Test grila drepturi fundamentale

Primul document care face vorbire despre drepturile fundamentale este:

Declaratia de Independenta Franceza - 1776

Magna Charta Libertatum - 1215

Declaratia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale - 1948

In zilele noastre drepturile si libertatile fundamentale sunt:

universale si nedisociabile

nedisociabile si interdependente

universale, nedisociabile si interdependente

Organele competente sa reglementeze drepturile fundamentale sunt:

organele constituante

Adunarea Executiva

Parlamentul

Drepturile fundamentale beneficiaza de atributul:

garantiei

suprematiei

stabilitatii

Procedura de modificare a drepturilor fundamentale este

aceiasi cu cea de modificare a Constitutiei

un raport esential intre putere si persoana

o problema de ordin politic, economic, social

Inviolabilitatea, una din categoriile de clasificare a drepturilor si libertatilor fundamentale, reprezinta:

drepturi ce ocrotesc participarea cetatenilor la guvernare

drepturi ce ocrotesc viata persoanei, siguranta ei personala, fizica si psihica

drepturi ce presupun optiunea cetatenilor pentru exercitarea lor

Drepturile si libertatile fundamentale pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

inviolabilitatea, drepturi garantii, drepturi si libertati social-politice, drepturi si libertati social-economice si culturale, drepturi exclusiv politice

inviolabilitati, drepturi garantii, drepturi si libertati social-politice, drepturi si libertati social-economice si culturale, drepturi exclusiv cetatenesti

niciuna din cele mentionate

Egalitatea, unul dintre principiile drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale, presupune ca:

cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice

cetatenii sunt obligati sa aiba domiciliul in Romania

fiecare cetatean trebuie sa exercite o anumita functie publica

Dreptul de azil este posibilitatea prin care statul roman:

acorda gazduire si protectie cetatenilor romani urmariti sau persecutati

acorda gazduire si protectie cetatenilor straini si apatrizi care au dobandit cetatenia de onoare

acorda gazduire si protectie cetatenilor straini si apatrizi pentru activitati desfasurate in favoarea umanitatii, progresului sau pacii

Expulzarea reprezinta institutia juridica care permite autoritatii publice dintr-un stat sa:

ceara altui stat, pe teritoriul caruia s-a refugiat unul dintre cetatenii lui, sa i-l predea

gazduiasca si sa protejeze strainii si apatrizii in cazul in care in statul lor de origine sunt urmariti sau persecutati

oblige o persoana sa paraseasca tara, punand capat, in mod silit, sederii persoanei pe teritoriul sau

Extradarea reprezinta institutia juridica ce permite unui stat sa

gazduiasca si sa protejeze strainii si apatrizii in cazul in care in statul lor de origine sunt  victime ale urii rasiale

ceara altui stat, pe teritoriul caruia s-a refugiat unul dintre cetatenii sai, sa i-l predea

niciuna din cele mentionate

Art. 22 din Constitutie, si anume dreptul la viata, integritate fizica si psihica, presupune ca:

pedeapsa cu moartea nu este interzisa

dreptul la viata, integritate fizica si psihica nu este garantat

nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau tratament inuman sau degradant

Arestarea preventiva se dispune de:

procuror pe baza unui mandat de perchezitie

judecator pe baza unui mandat de arestare

judecator pe baza unui mandat de perchezitie

Art. 24 din Constitutie, si anume dreptul la aparare, presupune ca:

aplicarea sa este conditionata de reguli politice si juridice

orice persoana are dreptul de a avea un avocat, ales sau din oficiu

niciuna din cele mentionate

Domiciliul sau resedinta sunt, conform art. 27 din Constitutie

inviolabile, cu unele exceptii (executarea unui mandat de arestare, stare de necesitate)

orice persoana are dreptul de a patrunde sau ramane in domiciliul sau resedinta unei alte persoane, cu voia acesteia

ambele variante

Defaimarea tarii si a natiunii este:

permisa

interzisa

conditionata

Art. 37 din Constitutie prevede ca pentru a fi ales Presedinte al tarii, candidatii trebuie sa aiba varsta de:

33 de ani

23 de ani

35 de ani

Pentru a avea dreptul de a fi ales, candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie cetateni romani, cu drept de vot, cu domiciliul in strainatate

sa fie cetateni romani, cu drept de vot, cu domiciliul in tara

sa fie cetateni straini, cu drept de vot, cu domiciliul in strainatate

Art. 56 din Constitutie, si anume obligatia de a plati contributii financiare, presupune ca:

cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice

cetatenii nu sunt obligati sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice

niciuna din cele mentionate

Avocatul Poporului isi exercita atributiile:

numai la cererea persoanelor lezate in drepturile si libertatile lor, in limitele stabilite de lege

din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si libertatile lor, in limitele stabilite de lege

prin restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

Avocatul Poporului este numit pe o perioada de:

