Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Informatica


Qdidactic » stiinta & tehnica » informatica
Formarea utilizatorilor de informatii



Formarea utilizatorilor de informatii


Formarea utilizatorilor de informatii

In prezent, putem vorbi de o regandire a conceptului de sistem de informare si documentare. Schimbarile ce apar si la nivelul structurilor info-documentare, gratie "exploziei" retelelor electronice, pun in dificultate utilizatorii care nu stapanesc noile tehnologii de informare. Se poate afirma ca este aproape banal sa observam ca dupa aparitia revolutiilor industriale si tehnologice, ne aflam in plina revolutie informationala. Trebuie precizat ca mileniul trei coincide cu era informationala. Se constata ca productia de informatii se dezvolta tot mai alert in toate domeniile, astfel ca traim intr-un ocean de informatii. Pe buna dreptate, ne confruntam cu cantitati impresionante de informatii noi ce apar zilnic din toate partile, fara putinta de a le stapani in totalitate.
Pentru o mai buna formare a utilizatorilor sai, bibliotecarii trebuie sa se raporteze la acestia, la nevoile si practicile lor de informare. Specialistii in informare sunt persoanele vizate sa-si orienteze utilizatorii sa gaseasca resurse pertinente, necesare pentru cercetarile lor. De asemenea, se observa ca durata de viata a informatiei se reduce fara incetare. Spre exemplu, pentru domeniile stiintifice, jumatate din informatiile care astazi sunt actuale, vor fi lipsite de relevanta peste zece ani. Este cert ca in istoria umanitatii nu s-a cunoscut un asa ritm de reinnoire a informatiilor. Totusi, in conditiile accelerarii productiei de informatii si de reducerea continua a duratei lor de viata, posibilitatea de a intra cu astfel de informatii se diversifica. Dupa cum se stie, exista multiple sisteme de transmitere a informatiilor prin intermediul retelelor electronice care sunt din ce in ce mai rapide si mai eficiente. Daca se intampla anumite lucruri intr-un colt al lumii, este posibil sa luam cunostinta de acel eveniment in cateva ore sau chiar minute cu ajutorul noilor retele de informare. Se intampla ca informatia sa fie adesea difuzata fara o ampla verificare din partea specialistilor. Este evident ca sistemele actuale de informare dau mult prea usor iluzia eficacitatii in demersul documentar. Cu siguranta, este suficient sa introducem, prin intermediul tastaturii, anumite cuvinte-cheie si calculatorul sa ne raspunda intotdeauna, fara a ne pune intrebari, oferindu-ne rezultate care nu sunt neaparat pertinente sau exhaustive. Este nevoie ca utilizatorii  sa aiba o reprezentare corecta a ceea ce numim "spatiu informational" pentru a obtine rezultate satisfacatoare.
Se poate constata ca nu exista capacitatea innascuta a utilizatorului de a repera si de a exploata informatia necesara. Utilizatorul nu poate, fara o educare in prealabil, venita din partea structurilor info-documentare, sa-si caute si sa-si gaseasca acele surse de informare de care are nevoie. Pentru o cautare eficienta, acesta trebuie sa dispuna de acele competente pe care trebuie sa le capete cu ajutorul specialistilor in informare, dar si al institutiilor de invatamant.
Este absolut necesar ca activitatea de formare a utilizatorilor sa se realizeze incepand cu varstele cele mai fragede si terminand cu studentii sau cu acele persoane care inca mai au nevoie de sprijinul specialistului in informare. A pune problema unei formari moderne, in ton cu noul mileniu, inseamna ca si utilizatorul trebuie sa contribuie la propria educatie. El trebuie sa frecventeze, de-a lungul timpului, urmatoarele structuri documentare:



  • Copil fiind, el va fi indrumat sa intre in contact cu biblioteca pentru copii.
  • Odata cu cresterea in varsta (clasele primare, clasele gimnaziale, liceul), el va avea acces la informatie cu ajutorul bibliotecilor scolare, bibliotecilor publice si cu sprijinul anumitor centre documentare.
  • Statutul de student ii confera anumite privilegii, in sensul ca poate frecventa atat biblioteca de facultate, cat si Biblioteca Centrala Universitara.
  • De asemenea, varsta de 18 ani ii ofera posiblitatea sa consulte documente in cadrul Bibliotecii Nationale a Romaniei.

Utilizatorii se bucura de o serie de privilegii prin faptul ca li se creeaza conditii de informare si documentare inca din anii copilariei. In aceste structuri info-documentare, utilizatorii au sansa sa consulte baze de date sau banci de date (pe CD-ROM sau prin retele electronice) pe care nu le-ar putea gasi in calculatorul personal. Aceste baze de date si banci de date pot contine informatii importante pentru pregatirea lor profesionala ulterioara.
Bibliotecarii considerǎ, dupǎ mult timp, cǎ formarea utilizatorilor face parte din misiunile lor.
Chiar din anul 1876, Otis Hall Robinson, specialist la Biblioteca Universitǎtii Rochester (SUA) declara: "Un bibliotecar ar trebui sǎ fie mai mult decat un pastrator de cǎrti; el ar trebui sa fie un educator" 1.
Pentru a caracteriza diversele actiuni de formare este nevoie sǎ aducem in discutie anumite sintagme utilizate in literatura de specialitate anglo-saxonǎ: "library orientation" (orientarea spre biblioteca), "library instruction" (formarea in bibliotecǎ), "bibliographic instruction" (formarea bibliografica), "information management education" (educarea in managementul informatiei), "information literacy" (cultura informatiei). Acesti termeni reflecta evolutia teoriei si practicii a ceea ce numim noi educare, formare, instructie.
Se poate afirma ca sintagma "orientarea spre biblioteca" corespunde cu primul nivel de formare. La acest nivel, utilizatorii au nevoie sǎ inteleaga cum este organizata biblioteca (din punctul de vedere al asezarii salilor de lectura, departamentelor si salii cataloagelor), sa inteleaga clasificarile, sa localizeze colectiile, sa ia contact cu serviciile oferite, sa cunoasca orarul si regulamentul si sa castige increderea in structura documentara prin crearea unei atmosfere primitoare.
Sintagma "formarea in biblioteca" corespunde cu cel de al doilea nivel de formare, fiind mult mai centratǎ pe utilizarea structurii documentare: natura colectiilor sale, istoria diferitelor fonduri, initierea in folosirea instrumentelor bibliografice si a lucrǎrilor de referinte si utilizarea cataloagelor.
Al doilea nivel de formare trebuie sǎ permitǎ utilizatorilor sǎ cunoascǎ tipologia instrumentelor de referintǎ, sǎ stie sǎ foloseascǎ cataloagele si indexurile, sǎ inteleagǎ structura unei fise bibliografice, sǎ dobandeascǎ unele principii de bazǎ cu privire la cǎutarea informatizatǎ si sǎ stie sǎ facǎ fatǎ acelor situatii cand utilizatorii se confruntǎ cu "prea mult zgomot" sau "prea multa tǎcere".
Sintagma "formarea bibliografica" propune metode si principii generale de cǎutare in raport cu multitudinea de surse si tehnologii de informare.
Sintagma "educarea in managementul informatiei" corespunde cu nivelul al treilea de formare. Utilizatorul trebuie sǎ stie sǎ evalueze rezultatele unei cǎutari, sǎ facǎ distinctie intre sursele primare si cele secundare, sǎ stie sǎ distingǎ in interiorul unui document faptele, opiniile, propaganda, erorile, lipsurile, sǎ fie capabil sǎ inteleagǎ informatia in context socio-cultural. El trebuie sǎ stie cum este produsǎ informatia.
Utilizatorii nu numai cǎ trebuie sǎ gaseascǎ informatia, ci trebuie sǎ stie sǎ o evalueze si sǎ o selectioneze, adica ceea ce noi numim cǎ au dobandit "o culturǎ a informatiei". Ei au acces la informatii atat prin intermediul mijloacelor moderne de informare, cat si prin cel al mijloacelor traditionale. Dar ceea ce pare esential este faptul cǎ structurile info-documentare trebuie sǎ-si gandeascǎ obiectivele in functie de nevoile utilizatorilor


Internetul este unul din mijloacele moderne de informare care oferǎ utilizatorilor de pretutindeni accesul la orice tip de informatii, permitand comunicarea si schimbul de date.
Si totusi "Internetul a devenit arborele care ascunde pǎdurea. El dǎ iluzia unei solutii miraculoase, chiar dacǎ in realitate el ascunde existenta unor surse de informare valide (tipǎrite pe suport informatic, pe casete video etc.)" 2.
Structurile info-documentare trebuie sǎ-si invete utilizatorii sǎ manevreze cu usurintǎ informatiile. Cel putin teoretic, bibliotecile ar trebui sǎ dezvolte activitǎti pedagogice cu privire la modul de cǎutare a informatiei. Informatizarea bibliotecilor, de orice tip, ar putea insemna un bun motiv pentru a se realiza astfel de activitǎti educative. De altfel, formarea tehnicǎ a utilizatorului este indispensabilǎ, dar nu suficientǎ. Daca utilizatorul stie sǎ foloseascǎ noile instrumente de informare, dar nu poate sǎ-si defineascǎ propriile nevoi, atunci situatia in care se gǎseste este destul de delicatǎ. Se poate spune cǎ utilizatorul nu va fi intotdeauna in contact cu acele informatii ce au un continut pertinent si bine definit. Evident cǎ pentru realizarea unei bune formǎri documentare este necesar sǎ intervinǎ si un alt actor, alǎturi de bibliotecar. Acest actor nu este nimeni altcineva decat profesorul (indiferent dacǎ este profesor in mediul preuniversitar sau universitar).
De asemenea, este necesar sǎ dǎm formǎrii documentare un loc central in cadrul procesului de invatǎmant. Putem afirma cǎ formarea documentarǎ are un rol de netǎgǎduit in cercetare. Trebuie mentionat faptul cǎ intre bibliotecar (specialistul in informare-documentare) si utilizator este nevoie sǎ existe o comunicare adecvatǎ pentru a inlesni procesul de formare al acestuia. Obiectivele formǎrii documentare nu pot fi definite, in mod exclusiv, de specialistii in informare. Totusi, putem admite cǎ este esential sǎ adǎugǎm in campul competentelor specialistului in informare-documentare si o pregǎtire pedagogicǎ.
Formarea documentarǎ nu inseamnǎ cǎ bibliotecarul trebuie sǎ punǎ la dispozitia utilizatorului toate informatiile cerute, fǎrǎ niciun efort din partea acestuia din urmǎ. Pe bunǎ dreptate, formarea documentarǎ reprezintǎ o adevǎratǎ necesitate pentru toti utilizatorii mai putin initiati in procesul cǎutǎrii informatiei. Structurile info-documentare reprezintǎ locul in care utilizatorii merg sǎ primeascǎ o formare corectǎ in noianul informational.
Bibliotecile trebuie sǎ aibǎ in vedere formarea permanentǎ a intregului personal pentru a putea garanta o educatie a utilizatorilor care sǎ fie in concordantǎ cu noile schimbǎri care apar.
Structurile info-documentare trebuie sǎ-si formeze utilizatorii sǎ foloseascǎ atat informatia traditionalǎ (pe suport hartie), cat si informatia de pe suport electronic. Se poate afirma ca utilizatorii au o serie de necesitǎti:

