Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate - regimul juridic al terenurilor

Regimul juridic al terenurilor

Regimul juridic al terenurilor depinde de categoria din care fac parte .

In functie de destinatie, terenurile se impart in:

o       terenuri cu destinatie agricola;

o       terenuri cu destinatie forestiera;

o       terenuri aflate permanent in ape;

o       terenuri din intravilan;

o       terenuri cu destinatie speciala;

Prin modalitati ale dreptului de proprietate intelegem situatiile in care prerogativele dreptului de proprietate sunt exercitate, toate sau numai o parte dintre ele, de doua sau mai multe persoane.

Codul civil roman prevede urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate:

1. Proprietatea anuabila este modalitatea juridica a dreptului de proprietate caracterizata printr-o incertitudine vremelnica in care se gaseste acest drept, cand a fost transmis de la o persoana la alta printr-un act juridic anuabil.

2. Proprietatea rezolubila reprezinta incertitudinea vremelnica in care se gaseste dreptul de proprietate, atunci cand transmiterea acestui drept de la persoana la alta s-a facut sub "conditie rezolutorie" (realizarea unui eveniment viitor nesigur).

3. Proprietate aparenta, asa cum ne sugereaza numele, reprezinta acea modalitate a dreptului de proprietate generata de disputa dintre doua persoane, dintre care una este adevaratul proprietar, iar cealalta exercita aributele proprietatii, fara vreun drept asupra lucrului in disputa.

4. Proprietatea comuna sau coproprietatea este acea modalitate a dreptului de proprietate in care acest drept apartine concomitent la doua sau mai multe persoane, ce exercita impreuna posesia, folosinta si dispozitia, asupra aceluiasi lucru.

4. Restrictii privind exercitarea dreptului de proprietate

In principiu, exercitarea dreptului de proprietate este nelimitata. Proprietarul unui bun, pe langa dreptul de a-l poseda, de a-l folosi, de a-i culege foloasele si de a dispune de el in mod exclusiv si absolut, dar cu precizarea: "in limitele legii".

Constitutia Romaniei prevede ca: "dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii si obiceiului, revin proprietarului".

Ingradirile legale privesc acele prescriptii care rezulta din dispozitii legale, oricare ar fi ele. Ingradirile de interes public privesc fie proprietatea cladita, fie proprietatea necladita si pot fi grupate astfel:

1. Restrictii de interes edilitar, sunt acelea prin care cei ce construiec in perimetrul localitatilor sunt obligati sa respecte anumite reguli de aliniere, inaltime, etc.

Referat: Contract de leasing financiar Lucrare: Contract de inchiriere - model

2. Restrictii de interes istoric si cultural, prin care legiuitorul a avut in vedere ocrotirea, salvarea si conservarea urmelor trecutului nostru istoric-cultural, precum si a valorilor specifice spiritului romanesc.

3. Restrictiile in interesul salubritatii si a sanatatii publice sunt acelea prin care se urmareste inlaturarea surselor poluante ce pun in pericol sanatatea publica.

4. Restrictiile de interes economic general sau interes fiscal privesc:

- regimul de exploatare al padurilor, legiferat prin Legea nr. 26/1996 Codul silvic, de Legea nr. 18/1991 privitoare la fondul funciar si forestier, Legea nr. 1/2001 precum si alte acte normative

- regimul de exploatare a bogatiilor naturale ale subsolului care, potrivit art.135 din Constitutia Romaniei, sunt proprietate publica.

- regimul de folosire a apelor curgatoare, a lacurilor, precum si a apelor marii teritoriale este, de asemenea reglementat de legi speciale.

- regimul de producere si transportul energiei electrice impuse proprietarilor de terenuri o serie de restrictii, cum ar fi taierea arborilor si pomilor crescuti sub aceste retele.

5. Restrictii in interesul apararii sunt acelea care privesc necesitatile de aparare a tarii si de siguranta in zona frontierei de stat.

Alte ingradiri de utilitatea publica

- distanta minima a constructiilor fata de calea ferata;

- regimul juridic al constructiilor drumurilor;

regimul juridic al folosiri apelor;

- regimul juridic privind vanzarea sau folosirea anumitor bunuri, cum ar fi medicamentele, substantele toxice, stupefiantele, aromele si munitiile, etc.

Ingradirile de interes privat sunt generate de raporturile de vecinatate si Codul civil distinge doua asemenea ingradiri si anume: servitutii naturale si legale.

Obligatia de granituire sau hotarnicie izvoraste din prevederile art. 584 Cod civil conform caruia proprietarul are dreptul de a cere vecinului sau sa fixeze linia de hotar dintre cele doua proprietatii.

Obligatia de a ingradi proprietatea impusa de dispozitiile art. 585 si 600 din Codul civil. In acest sens, se prevede ca: "tot proprietarul isi poate ingradi proprietatea, afara de cazurile exceptate de lege", iar art.600 prevede ca: "fiecare proprietar poate, in orase si suburbii, a indatora pe vecinul sau sa contribuie la cladirea si repararea ingradirii ce desparte curtile si gradinile lor".

Ingradirile ce impun prestatii pasive-abstentatiuni sunt grupate astfel:

restrictii privitoare la scurgerea apelor;

restrictii privitoare la plantarea pomilor;

restrictii privitoare la lucrari sau constructii;

restrictii privitoare la vederea in proprietatea vecinului;

restrictii de trecere;

interdictia instrainarii terenului atribuit prin constituirea dreptului de proprietate;

restrictia privind picatura stresinilor;

Ingradirile conventionale - restrictiilor privitoare la exercitarea dreptului de proprietare se pot face si pe calea conventionale, adica prin intelegerea partilor.

Astfel, un proprietarul care isi instraineaza un teren sau un imobil, cu titlu oneros sau gratuit, poate conveni cu dobanditorul ca drept de proprietate dobandit prin aceea conventie sa sufere anumite ingradiri.

Ingradiri pe cale judecatoreasca - dreptul de proprietate poate suferi anumite ingradiri si pe cale judecatoreaca. Aceste ingradiri nu sunt enumerate de lege, insa rezulta din raporturile de vecinatate, in care instanta este chemata sa constate si sa le hotarasca.

Ingradiri aduse prin conventii care lovesc de indisponibilitatea bunul instrainat - legislatia romana recunoaste aceste ingradiri, daca sunt intrunite doua conditii:

- inalienabilitate prevazuta de conventie sa aiba caracter temporar, de exemplu, donatorul doneaza o parte din averea sa altei persoane, cu conditia ca donatorul sa nu o instraineze inainte de a ajunge la majorat;

- inalienabilitatea sa fie intemeiata pe un interes legitim si serios, de exemplu, donatorul pune conditia ca donatorul sa nu instraineze bunul donat, atata timp cat donatorul este in viata.