3 ani

7 ani

5 ani

Avocatul Poporului emite:

avize, ce nu pot fi supuse controlului parlamentar sau judecatoresc

recomandari, ce nu pot fi supuse controlului parlamentar sau judecatoresc

hotarari, ce nu pot fi supuse controlului parlamentar sau judecatoresc

Partidul politic este:

o asociatie libera de cetateni uniti in chip permanent prin interese si idei comune

o reprezentare ce urmareste satisfacerea intereselor personale

un program politic pus in slujba unui ideal economic si juridic

Afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate este:

interzisa, daca incalca valorile suveranitatii, independentei, ordinii de drept sau principiului democratiei

permisa, daca incalca valorile suveranitatii, independentei, ordinii de drept sau principiului democratiei

niciuna din cele mentionate

Partidele politice se pot imparti si in:

partide politice de stanga

partide politice de dreapta

ambele variante

Partidele politice de stanga au ca scop:

reforma, dreptatea, egalitatea

proprietatea, ordinea, morala

reforma, ordinea, egalitatea

Partidele de dreapta au ca scop:

proprietatea, ordinea, reforma, dreptatea

proprietatea, reforma, libertatea sociala

proprietatea, credinta, familia, morala

In functie de ponderea numerica, partidele politice se impart in:

partide cadre si partide rigide

partide rigide si partide suple

partide cadre si partide de masa

Partidele de masa sunt acele grupuri, formate din:

un numar mare de membri, militanti activi sau simpli aderenti

partidele socialiste

ambele variante

Cererea de inregistrare a unui partid politic se depune la:

Tribunalul Municipiului Bucuresti, insotita de statutul si programul acestuia, de actul de constituire si de lista semnaturilor de sustinere

Judecatoria Municipiului Bucuresti, insotita de statutul si programul acestuia, de actul de constituire si de lista semnaturilor de sustinere

Inalta Curte de Casatie si Justitie, insotita de statutul si programul acestuia, de actul de constituire si de lista semnaturilor de sustinere

Partidele politice se pot asocia intre ele, pe baza unui protocol de asociere, constituind:

o alianta politica

un nou partid

o divizare a partidelor politice

Partidele politice isi inceteaza activitatea in urmatoarele cazuri:

autodizolvare, dizolvare pronuntata pe cale judecatoreasca

in urma inactivitatii constatate de Tribunalul Municipiului Bucuresti

ambele variante

Dizolvarea pe cale judecatoreasca poate fi pronuntata de:

Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Curtea Constitutionala

Tribunalul Municipiului Bucuresti sau Curtea Constitutionala

Ministerul Public sau Curtea Constitutionala

Cele doua variante ale scrutinului majoritar sunt:

cu un singur tur de scrutin si cu doua tururi de scrutin

cu doua tururi de scrutin si cu mai multe tururi de scrutin

niciuna din cele mentionate

Caracterul secret al votului presupune ca:

alegatorul are posibilitatea de a-si manifesta in mod liber optiunea cu privire la anumiti candidati

alegatorul are posibilitatea de a decide daca isi exprima votul sau nu

alegatorul voteaza personal, si nu prin intermediul altor persoane - rude, soti

Listele electorale sunt listele care cuprind:

cetatenii cu drept de vot ce domiciliaza intr-o localitate

cetatenii fara drept de vot dintr-o localitate

ambele variante

Cetatenii romani aflati in strainatate, pot vota:

la sectiile de votare existente in tara

la sectiile de votare existente pe langa misiunile diplomatice

la sectiile de votare existente pe teritoriul statelor unde acestia locuiesc

Biroul electoral central este alcatuit din:

cetatenii cu drept de vot si candidatii

7 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si  Justitie si 16 reprezentanti ai partidelor, formatiunilor si coalitiilor ce participa la alegeri

3 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si  Justitie si 10 reprezentanti ai partidelor, formatiunilor si coalitiilor ce participa la alegeri

Desemnarea judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face:

de catre Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin tragere la sorti, in sedinta publica

de catre Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin tragere la sorti, in sedinta secreta

de catre cetatenii cu drept de vot si reprezentanti ai partidelor politice

Biroul electoral central functioneaza:

numai pe perioada alegerilor

pe perioada dintre alegeri

pe toata perioada anului

Biroul electoral de circumscriptie are ca atributii:

inregistrarea candidaturilor si afisarea listelor de candidati

rezolva reclamatiile de la Biroului electoral central

atesta atribuirea mandatelor pentru minoritati

Campania electorala incepe:

la data aducerii la cunostinta a datei alegerilor

cu doua zile inaintea datei alegerilor

in unitatile militare si in scoli

Campania electorala se incheie:

cu doua zile inaintea datei alegerilor

in aceiasi zi cu alegerile

ambele variante

Parlamentul este alcatuit din:

Camera Deputatilor si Presedinte

Camera Deputatilor si Senat

Senat si Presedinte

Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pe o durata de:

