Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica

Baze de date


Qdidactic » stiinta & tehnica » informatica » baze de date
Sisteme de gestiune a bazelor de date – realizarea aplicatiilor



Sisteme de gestiune a bazelor de date – realizarea aplicatiilor


SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE – Realizarea aplicatiilor



O aplicatie este un sistem de programe proiectat pentru a efectua un ansamblu determinat de operatii asupra bazelor de date. Ea se compune din:

- programele propriu-zise (program principal, coordonator, programe pentru meniuri, ecrane, interogari, indexari, actualizari, rapoarte);

- bazele de date.

Executarea aplicatiei se realizeaza la doua nivele:



Interpretativ – cand un program numit “interpreter” ia fiecare enunt al aplicatiei, il traduce in cod intern si face analiza erorilor, il executa, apoi trece la urmatorul enunt.

Compilativ – cand intreaga aplicatie este tradusa de programul compilator intr-un cod intermediar, memorat pe disc, numit cod obiect, care este supus unei prelucrari suplimentare de catre editorul de legaturi pentru a obtine forma finala, executabila a aplicatiei. Executia se face sub controlul sistemului de operare.

Realizarea unei baze de date presupune:

analiza sistemului pentru care se construieste baza de date;

proiectarea structurii bazei;

incarcarea datelor in baza de date;

exploatarea si intretinerea bazei de date.

Realizarea efectiva a unei aplicatii presupune:

stabilirea temei;

analiza temei;

proiectarea aplicatiei;

codificarea aplicatiei;

testarea modulelor;

implementarea aplicatiei;

intretinerea aplicatiei.

Stabilirea temei

Tema este stabilita de beneficiarul aplicatiei, in raport de activitatile ce urmeaza a fi modelate.

b) Analiza temei

Analiza presupune identificarea tipurilor de informatii, a legaturilor dintre ele, a operatiilor necesare pentru gestionarea lor.

Rezultatul analizei se presupune:

descrierea datelor de intrare;

descrierea datelor pastrate in baza de date;

lista prelucrarilor efectuate asupra datelor;

descrierea informatiilor din rapoarte.

c) Proiectarea aplicatiei

In aceasta etapa, se realizeaza proiectarea structurii datelor si a structurii programelor. Proiectarea structurii programelor presupune detalierea modulelor necesare realizarii aplicatiei: module pentru crearea fisierelor, pentru introducerea datelor, pentru prelucrarea si extragerea rezultatelor, pentru tratarea erorilor etc. Aceste module sunt controlate si coordonate de programul principal, care are urmatoarea structura:


program principal

declarare tablouri globale

initializare variabile globale

salvare stare mediu initializari generale

SET PROCEDURE TO subprograme_comune

deschide fisiere comune

sfarsit = false

Executa           DO WHILE .NOT. sfarsit initializare dialog

un bloc                        CLEAR SCREEN

de comenzi     afiseaza mesaje de dialog

in cadrul                     preia optiunile utilizatorului

unei bucle       DO CASE Executa intre 10 CASE si

conditionata               CASE activitate 1 ENDCASE; blocurile de

de o expresie              DO modul 1 comenzi in ordine, daca

logica.                         CASE activitate 2 expresia logica asociata

DO modul 2                            este adevarata.


OTHER WISE

SAY “optiune invalida”

ENDCASE

ENDDO

inchide fisierele comune

reface mediul

CLEAR SCREEN actiuni de incheiere

RETURN

d) Codificarea aplicatiei

Daca la c) nivelul de detaliere este de tip pseudocod, in aceasta etapa se scrie aplicatia intr-un limbaj specializat, cu respectarea regulilor impuse de acesta.

e) Testarea modulelor

In aceasta etapa se verifica modulele, se detecteaza si corecteaza eventualele erori, se face analiza cazurilor extreme, se proiecteaza testele.

f) Implementarea aplicatiei

Se construieste forma finala a aplicatiei prin integrarea treptata a modulelor functionale testate.

g) Intretinerea aplicatiei

Se inlatura erorile semnalate de utilizator in perioada de garantie, se modernizeaza aplicatia si se actualizeaza.

Utilizatorii unei baze de date

Uitlizatorii unei baze de date pot fi:

Utilizatori nespecialisti (conversationali) care au la dispozitie o forma de comunicare cu baza de date apropiata de vorbirea curenta;

Utilizatori specialisti care cunosc structura bazei de date;

Administratorul bazei de date este un utilizator special, care defineste obiectivele exploatarii bazei, imparte drepturile de acces ale utilizatorilor, elaboreaza conceptia de proiectie a bazei de date, raspunde de toate activitatile si operatiile referitoare la baza de date, ajuta la definirea cerintelor utilizatorilor etc.

Limbaje pentru baze de date

In cadrul SGBD, functiile de declarare si de manipulare a datelor sunt realizate cu ajutorul unor limbaje diferite.

a) Limbaje pentru definirea datelor (LDD)

Functiile LDD sunt:

realizeaza definirea entitatilor si a atributelor acestora prin nume, forma de memorare, lungime;

precizeaza relatiile dintre date si strategiile de acces la ele;

stabileste criterii diferentiate de confidentialitate;

defineste criterii de validare automata a datelor utilizate.

b) Limbaje pentru manipularea datelor (LMD)

Operatiile pe baze de date solicita un limbaj specializat, in care comenzile se exprima prin fraze ce descriu actiuni asupra bazei.

O comanda are urmatoarea structura:

operatia, care poate fi calcul aritmetic sau logic, editare, extragere, deschidere-inchidere, manipulare (introducere, adaugare, stergere etc.);

criterii de selectie (for, while, where etc.);

mod de acces (secvential, indexat etc.);

forma de editare

c) Limbaje pentru controlul datelor (LCD)

Controlul unei baze de date presupune:

asigurarea confidentialitatii si integritatii datelor;

salvarea informatiei in cazul unor defectiuni;

obtinerea unor performante;

rezolvarea unor probleme de concurenta.

d) Limbaje universale

Un limbaj universal se utilizeaza rar pentru gestionarea unei baze de date.

Interfata dintre utilizator si SGBD se realizeaza in doua moduri:

Cu ajutorul unui mecanism de apel inserat in programul aplicatie. Acest mecanism poate fi un CALL sau un alt cuvant cheie. Un SGBD care permite acest tip de mecanism se numeste SGBD cu limbaj gazda;

Cu ajutorul unor comenzi speciale, utilizate independent. In acest caz, SGBD se numeste autonom. Exista, totusi, o interfata speciala, care este capabila sa interpreteze comenzile limbajului de cereri.

Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

stiinta

Baze de date



Access
Autocad
Baze de date
C
Calculatoare
Catia
Excel
Foxpro
Grafica design
Html
Internet
Java
Linux
Mathcad
Matlab
Oracle
Outlook
Photoshop
Php
Powerpoint
Retele calculatoare
Sql
Windows
Word

Referate pe aceeasi tema


Proiectarea structurii bazei de date
Proiectarea prelucrarilor specifice unitatilor functionale
Tipul data calendaristica - functia DATE, DAY, MONTH, YEAR
Baze de date
Protocoale de blocare la bazele de date - protocolul 2PL centralizat
BAZE DE DATE (relationale)
Baze de date - instructiuni de programare, ordonarea BD, domeniul inregistrarilor, calcule statistice cu date din tabele
Sistemele de Gestiune al Bazelor de Date
Teme propuse pentru lucrari de licenta si disertatie - informatica, programare avansata si Baze de Date
Descrierea si folosirea aplicatiei - baze de date



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.