Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Activitatea Comitetului International al Crucii Rosii de protectie si asistenta in favoarea victimelor conflictelor armate



Activitatea Comitetului International al Crucii Rosii de protectie si asistenta in favoarea victimelor conflictelor armate


Activitatea Comitetului International al Crucii Rosii de protectie si asistenta in favoarea victimelor conflictelor armate



Comitetul International al Crucii Rosii (CICR) este o institutie umanitara particulara si independenta cu sediul la Geneva care actioneaza ca intermediar neutru - pe plan politic, ideologic si religios in situatiile de conflict armat.

Comitetul International al Crucii Rosii (CICR) a avut ca initiator pe Henry Dunant care in anul 1862, a publicat o lucrare intitulata 'O amintire de la Solferino'. El a descris batalia si ranitii din Chiessa Maggiore, incheind cu o intrebare 'Nu ar fi oare posibil ca, in timp de liniste si pace, sa se infiinteze societati de ajutorare cu scopul de a se oferi ingrijire ranitilor in timp de razboi de catre voluntari zelosi, devotati si cu adevarat calificati?'

Pe 25 august 1863, Comitetul International a decis convocarea unei conferinte internationale la Geneva, sub auspiciile sale, cu scopul de a studia modalitatea de a depasi lipsurile serviciilor medicale ale armatei. Au fost invitate toate guvernele europene si numeroase personalitati de referinta. Aceasta dubla abordare, atat politica, cat si privata, se continua in cadrul Conferintelor Internationale ale Crucii Rosii/Semilunii Rosii unde participa in prezent atat delegatii ale Societatilor Nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie, ale statelor parti la Conventii, cat si observatori (mai ales din partea organizatiilor ne-guvernamentale. Conferinta din 1863 a luat ca baza a discutiilor un proiect de Conventie pregatit de Comitetul International. Ea s-a incheiat prin adoptarea a zece rezolutii care au servit la infiintarea societatilor de ajutorare a soldatilor raniti ('comitete') - viitoarele Societati de Cruce Rosie si, mai tarziu, si de Semiluna Rosie.

Misiunea declarata a CICR este ca "actioneaza pentru a ajuta victimele razboiului si ale violentei interne, incercand sa asigure punerea in practica a normelor umanitare care restrang violenta armata.' Ea conduce si coordoneaza activitatile internationale de asistenta desfasurate de catre Miscare in situatii de conflict. Totodata, depune eforturi pentru prevenirea suferintei prin promovarea si consolidarea dreptului umanitar si a principiilor umanitare universale. CICR este mentionat de mai multe ori ca instrument al dreptului international umanitar.



Pe durata conflictelor armate internationale, CICR isi intemeiaza actiunea pe cele patru Conventii de la Geneva si pe Protocolul I aditional la acestea, care ii recunosc dreptul de a desfasura anumite activitati, cum ar fi: a asista personalul militar ranit, bolnav sau naufragiat; a vizita prizonierii de razboi; a actiona in folosul populatiei civile; a asigura ca persoanele protejate sunt tratate in conformitate cu legea.

Pe perioada conflictelor armate interne, CICR isi fundamenteaza actiunea pe Articolul 3 comun celor patru Conventii si pe Protocolul II. Acestea ii recunosc dreptul de a face propuneri, de exemplu prin a-si oferi serviciile partilor la conflict cu privire la:  desfasurarea unor operatiuni de asistenta si vizitarea persoanelor detinute pentru un motiv legat de conflictul armat.

Principalele activitati umanitare ale CICR sunt:

a)Protectie si asistenta:

Activitatile de protectie sunt destinate, in primul rand, sa asigure respectarea drepturilor victimelor, in timp ce scopul asistentei este de a aduce acestora ajutor material. Operatiunile de ajutor se bazeaza pe norme juridice care servesc ca mijloace de  punere in practica a drepturilor victimelor si de a proteja viata si sanatatea acestora.

b)Refacerea legaturilor familiale:

Agentia Centrala de Cautare a CICR si-a inceput activitatea in timpul razboiului franco-prusac din 1870, prin refacerea legaturilor familiale dintre prizonierii de razboi si familiile acestora si prin schimbul intre beligeranti a listelor victimelor.

Agentia este responsabila cu organizarea urmatoarelor activitati:


Adunarea de informatii referitoare la victime, in scopul ajutarii acestora;

Refacerea si mentinerea legaturilor intre membrii de familie despartiti de conflict;

- Organizarea, coordonarea si facilitarea reunificarii familiilor despartite;

- Efectuarea de demersuri pe langa autoritati in favoarea familiilor care cauta informatii despre rudele disparute;

- Emiterea de documente de calatorie pentru a permite celor lipsiti de acte de identitate sa ajunga intr-o tara de primire sau sa se intoarca in tara de origine;

- Pastrarea evidentei victimelor, pe anumite categorii, inclusiv a acelora lipsiti de libertate si sustinerea protejarii acestora.

c) Mesajele de Cruce Rosie sunt principalul mijloc de comunicare intre membrii de familie care au fost despartiti de conflict. CICR trece corespondenta  peste granite si peste liniile de front, de cate ori mijloacele de comunicatii sunt intrerupte, iar Societatile Nationale isi asuma sarcina de a aduna si a distribui aceste mesaje.

d) Detentia:

CICR a dezvoltat tehnici si proceduri specifice pentru evaluarea conditiilor de viata si a tratamentului din locurile de detentie vizitate de delegatii sai.

Dincolo de incercarea de a imbunatati conditiile de detentie, de a reface legatura intre detinuti si familiile acestora si de a oferi acestora asistenta medicala si materiala, CICR are in vedere si probleme extrem de importante, cum ar fi tortura, relele tratamente si disparitiile fortate.

e) Activitati de sanatate:

Atunci cand CICR a fost infiintat, principala sa grija era sa asigure ingrijirea soldatilor raniti pe campurile de batalie. Intr-o anumita masura, situatia a ramas la fel si in prezent, doar ca scopul si dimensiunea activitatilor sunt mult mai mari, incluzandu-le pe urmatoarele:

Ingrijirea ranitilor de razboi (prim ajutor, evacuare, tratament medical si chirurgical, masuri ortopedice, asigurarea de membre artificiale pentru amputati, infiintarea de ateliere de proteze);

- Sprijinirea serviciilor de sanatate existente (medicamente, echipament, organizare si instruirea personalului);

- Apa si instalatii sanitare (surse de apa, conducte, statii de pompare, tratare, distribuire, etc.);

Hrana (evaluarea situatiilor de foamete si gasirea cauzelor acestora, etc.).

f) Operatiuni de ajutor:

Pentru a usura suferinta victimelor conflictelor armate, ale tulburarilor interne si ale altor situatii de violenta interna, CICR se poate implica in urmatoarele operatiuni de ajutor:

- Ajutor alimentar;

- Construirea de adaposturi, distribuirea de corturi, de haine, de paturi, etc.;

- Asistenta agricola si veterinara de urgenta (expertiza agronomica, distribuire de seminte, de unelte agricole si de echipament de pescuit, tratarea animalelor, etc.).

Dispozitiile conventionale pe care se bazeaza actiunea CICR nu-i permit sa constate fapte, ci doar sa faca un control discret asupra aplicarii dreptului international umanitar.[1]




Dragoman, Ion, Militaru, Claudia: Sapte studii de drept international umanitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003,p.193.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright