personae; -instalatii de radioamplificare; -instalatii de televiziune cu circuit inchis; -instalatii pentru transmiterea de date; -instalatii pentru semnalizarea incendiilor; -instalatii de paza contra efractiei. La proiectarea si executarea instalatiilor interioare de telecomunicatii beneficiarul si proiectantul (de tehnologie) vor preciza sistemele de telecomunicatii si curenti slabi necesare si conditiile performante ale acestora. Instalatii pentru cel putin un post telefonic se prevad in apartamentele cladirilor de locuit.Pentru fiecare post (apartament sau garsoniera) se monteaza doua circuite formate din conductoare sau cabluri intre doza telefonica si nisa.Racordurile la blocurile de locuinte se executa pentru fiecare scara in parte.Ele contin o conducta pentru cablul telephonic si o conducta pentru reteaua de televiziune in cablu.Capacitatea racordurilor telefonice se dimensioneaza in functie de potentialul maxim (numarul total de familii ce poate fi racordat); capacitatea racordului va fi 120-130% din potentialul maxim. Postul telephonic cuprinde circuitul de racord intre punctual de concentrare si distributie (nisa,cutie terminala) si punctul de concentrare al aparatului telefonic (conector), aparatul telephonic propriu-zis si toate elementele auxiliare necesare conectarii si utilizarii aparatului respectiv (alte aparate telefonice, chei comutatoare, rozete, conectori, cordoane de legatura, prize, sonerie). Telefonul este format dintr-un microfon (dispozitiv ce transforma undele acustice in semnale electrice pe care le transmite altui post telefonic), si un difuzor (care transforma semnalele electrice, primate de la un post, in unde acustice ce sunt percepute de urechea omului).Exemple de aparate telefonice: Legatura electrica intre doua posturi telefonice se face prin intermediul unei centrale telefonice . Centrala telefonica poate fi: - centrala locala (manuala sau automata) care permite legatura numai intre posturile telefonice din interiorul cladirilor; - centrala de oras care asigura legatura intre doua posturi telefonice aflate in diferite locatii. Pentru legatura intre cele doua posturi telefonice din doua cladiri diferite este necesar sa se apeleze atat la centralele locale, cat si la centrala de oras. Echipamentele centralelor,ale posturilor telefonice si ale retelelor de legatura dintre acestea sunt executate, exploatate si intretinute de societati special profilate (societati din sectorul de telecomunicatii). Din punct de vedere al specialitatii de instalatii in cadrul acestora se executa tubulatura de protectie a retelelor de distributie din instalatia de telefonie. Instalatia de telefonie publica este in responsabilitatea administratiei postale.Instalatia de telefonie privata este conectata la reteaua de telefonie urbana prin linii de schimb, facand parte operationala din aceasta. Instalatia de telefonie privata permite comunicatii interne prin extensii ale sistemului si externe prin liniile de schimb.Comunicatiile interne nu atrag dupa sine costuri. Instalatiile interioare sunt de dimensiuni mici (minimum doua linii telefonice) -birouri, case unifamiliale, agentii de vanzare, medii sau mari-unitati industriale, spatii comerciale, cladiri administrative.Un sistem des folosit este cel de tip "secretariat",cu aparate facilitate de vorbire cu mana libera (hand-free), preluare de mesaje. In cladirile de locuit se instaleaza conducte (cabluri) pe verticala cu boxe de distributie la fiecare nivel si ramificatii pe orizontala spre apartamente.Pozitionarea aparatului telefonic se face prin priza. Cablul telefonic contine cate doua conductoare electrice pentru fiecare post telefoni.Acestea formeaza "o pereche" de conductoare si sunt marcate identic (prin culoarea izolatiei) pentru identificarea usoara.Cablul telepfonic patrunde in cladire prin fundatie, fiind protejat de tubul prevazut special pentru aceasta; in boxa pentru conectarea cablului acesta se desface:o parte din conductoare se leaga la conductele posturilor telefonice din apartamente, prin interdmediul unei regletei de cleme, iar restul conductoarelor formeaza un cablu de dimensiune mai mica care se introduce in tubul de protectie catre boxa de conectare spre alta scara. Boxele pentru conectarea instalatiilor telefonice se executa de doua tipuri: - de 600x600x100 m3 ,in care se pot efectua legaturi pentru cel mult 22 de posturi telefonice; - de 750x850x100 mm 3,in care se pot efectua legaturi pentru cel mult 45 posturi telefonice.
In cladiri cu birouri, intreprinderi, magazine este importanta asigurarea flexibitatii si adaptarea la conditiile concrete de spatiu;in acest scop, reteaua de distributie se amplaseaza in canale pozate in pardoseala sau in plinte pe sub ferestre. Toate liniile sunt colectate in tabloul principal de distributie daca instalatia telefonica este extinsa la mai multe cladiri, fiecare cladire este conectata la tabloul principal prin cabluri. Tablourile de distributie la fiecare etaj sunt amplasate in casa scarii (sau in imediata apropiere ) si sunt alimentate pe verticala de la tabloul principal. In cazul instalatiilor de telefonie din intreprinderi se foloseste un cablu cu un numar mic de circuite, pentru a lega centrala orasului de centrala telefonica locala.De la centrala locala, distributia catre posturile telefonice se face ca in figura de mai jos:
Daca posturile telefonice se gasesc la mare distanta unul de altul se renunta la boxele telefonice si acestea se inlocuiesc cu reglete telefonice de dimensiuni mici, protejate in cutii de tabla.In aceste cazuri, de multe ori legatura de la regleta la postul telefonic se executa aparent,folosindu-se conducte din cupru cu izolatie din cauciuc si manta din fire textile. Cele doua conducte sunt impletite si se prind de zidarie sau tamplarie cu cuie speciale(prevazute cu doua rondele din carton pentru fixarea conductelor).
|