5 ani

3 ani

4 ani

Parlamentul este:

organul nereprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii

organul reprezentativ suprem al poporului roman si una din autoritatile legiuitoare ale tarii, alaturi de Presedinte

organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii

Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin:

vot universal, secret si liber exprimat

vot egal, public si liber exprimat

vot universal, public si liber exprimat

Parlamentul Romaniei este unul:

bicameral

multicameral

unicameral

Avocatul Poporului este numit de:

Camera Deputatilor, in sedinta publica

Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna

Senat, in sedinta publica

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu:

exercitarea oricarei functii publice de autoritate

exercitarea functiei de membru al Guvernului

niciuna din cele mentionate

Sedintele celor doua Camere ale Parlamentului sunt:

publice

secrete

publice, exceptand cazul in care Camerele hotarasc ca sedinta sa fie secreta

Calitatea de deputat sau de senator inceteaza in caz de:

demisie, deces, organizare a unui partid politic

demisie, deces, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitate

in caz de urmarire penala

Urmarirea si trimiterea in judecata a deputatilor si senatorilor se face doar de:

Parchetul de pe langa Curtea de Apel a Municipiului Bucuresti

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Parchetul de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti

Legile adoptate de Parlament sunt:

legi organice, legi ordinare, legi neconstitutionale

legi organice, legi ordinare

legi organice, legi ordinare, legi constitutionale

Consiliul Superior al Magistraturii, instantele judecatoresti, Ministerul Public, Curtea de Conturi sunt reglementate de:

legea constitutionala

legea organica

legea ordinara

O lege intra in vigoare atunci cand:

este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei

la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei

ambele variante

Presedintele Romaniei este ales pe o perioada de:

4 ani

5 ani

6 ani

Presedintele Romaniei este ales prin:

vot universal, egal, direct, public, liber exprimat

vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat organele constituante

validarea alegerilor si depunerea juramantului

Functia de Presedinte al Romaniei poate fi indeplinita cel mult:

2 mandate, acestea putand fi succesive

un mandat

mai multe mandate, acestea putand fi succesive

Presedintele poate numi Primul-ministru si Guvernul pe baza:

votului de incredere a Parlamentului

ordonantelor emise de Guvern

niciuna din variante

Gratierea individuala poate fi acordata de:

Primul-ministru

Presedintele Romaniei

Presedintele Camerei Deputatilor

alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de:

Curtea de Conturi

Parlament

Curtea Constitutionala

Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, in caz de razboi sau de catastrofa, prin:

lege organica

lege constitutionala

lege ordinara

Art. 97 din Constitutie prevede ca vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de:

deces, demitere, demisie, imposibilitate temporara de a exercita atributiile

deces, demitere, demisie, imposibilitate definitiva de a exercita atributiile

suspendare din functie, imposibilitate temporara de a exercita atributiile

Conform art. 98 din Constitutie, interimatul functiei de Presedinte este asigurat de:

Presedintele Camerei Deputatilor 2

Presedintele Senatului 1

ambele variante

Art. 98 din Constitutie prevede ca interimatul functiei de Presedinte al Romaniei intervine in cazul in care:

intervine vacanta postului

intervine imposibilitatea definitiva de a exercita atributiile

intervine imposibilitatea temporara de a exercita atributiile, vacanta postului si suspendarea din functie

Guvernul este alcatuit, conform art. 102 din Constitutie, din:

Prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica

Prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege ordinara

Prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege constitutionala

Guvernul isi incepe exercitarea mandatului:

in momentul depunerii juramantului in fata Primului-ministru

in momentul depunerii juramantului in fata Presedintelui

in momentul depunerii juramantului in fata Parlamentului

Functia de ministru poate inceta in cazul:

demisiei, revocarii, pierderii drepturilor electorale

starii de incompatibilitate, decesului, si a altor cazuri prevazute de lege

ambele variante

Daca s-a cerut urmarirea penala a unui ministru, competenta penala o are:

Curtea de Apel a Municipiului Bucuresti

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Tribunalul Municipiului Bucuresti

Ordonantele, ca acte ale Guvernului, se supun aprobarii:

Parlamentului, daca legea o cere

Presedintelui, daca legea o cere

Camerei Deputatilor, daca legea o cere

Organizarea instantelor este realizata, in principiu dupa gradul de jurisdictie, si anume:

judecata in fond, apelul, recursul

judecata in fond si recursul

judecata in fond si apelul

Curtile de Apel isi exercita competenta intr-o circumscriptie ce cuprinde:

mai multe Tribunale

mai multe Judecatorii

mai multe Parchete

Ministerul Public isi exercita atributiile prin:

judecatori

procurori organizati in Parchete pe langa fiecare instanta

senatori si deputati

Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din:

15 membri alesi de Camerele reunite ale Parlamentului fiind alesi pe o perioada de 4 ani

10 membri alesi de Camerele reunite ale Parlamentului fiind alesi pe o perioada de 5 ani

9 membri reprezentand judecatorii Curtii Constitutionale fiind alesi pe o perioada de 3 ani