Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Drept roman an i sem i - test



Drept roman an i sem i - test


DREPT ROMAN An I Sem I - test

1.Care dintre urmatoarele afirmatii apartine jurisconsultului Ulpianus:
a. principiile de drept sunt: "a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine";
b. "dreptul este arta binelui si a echitatii";
c. "stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept".

ASN :A

2. Care dintre urmatoarele izvoare sunt considerate izvoare formale in dreptul roman ?
a. legea;
b. tripticele din Transilvania;
c. ambele.

ANS :A

3. In care din urmatoarele proceduri, procesul se desfasura in 2 etape, respectiv in iure si in iudicio:
a. procedura legisactiunilor;
b. procedura formulara
c. ambele.

ANS :A

4.Care dintre urmatoarele forme de casatorie, era considerata o casatorie inferioara:
a. casatoria cu manus;
b. concubinatul;
c. casatoria fara manus.

ANS :B

5.Dintre conditiile casatoriei enumerate mai jos, precizati care sunt conditii de forma:
a. confarreatio;
b. consimtamantul;
c. varsta.

ANS :A

6.Care dintre urmatoarele forme de proprietate sunt considerate prestatale:
a. proprietatea colectiva a gintii;
b. proprietatea pretoriana;
c. proprietatea provinciala.

ANS: A

7.Care dintre urmatoarele legisactiuni constituie legisactiune de judecata?
a. sacramentum
b. pignoris capio
c. manus iniectio

ANS: A

8.Care dintre urmatoarele moduri de dobandire a proprietatii presupunea exercitarea posesiunii asupra unui lucru un timp indelungat:
a. prescription longi temporis
b. usucapio
c. ocupatio

ANS: B

9. Care dintre urmatoarele elemente enumerate mai jos constituie conditie a uzucapiunii:
a. termenul
b. iusta causa
c. thesaurus

ANS:A

10. Care dintre urmatoarele forme de testament au existat in vechiul drept roman:
a. militar
b. per aes et libram
c. nuncupativ

ANS :B

11. Care dintre urmatoarele forme de testament au existat in dreptul clasic?
a. calatis comitus
b. testamentum in procinctu
c. testamentul pretorian

ANS :C

12. Care dintre urmatoarele forme de testament au existat in dreptul imperial ?
a. testamentum in procinctu
b. testamentul civil sub forma orala
c. testamentul pretorian

ANS :B

13. In Legea celor XII Table regasim impartirea actiunilor in:
a. actiuni private si actiuni populare;
b. actiuni directe si actiuni utile ;
c. actiuni reale si actiuni personale;

ANS:C

14. Cea mai reusita sistematizare a normelor juridice romane s-a concretizat in:
a. Codex Gregorianus ;
b. Opera legislativa a imparatului Justinian ;
c. ambele;

ANS:B

15. Procedura extraordinara in dreptul roman se caracteriza prin :
a. lipsa etapelor 'in iure' si 'in iudicio';
b. desfasurarea procesului in fata unei persoane ;
c. ambele;

ANS:C

16. Expresia 'legis actiones'semnifica:
a. orice actiune se intemeiaza pe lege;
b. orice lege presupune actiune;
c. ambele ;

ANS:A

17. Conditiile in care apar legisactiunile sunt evidentiate de:
a. caracterul legal, formalist si judiciar ;
b. caracterul administrativ si rigid;
c. caracterul formal si material .

ANS:A


18. Din textele jurisconsultului Ulpian rezulta ca dreptul roman se divide in :
a. drept clasic si postclasic;
b. drept public si privat;
c. ius civile, ius gentium si ius naturale.

ANS:B

19. Din punct de vedere cronologic, istoria statului roman a cunoscut urmatoarele perioade:
a. perioada statala si perioada nestatala;
b. perioada regalitatii, perioada republicii si a monarhiei;
c. perioada dominatului si a principatului .

ANS:B

20. Etapele succesive ale perioadei imperiului roman se refera la:
a. monarhia simpla si monarhia absoluta;
b. regalitatea si republica;
c. principatul si dominatul.

ANS:C

21. Epocile dreptului roman se delimiteaza astfel:
a. epoca veche, epoca clasica si epoca postclasica;
b. epoca preclasica , epoca clasica si epoca moderna;
c. epoca republicii si epoca monarhiei .

ANS: A

22. Litis contestatio in procedura legisactiunilor insemna:
a. sentinta de condamnare;
b. un litigiu contestat ;
c. luarea de martori.
ANS:C

23. Recuperatores era termenul cu care erau desemnati:
a. judecatorii din cadrul tribunalelor nepermanente;
b. judecatorii ce aveau competenta cu privire la procesele dintre cetateni si peregrini ;
c. ambele.

ANS: C

24. Caracteristicile etapei 'in iure' spacifice procedurii formulare erau:
a. reclamantul expunea oral obiectul cererii sale ;
b. procesul se desfasura in fata magistratului ;
c. ambele .

ANS: C

25. Litis contestatio in cadrul procedurii formulare consta in :
a. remiterea unei copi de pe formula;
b. contestarea sentintei ;
c. imposibilitatea de executare.

ANS:A

26.Partile constitutive ale legii romane erau:
a. praescriptio ;
b. sanctio;
c. ambele;

ANS:C

27.Edictul magistratilor era compus din urmatoarele parti :
a. edictum vetus si edictum novum;
b. edicta perpetua si edicta repentina;
c. ambele ;

ANS:C

28.Dreptul pretorian a contribuit la:
a. completarea si modificarea prevederilor dreptului civil ;
b. introducerea unor principii si forme procedurale inedite in scopul adaptarii la realitatile practice;
c. ambele.

ANS:C

29. Izvoarele formale ale dr. roman erau :
a. edictele magistratilor;
b. senatusconsultele ;
c. ambele.

ANS: C

30. Activitatea complexa a jurisconsultilor romani includea urmatoarele laturi:
a. respondere, agere, scribere si cavere;
b. edicta, mandata, decreta si rescripta ;
c. ambele .

ANS:A

31. In perioada Republicii Romane pretorul (praetor) era ales de comitia centuriata dispunand de imperium si potestas.De ce domeniu se ocupa el cu prioritate?
a. organizarea justitiei;
b. intocmirea listelor electorale;
c. aprovizionarea oraselor.

ANS:A

32. Care sunt cele doua forme pe care le-a cunoscut Imperiul (roman)?
a. Principatul si Republica
b. Dominatul si Republica
c. Principatul si Dominatul

ANS:C

33. In Roma imperiala, unele din lucrarile jurisconsultilor se intitulau Institutiones. Ce erau acestea?
a. culegeri de spete imaginare destinate studiului didactic
b. lucrari cu caracter enciclopedic cuprinzand dreptul civil si pretorian
c. manuale elementare de drept in cuprinsul carora sunt expuse institutiile dreptului civil si pretorian

ANS:C

34. Din opera legislativa a lui Iustinian se detaseaza Codul (Codex). Ce cuprindea acesta?
a. toate constitutiile imperiale adoptate in perioada delimitata de epoca lui Hadrian si anul 534 d. Chr., atat in materia dreptului public cat si a dreptului privat
b. culegeri de fragmente extrase din operele jurist consultilor, adaptate la realitatile vremii
c. constitutiile publicate dupa anul 534 d. Chr

ANS:A

35. In Roma antica pater familias era sui iuris (nu se gasea sub autoritatea nimanui). Ce puteri detinea el?
a. manus (puterea asupra sotiei), patria potestas (putere asupra copiilor), dominica potestas (putere asupra sclavilor), dominium (putere asupra lucrurilor), mancipium (puterea asupra celor aflati in mancipio);
b. puterea asupra peregrinilor si coloniilor
c. puterea asupra sclavilor, peregrinilor si colonilor

ANS:A

36. De cate feluri era rudenia la romani?
a. agnatiunea, cu manus, coemptio
b. agnatiunea, gentilitatea, cognatiunea
c. gentilitatea, fara manus, confarreatio

ANS:B

37. Ce sensuri avea metus (violenta) la romani?
a. delict ;
b. viciu de consimtamant;
c. ambele.

ANS:C

38. Cate faze cuprindea procesul in Roma antica?
a. faza in iure (in fata magistratului) si faza in iudicio (in fata judecatorului)
b. permanenta si nepermanenta
c. in forum si in iudicio

ANS:A

39. De ce drepturi se bucurau cetatenii romani ?
a. ius civile si ius comercii
b. ius militiae, ius suffragii, ius conubii si ius militiae
c. toate (ius civile, ius comercii, ius connubii, ius militiae, ius suffragii)

ANS:C

40. In ce constau efectele casatoriei asupra bunurilor
a. la casatoria cu manus actioneaza regimul comunitatii de bunuri;
b. in casatoria fara manus sotii traiau in regimul separatiei de bunuri;
c. ambele ;

ANS:C

41. In ceea ce priveste dreptul de proprietate, in ce au fost transformate pamanturile cucerite de armata romana ?
a. ager publicus (proprietatea statului roman);
b. proprietatea peregrina ;
c. proprietate provinciala, exercitata de locuitorii liberi care aveau drept de posesiune si de uzufruct;

ANS:A

42. Care sunt caracteristicile perioadei republicii:
a. a durat de la 509 pana in anul anul 27 e.n.;
b. s-a incheiat odata cu fondarea monarhiei
c. Ambele.

ANS:C

43. Ce dispozitii cuprindea Legea celor XII Table ?
a. statutul persoanelor si regimul proprietatii private;
b. procedura civila romana;
c. ambele.

ANS:C

44. Ce constituie animus?
a. elementul material al posesiunii
b. elementul intentional al posesiunii;
c. Ambele

ANS:B

45. La ce se refera corpus ?
a. elementul material al posesiunii ;
b. elementul intentional al posesiunii
c. ambele.

ANS:A

46. In ce consta ius utendi ?
a. dreptul de a dispune de un lucru ;
b. dreptul de a folosi un lucru, cum ar fi, de exemplu, a cultiva un teren.
c. Ambele

ANS:B

47. In ce consta ius fruendi ?
a. dreptul de a dispune de un lucru ;
b. dreptul de a folosi un lucru, cum ar fi, de exemplu, a cultiva un teren ;
c. dreptul de a percepe fructele produse de acel lucru.

ANS:C

48. In ce consta ius abutendi ?
a. dreptul de a dispune de un lucru ;
b. dreptul de a percepe fructele produse de acel lucru, ca, de exemplu recolta unui teren
c. dreptul de a folosi un lucru, cum ar fi, de exemplu, a cultiva un teren

ANS:A

49. Ce reprezenta mancipatiunea ?
a. cel mai vechi mod de dobandire a proprietatii;
b. o categorie de testament din eopca imperiala;
c. o forma de improprietarire a plebeilor.

ANS:A

50. Ce desemnau romanii prin termenul heredium ?
a. un drept preferential al autorului comun ;
b. pamantul din cetate atribuit romanilor chiar de la fondarea cetatii;
c. mod de a transmite proprietatea la romani.

ANS:B

51. Prin ce modalitati se iesea de sub puterea parinteasca:
a. moartea lui pater familias si pierderea unui element al capacitatii;
b. moartea fiului de familie si emanciparea;
c. ambele;

ANS:C

52. Care sunt conditiile uzucapiunii ?
a. posesiunea si buna credinta;
b. justul titlu si termenul;
c. ambele.

ANS:C

53. Ce reprezinta termenul latin testari ?
a. originea cuvantului testament;
b. a lua marturie, a desemna;
c. ambele.

ANS:C

54. Care sunt caracteristicile testamentul olograf ?
a. trebuia sa fie scris in totalitate de testator ;
b. o forma noua de testamnet, recunoscuta de imparatul Valentin III;
c. ambele.

ANS:C

55. Care sunt caracteristicile testamentului exceptional ?
a. era facut in conditii deosebite;
b. se utiliza cand testatorul era in imposibilitate de a vorbi, auzi sau vedea ;
c. ambele.

ANS:C

56. Ce reprezenta Dominium in cadrul familiei romane ?
a. una dintre puterile lui pater familias asupra bunurilor;
b. puterea exercitata de stapan - dominus asupra tuturor celorlalte bunuri existente in cadrul familiei romane;
c. ambele.

ANS:C

57. Cui ii era atribuit termenul de persoana alieni iuris ?
a. descendentilor in linie directa;
b. aceluia care se afla sub puterea lui pater familias.;
c. membrilor aceleiasi ginti;

ANS:B

58. Ce reprezenta formula in dreptul roman ?
a. o noua modalitate de a transmite mostenirea;
b. un mic program de judecata prin care pretorul arata judecatorului cum sa solutioneze litigiul;
c. criteriu de clasificare a actiunilor;

ANS:B

59. Care erau denumirile partilor principale ale formulei ?
a. praescriptio, rogatio si textul propriu-zis;
b. intentio, demonstratio, adiudicatio si condemnatio;
c. agere, cavere si scribere

ANS:B

60. Care erau originile sclaviei ?
a. nasterea;
b. evenimente posterioare nasterii;
c. ambele;

ANS:C

61. Care erau drepturile politice de care puteau beneficia cetatenii romani ?
a. ius comercii, ius conubii si ius militiae;
b. ius sufragii si ius honorum;
c. ius gladii;

ANS:B

62. In dreptul roman, cuvantul familia avea mai multe acceptiuni, respectiv :
a. totalitatea sclavilor aflati in proprietatea cuiva;
b. fie un grup de persoane aflate sub aceeasi putere;
c. ambele;

ANS:C

63. In ce se concretiza puterea lui pater familias asupra persoanelor ?
a. patria potestas, puterea maritala,mancipio;
b. ius comercii, ius conubii si ius militiae;
c. ambele;

ANS:A

64. In ce consta patria potestas ?
a. aceasta putere se exercita asupra descendentilor;
b. puterea sotului asupra sotiei;
c. ambele;

ANS.A

65. La ce se referea puterea maritala?
a. puterea sotului asupra sotiei;
b. puterea care se exercita asupra descendentilor;
c. ambele;

ANS:A

66. Ce reprezenta Dominica potestas in cadrul familiei romane ?
a. una dintre puterile lui pater familias asupra bunurilor;
b. puterea asupra sclavilor imbracata in haina dreptului de proprietate;
c. Ambele

ANS:C

67. Cui ii era atribuit termenul de persoana sui iuris ?
a. desemna acel cetatean care avea calitatea de pater familias;
b. desemna pe cel care se afla sub puterea lui pater familias;
c. desemna prima clasa de mostenitori.

ANS:A

68. Cum se putea crea patria potestas ?
a. pe cale naturala prin casatorie si nastere;
b. pe cale artificiala prin doua moduri diferite respectiv adoptiunea si legitimarea.;
c. ambele;

ANS:C

69. Diviziunile dreptului roman sunt:
a. ius naturae si ius gentium
b. dreptul privat si dreptul public
c. dreptul penal si dreptul gintilor

ANS:B

70. Dreptul privat roman se subdivide la randul sau in:
a. ius sufragii si ius honorum;
b. ius civile si ius gentium
c. ius civile, ius naturae si ius gentium.

ANS.C

71. Documentele sau izvoarele de cunoastere a dreptului roman, care ne ofera date privind reglementarile normative cuprinse in legi, senatusconsulte sau jurisprudenta, se impart in:
** textele epigrafice,papirusurile si textele istorice si literare


72. Roma era formata din urmatoarele triburi primitive:
**latini, sabini si etrusci.

73. Roma a fost fondata in anul:
a.755 e.n
b.754 i.e.n.
c.754 e.n

ANS.B

74. Organele de conducere ale societatii romane din perioada prestatala sunt:
**regele, senatul si comitia centuriata

75. In perioada regalitatii, atributiile de conducere ale statului erau indeplinite de catre urmatorii factori politici
**regele, senatul, comitia centuriata si comitia curiata

76. In perioada republicii, atributiile de conducere ale statului erau indeplinite de catre urmatorii factori politici
**magistratii, adunarile poporului si senatului

77. In perioada republicii, poporul adopta hotarari in cadrul urmatoarelor adunari:
**comitia curiata, comitia centuriata, concilium plebis si comitia tributa

78. Perioada imperiului se imparte in doua etape succesive:
**principatul si dominatul.

79. Epocile dreptului roman sunt:
a. epoca veche, epoca clasica si epoca postclasica;
b. epoca preclasica , epoca clasica si epoca moderna;
c. epoca republicii si epoca monarhiei .

ANS:A

80. Izvoarele dreptului roman in epoca veche sunt
**obicei,lege, edictele magistratilor si jurisprudenta

81. Izvoarele dreptului roman in epoca clasica sunt
a) obiceiul si legea;
b) senatusconsultele si constitutiunile imperiale;
c) constitutiunile imperiale si obiceiul.

ANS:B

82. Varfurile clasei dominante se grupeaza in doua mari categorii:
**cavalerii si nobilii derivate din patricieni ori plebei

83. In ceea ce priveste structura legii, aceasta curpinde urmatoarele parti:
**praescriptio, rogatio, sanctio

84. Din punct de vedere al sanctiunii, legile se clasificau in:
**leges perfectae, leges minus quam perfectae, leges imperfectae

85. Opera legislativa a lui Iustinian cuprinde urmatoarele lucrari:
**Codul, Digestele, Novelele, Institutele

86. In evolutia deptului privat roman au fost cunoscute urmatoarele sisteme procedurale:
**procedura legisactiunilor, procedura formulara, procedura extraordinara

87. Procedura specifica epocii vechi era:
**procedura legisactiunilor

88. Procedura specifica epocii clasice era:
**procedura formulara

89. Procedura specifica epocii posclasice era:
**procedura extraordinara

90. Caracterele legisactiunilor sunt:
**caracterul legal, formalist si judiciar.

91. Procedura legisactiunilor se caracterizeaza prin diviziunea procesului in doua faze:
**faza in iure si faza in iudicio

92. In procedura legisactiunilor, citarea paratului se facea prin urmatoarele procedee de citare:
**in ius vocatio,vadimonium extrajudiciar,condictio

93. Paratul putea adopta urmatoarele atitudini in functie de pretentiile reclamantului:
**conffessio in iure(sa recunoasca acele pretentii),infitiatio(sa nege pretentiile),non defensio uti oportet(sa nu se apere)

94. Competenta magistratilor este desemnata prin termenii:
**imperium si iurisdictio

95. In procedura legisactiunilor, pretorul pronunta unul din urmatoarele cuvinte solemne:
a.addico
b.do, dico
c.do, dico, addico

ANS:C

96. Procedeele de solutionare a litigiului pe cale administrativa sunt:
**stipulationes praetoriae, missio in possessionem, interdicta, restitutio in integrum

97. Sacaramentum este actiunea legii care imbraca urmatoarele forme:
**sacramantum in rem si sacramantum in personam

98. Legisactiunile de executare sunt:
**manus iniectio(punerea mainii) si pignoris capio(luarea de gaj)

99. In procedura legisactiunilor, in afara de judecatorul unic functionau si anumite tribunale:
**tribunale nepermanente (recuperatores) si permanente(decemvirii si centumvirii)

100. Legile de reprimare a justitiei private sunt:

101. Una din principalele caracteristici ale procesului cu ordo (judecarea procesului in doua faze) era:
** procesul se desfasoara in doua faze: in jure (in fata magistratului) si in judicio (in fata judecatorului);
** magistratul avea rolul de a organiza instanta.

102. In functie de convingerea pe care si-o forma, judecatorul pronunta o sentinta:
** procesul se putea desfasura si in absenta uneia dintre parti, legea celor XII tabele prevedea ca post meridiem praesenti litem addicto (dupa amiaza cel prezent castiga); era posibil insa ca probele sa nu fie concludente, caz in care judecatorul dadea castig de cauza partii mai onorabile (mai bogate).

103. Judecatorul era o persona particulara, aleasa de catre parti, care:
**conducea dezbaterea contradictorie,asculta pledoaria avocatilor,aprecia probele, asculta partile si pronunta sedinta

104. Constitutiile imperiale sunt:
a.respondere,cavere,scribere;
b.edicta,mandata,decreta si rescripta;
c.questiones,epistulae,institutiones,sentintae

ANS:B

105. Statul roman s-a format, ca urmare a reformei lui Servius Tullius
**la jumatatea sec VI i.e.n ?

106. In epoca prestatala organul suprem al conducerii democratice era
**regele

107. Posesiunea:
**este o stare de fapt

108. Elementele posesiunii sunt :
**corpus si animus

109. Interdictele posesiunii sunt :
**inderdictele recuperandae possessionis causa si interdictele retinendae possessionis causa

110. Detentiunea presupune intrunirea urmatoarelor elemente:
a.atat a elementului corpus cat si a elementului animus
b.doar a elementului corpus
c.doar a elementului animus

ANS:A

111. Proprietatea familiala are urmatoarele caractere:
a.caracter inalienabil si indivizibil
b.caracter de coproprietate si inalienabil
c.caracter de coproprietate, indivizibil si inalienabil

ANS:C

112. Proprietatea quiritara are urmatoarele caractere:
**caracter exclusiv, caracter absolut, caracter perpetuu

113. Conform dreptului civil proprietatea putea fi dobandita prin urmatoarele moduri :
a) mancipatiune;
b) ocupatiune;
c) traditiune

ANS:A

114. Conform dreptului gintilor proprietatea putea fi dobandita prin urmatoarele moduri :
a) traditiune;
b) mancipatiune
c) accesiune.

ANS:A




115. Termenul de uzucapiune in cazul bunurilor mobile este:
a) 1 an;
b) 2 ani;
c) 3 ani.

ANS:A

116. Termenul de uzucapiune in cazul bunurilor imobile este:
a) 7 an;
b) 5 ani;
c) 2 ani.

ANS:C

117. Traditiunea presupune intrunirea a doua conditii :
**remiterea materiala a lucrului si iusta causa

118. Magistratii care exercitau cele mai importante atributiuni de ordin judiciar erau:
a) pretorii;
b) questorii;
c) edilii curuli.

ANS:C

119. Termenul Augustus avea urmatoarea semnificatie:
a) primul dintre egali;
b) comandant al legiunilor romane;
c) sfant sau demn de a fi venerat.

ANS :C

120. Restitutio in integrum reprezenta
a) exercitarea controlului asupra legalitatii actelor cu caracter individual, inclusiv asupra actelor administrative;
b) un procedeu administrativ prin care pretorul desfiinta actul juridic pagubitor pentru reclamant;
c) o jurisdictie exercitata de catre consuli, care puteau judeca orice procese si puteau pronunta orice pedepse.

ANS:A

121. La jumatatea secolului VI i.Hr., regele Servius Tulius a initiat doua reforme care priveau
a) o reforma sociala si o reforma administrativa;
b) o reforma sociala si o reforma a regimului politic;
c) o reforma economica si o reforma administrativa.

ANS:A

122. Edictele valabile pe durata intregului an se numeau:
a) edicta perpetua;
b) edicta repentina;
c) album.
ANS:A

123. Era o conventie prin care partile stabileau data la care urmau sa se prezinte in fata magistratului:
a) Vadimonium eztrajudiciar;
b) Condictio;
c) In ius vocatio.
ANS:C

124. Pronuntarea cuvantului dico avea urmatoarea semnificatie
a) magistrul numea pe judecatorul ales de catre parti;
b) magistratul atribuia obiectul litigios, cu titlu provizoriu, uneia din parti;
c) magistratul ratifica declaratia unei parti, recunoscand dreptul acesteia.

ANS:A

125. Cand magistratul ratifica declaratia unei parti, recunoscand dreptul acesteia, pronunta
a) do;
b) dico;
c) addico.

ANS:C

126. In procedura legisactiunilor, litis contestatio avea urmatoarea semnificatie
a) partile puteau recurge la serviciile unui avocat;
b) judecatorul pronunta o sentinta de condamnare sau de absolvire;
c) luarea de martori.

ANS:C

127. Reprezinta o legisactiune de judecata
a) manus iniectio;
b) pignoris capio;
c) condictio.

ANS:C

128. Pignoris capio semnifica
a) cererea de judecator sau arbitru;
b) luarea de gaj;
c) actiunea legii prin care se judecau procesele cu privire la proprietate si la creante.

ANS:B

129. Reprezinta o parte principala a formulei
a) adiudicatio;
b) prescriptiunile;
c) exceptiunile.

ANS:A

130. Reprezinta o parte accesorie a formulei
a) demonstratio;
b) prescriptiunile;
c) condemnatio.

ANS:B

131. Demonstatio a formulei cuprindea
a) afirmarea pretentiilor reclamantului;
b) cauza judiciara a pretentiilor reclamantului;
c) mijloacele de aparare prin care paratul nu nega in mod direct pretentiile reclamantului.

ANS:B

132. Varsta necesara pentru casatorie a fost fixata la:
a) 12 ani pentru fete si 16 ani pentru baieti;
b) 12 ani pentru fete si 14 ani pentru baieti;
c) 14 ani pentru fete si 14 ani pentru baieti.

ANS:B

133. Fiul de familie devenea persoana sui iuris:
a) la moartea tatalui sau;
b) la implinirea varstei de 25 de ani;
c) la moartea lui pater familias.

ANS:C

134. Aveau caput (personalitate sau capacitate):
a) fiul de familie;
b) sefii de familie;
c) sclavii.

ANS :B

135. Sclavii:
a) puteau intemeia o familie potrivit dreptului roman;
b) aveau dreptul sa se planga in justitie daca era lovit sau suferea o vatamare corporala din
partea unui tert;
c) traiau in simple uniuni de fapt fara consecinte juridice (contubernium).

ANS :C


136. Dreptul de a incheia acte juridice potrivit dreptului civil roman era
a) ius commercii;
b) ius connubii;
c) ius suffragii.

ANS:C

137. Modul originar de dobandire a cetateniei era:
a) prin beneficiul legii;
b) nasterea;
c) prin naturalizare.

ANS:A

138. A acordat cetatenia aproape tuturor locuitorilor liberi ai imperiului:
a) lex Iulia;
b) lex Plautia Papiria;
c) Edictul imparatului Caracalla.
ANS:C

139. Puterea asupra descendentilor era desemnata prin:
a) dominium;
b) patria potestas;
c) dominica potestas.
ANS:B

140. Mancipium semnifica
a) puterea barbatului asupra sotiei;
b) puterea cumparatorului asupra fiului vandut de catre tatal sau;
c) puterea asupra sclavilor.

ANS:C

141. Nu erau sub puterea lui pater familias
a) copiii;
b) nepotii din fii;
c) nepotii din fiice.

ANS:C

142. Fiul de familie devenea persoana sui iuris:
a) la moartea tatalui sau;
b) la implinirea varstei de 25 de ani;
c) la moartea lui pater familias.

ANS:C

143. Reprezenta o forma de casatorie rezervata numai patricienilor:
a) confarreatio;
b) usus;
c) coemptio.

ANS:A

144. Impuberul care nu se afla sub puterea parinteasca era pus sub tutela:
a) pana la implinirea varstei de 7 ani;
b) pana la implinirea varstei de 14 ani;
c) pana la implinirea varstei de 18 ani;

ANS:C



145. Curatela:
a) asigura protectia incapabililor de fapt;
b) ii protejeaza pe cei loviti de incapacitati firesti;
c) asigura protectia incapabililor de drept.

ANS :B

146. Proprietatea quiritara este considerata o institutia accesibila:
a) cetatenilor si peregrinilor;
b) numai peregrinilor;
c) numai cetatenilor.
ANS:C

147. Proprietatea provinciala consta in:
a) stapanirea locuitorilor din provincii asupra solului;
b) stapanirea locuitorilor din provincii asupra sclavilor;
c) stapanirea locuitorilor din provincii asupra bunurilor mobile.
ANS:A

148. Faceau parte din categoria res mancipii:
a) banii;
b) drepturile de creanta;
c) pamantul Romei.

ANS:C

149. Animus al detentiunii are urmatoarea semnificatie
a) intentia de a pastra lucrul pentru altul;
b) intentia de a pastra lucrul pentru sine;
c) efectuarea tuturor actelor materiale prin care se realizeaza stapanirea asupra unui lucru.

ANS:A

150. In cazul mancipatiunii era necesara prezenta a
a) 5 martori;
b) 7 martori;
c) 10 martori.

ANS:A




Distinctia dintre conditiile de forma si cele de fond se face in principiu dupa legea forului (art. 3 LDIP).


Conditiile de fond ale incheierii casatoriei

Potrivit art. 18 alin1 din LDIP, in ceea ce priveste conditiile de fond pentru incheierea casatoriei, se aplica legea nationala a fiecarui viitor sot. Pentru casatoria contractata de un cetatean roman in strainatate, se aplica legea romana, iar pentru un cetatean strain aflat in Romania - legea sa nationala.

Potrivit art. 33 din LDIP, o castorie intre cetateni straini poate fi incheiata numai daca, pe langa celelalte conditii prevazute de lege, viitorii soti fac dovada indeplinirii conditiilor de fond cerute de legea lor nationala pentru incheierea casatoriei.

In ceea ce priveste impedimentele, art. 18 alin. 2 contine o prevedere de ocrotire a ordinii publice de DIP roman: daca una dintre legile straine determinata potrivit alin.1 prevede un impediment la casatorie care, potrivit dreptului roman, este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acel impediment va fi inlaturat ca inaplicabil in cazul in care unul dintre viitorii soti este cetatean roman si casatoria se incheie pe teritoriul Romaniei.

Cetateanul strain care se casatoreste in Romania va putea sa probeze indeplinirea conditiilor de fond prevazute de legea sa nationala cu un act eliberat de autoritatile competente ale statului respectiv. Cetateanul roman care se castoreste in strainatate poate sa probeze indeplinirea conditiilor de fond prevazute de legea romana cu un act eliberat de autoritatile romane.


Conditiile de forma ale incheierii casatoriei

Art. 19 alin.1 dispune ca forma incheierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza (locus regit actum).

Conform art. 19 alin.2, casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata in fata autoirtatii locale de stat competente ori in fata agentului diplomatic sau functionarului consular fie al Romaniei (caz in care este supusa conditiilor de forma prev. de legea romana), fie al statului celuilalt viitor sot (art. 19 alin.3). aceste prevederi reprezinta aplicatii ale regulii auctor regit actum.

Legea competenta sa guverneze forma incheierii casatoriei reglementeaza urmataotele aspecte: organul competent pentru incheierea casatoriei; formalitatile prealabile; opozitia la casatorie; procedura incheierii casatoriei.


Efectele casatoriei

Relatiile personale si patrimoniale dintre soti sunt, potrivit art. 20, supuse legii nationale comune, iar in cazul in care au cetatenii diferite, legii domiciliului comun. In lipsa de cetatenie comuna sau domiciliu comun, relatiile patrimoniale si personale dintre soti sunt supuse legii statului pe teritoriul caruia sotii au ori au avut resedinta comuna, sau cu care intretin in comun legaturile cele mai stranse.

Legea determinata potrivit art. 20 reglementeaza urmatoarele aspecte ale relatiilor dintre soti:

a.     nepatrimoniale: modificarea numelui sotilor la incheierea casatoriei; capacitatea de exercitiu a femeii care se casatoreste inainte de 18 ani;

b.     patrimoniale: regimul si efectele convietuirii matrimoniale; obligatia de intretinere intre soti; determinarea bunurilor comune si proprii; regimul datoriilor comune ale sotilor.





Conflictul mobil de legi privind efectele casatoriei

Conform art. 20 alin.2, legea nationala comuna sau legea domiciliului comun continua sa reglementeze efectele casatoriei in cazul in care unul dintre soti isi schimba, dupa caz, cetatenia sau domiciliul.

Rezulta ca in cazul in care apare un conflict mobil de legi, generat de schimbarea cetateniei sau domiciliului unuia dintre soti, se da prioritate la aplicare legii vechi. Daca amandoi sotii isi  schimba, dupa caz, cetatenia sau domiciliul, se va aplica legea noua, ca lege a cetateniei sau domiciliului comun.

Noua lege comuna se aplica numai pentru viitor, in sensul ca reglementeaza efectele casatoriei produse dupa schimbarea cetateniei/domiciliului comun.

Art. 21 alin.3 reglementeaza un alt conflict mobil de legi, privind conventia matrimoniala. Textul dispune ca modificarea sau noua conventie produce efecte pentru viitor nu retroactiv, iar in privinta tertilor se va aplica legea anterioara.


Conventia matrimoniala

Reprezinta  acordul sau intelegerea dintre soti, facuta la inceputul casatoriei, prin care acestia stabilesc regimul juridic aplicabil bunurilor lor.

a.     conditiile de fond cerute pentru incheierea conventiei matrimoniale sunt cele prevazute de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. Legea nu ofera o solutie pentru cazurile in care unul dintre viitorii soti este apatrid sau cand amandoi sunt apatrizi, in acest caz, aplciandu-se legea care guverneaza efectele casatoriei.

b.     Conditiile de forma ale conventiei matrimoniale se determina potrivit art. 71 alin.1 si art. 86 din lege, putand fi guvernate de una dintre urmatoarele legi: legea care reglementeaza fondul conventiei matrimoniale; legea locului incheierii conventiei; legea nationala sau legea domiciliului perosanei care a consimtit conventia; legea aplicabila potrivit dreptului privat al autoritatii care examineaza validitatea actului; legea statului unde se gasesc partile la data incheierii conventiei, cand se afla in state diferite si au indeplinit conditiile de forma prevazute de legea respectiva (oricare dintre cele doua legi); legea statului unde reprezentatul partii s-a aflat in momentul incheierii conventiei matrimoniale si daca a indeplinit conditiile de fond prevazuta de lege.

c.      Regimul si efectele conventiei matrimoniale sunt reglementate de legea aleasa prin acord de viitorii soti, iar in lipsa, de legea prev. la art. 20.


Rezulta ca pentru reglementarea regimului si efectelor conventiei matrimoniale se aplica in principal principiul lex voluntatis. In subsidiar, daca partile nu au ales legea aplicabila, se aplica legea care guverneaza efectele casatoriei.

Conform art. 21 alin.3, legea care guverneaza regimul si efectele conventiei matrimoniale stabileste daca este posibila modificarea sau inlocuirea ocnventiei matrimoniale in timpul casatoriei. Modificarea sau noua conventie matrimoniala nu poate aduce prejudicii tertilor.


Nulitatea casatoriei

Conform art. 24 alin.1, legea care reglementeaza incheierea casatoriei se aplica nulitatii casatoriei si efectelor acestei nulitati, precum si felurile nulitatii.

Nulitatea casatoriei pentru incalcarea conditiilor de fond ale incheierii ei se pronunta in conformitate cu legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti;

Nulitatea casatoriei pentru neindeplinirea conditiilor de forma se pronunta in conformitate cu una dintre urmatoarele legi: legea statului pe teritoriul caruia s-a celebrat casatoria; legea agentului diplomatic sau consular care a instrumentat-o.

Conform art. 24 alin.2, nulitatea unei casatorii incheate in strainatate cu incalcarea conditiilor de forma poate fi admisa numai daca sanctiunea nulitatii este prevazuta de legea romana.


Casatoria putativa

Legea aplicabial nulitatii casatoriei reglementeaza si conditiile si efectele casatoriei putative. Priveste relatiile dintre soti, relatiile dintre parinti si copii si buna-credinta a sotului fata de care casatoria produce efecte. Relatiile dintre parinti si copii sunt reglementate de legea aplicabila filiatiei din casatorie, adica de legea care carmuieste efectele casatoriei.


Divortul

Divortul este supus dreptului aplicabil efectelor casatoriei (art. 22), respectiv: in principal, de legea nationala comuna, in subsidiar, de legea domiciliului comun sau legea statului pe teritoriul caruia sotii au sau au avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun legaturiel cele mai stranse. O hotarare de divort pronuntata in strainatate privind un cetatean roman nu va putea fi recunoscuta in Romania, conform art. 168 alin.2, in cazul in care nu au fost respectate normele DIP cu privire la reglementarea divortului.

F

Divort














F

Filiatie


 
Domeniul legii divortului: dreptul de a introduce actiunea; motivele de divort; efectele divortului cu privire la relatiile dintre soti: personale, patrimoniale, suportarea datoriilor comune, obligatia de intretinere; capacitatea de exercitiu; efectele cu privire la relatiile dintre parinti si copii: incredintarea minorului, exercitarea drepturilor parintesti, obligatia de intretinere.

Determinarea competentei jurisdictionale in materia divortului si procedura de judecata sunt supuse legii forului. De asemenea, masurile provizorii, masurile urgente luate de instanta de judecata sunt supuse legii forului.

Invocarea ordinii publice de DIP roman in mateia divortului poate viza legea divortului sau unele dintre prevederile ei. in cazul inlaturarii legii straine, se aplica legea romana. Conform art. 22 alin.2, daca legea straina nu permite divortul sau il permite in conditii deosebit de restrictive, se aplica legea romana, in cazul in care unul din soti este la data cererii de divort cetatean roman. Rezulta ca sunt competente instantele romane, care au posibilitatea sa inlature de la aplicare legea straina si sa aplice legea romana, iar conflictul mobil de legi se solutioneaza in favoarea legii romane, in considerarea cetateniei romane a unuia dintre soti.



b. Legea aplicabila filiatiei


Stabilirea filiatiei pentru copilul din casatorie, se face conform legii care la data la care s-a nascut copilul se aplica efectelor casatoriei parintilor (art.25 alin.1).

Daca inainte de nasterea copilului casatoria a incetat sau a fost desfacuta, se aplica legea care la data incetarii sau desfacerii ii carmuia efectele , conform art. 25 alin.2

Domeniul de aplicare a legii filiatiei: stabilirea filiatiei fata de mama si tata si efectele filiatiei.

Conform art. 26, aceeasi lege se aplica pentru tagada paternitatii, dobandirea numelui de catre copil, raporturile dintre parinti si copii, inclusiv obligatia de intretinere, educatie si adminsitrare a bunurilor copilului.

Conform art. 27, in cazul in care parintii sunt in drept sa procedeze la legitimarea prin casatorie subsecventa a copilului nascut anterior, conditiile cerute in acest scop sunt cele prev. de legea care potrivit art. 20 se aplica efectelor casatoriei.

Aspectele de procedura sunt reglementate de legea forului.

Pentru copilul din afara casatoriei, se aplica legea nationala a copilului de la data nasterii (art. 28 alin.1 teza I). In cazul in care copilul, cetatean strain, are si o alta cetatenie straina, i se aplica legea mai favorabila (teza a II-a). caracterul de lege mai favorabila copilului se califica de catre instanta forului.

Domeniul de aplicare a legii: recunaosterea filiatiei si efectele ei; contestarea recunaosterii filiatiei; raporturile dintre pariniti si copil, inclusiv obligatia de intretinere.

Dreptul mamei de a cere tataului din afara casatoriei sa raspunda pentru cheltuielile din timpul sarcinii si pentru cele prilejuite de nasterea copilului este supus legii nationale a mamei.


Ocrotirea parinteasca pentru copilul din casatorie s iadoptie este supus legii ce guverneaza efectele casatoriei parintilor, iar masurile ce de iau de parinti sau terti cu privire la bunurile minorului sunt supuse legii statului ale carui autoritati indruma si supravegheaza ocrotirea (art. 28).









F


obligatie de intretinere