  • Acces la o gamǎ largǎ de documente, prezente in fondurile bibliotecii, care trebuie sǎ oglindeascǎ nevoile de informare ale acestora.
  • Capacitatea de a localiza si regǎsi informatii - servicii eficiente de referinte, cu programe de instruire pentru a fi accesibile tuturor.
  • Accesul la resursele din afara bibliotecii.
  • Flexibilitatea programului bibliotecii.
  • Conditii de studiu adecvate.

Noile tehnologii de informare au contribuit la o gandire a modului de formare documentarǎ a utilizatorilor de bibliotecǎ, pregǎtindu-i in acelasi timp si pentru viata profesionalǎ. Suportul pedagogic, care insoteste formarea utilizatorilor, rǎmane adesea traditional: fotocopii sau, mai ales, documente de informare clasice (ghidul cititorului, rezumatul planului de clasificare etc.).
Vom pune in discutie formarea tanǎrului utilizator - student, pornind de la primul an al studentiei si panǎ la finalizarea studiilor intr-o institutie de invǎtǎmant superior.
Astfel, Alain Colas in articolul intitulat "Formarea in scopul utilizǎrii informatiei in invǎtǎmantul superior" 3 este de pǎrere cǎ nevoile de informare sunt diferite in functie de nivelul de studii al utilizatorului si decurg adesea dupǎ tipurile de cursuri. Trei categorii de studenti au fost evidentiate de autor:



  • Studentul abia inscris intr-o institutie de invǎtamant superior care se confruntǎ cu nevoi de informare ce trebuie definite.
  • Studentul avansat care este pe punctul de a se integra in viata profesionalǎ.
  • Studentul care se ocupǎ cu cercetarea avand nevoi indreptate spre informarea disciplinarǎ.

De asemenea, acelasi autor este de pǎrere cǎ la primul nivel unde publicul corespunde studentilor din primul an, formarea in scopul informǎrii trebuie sǎ fie principalul instrument in achizitionarea unei autonomii proprii de muncǎ pentru student:

  • Este necesar ca studentul sǎ stie sa foloseascǎ in documentare noile tehnologii.
  • Este necesar un prim contact cu instrumentele de documentare: de la documentele tipǎrite panǎ la informatia electronicǎ, trecand prin cataloage (traditionale si informatizate) si prin noile suporturi de informare (CD-ROM, Internet etc.).
  • Este necesarǎ initierea in metodologia de cǎutare a informatiei in ceea ce priveste acesti utilizatori.
  • Este nevoie de o sensiblizare a societǎtii informatiei cu care studentul se confruntǎ in fiecare zi.

Trebuie remarcat faptul cǎ aceastǎ formare in cercetarea documentarǎ are ca principalǎ vocatie sǎ-i dezvolte studentului acea capacitate organizatoricǎ de care are nevoie in munca sa intelectualǎ.
Problema cea mai importantǎ a unei structuri info-documentare, in ceea ce priveste regǎsirea informatiei, este aceea cǎ trebuie sǎ se asigure ca nevoile exprimate (cererile) de cǎtre utilizatori reflectǎ cu precizie nevoile de informare recunoscute ale acestora.

Utilizatorii au nevoie de o formare documentarǎ sustinutǎ, incepand cu initierea in primul pas, care coincide cu formularea cererii de informare si terminand cu regǎsirea informatiilor, in cadrul structurii info-documentare, corespunzǎtoare acelei cereri. Din acest punct de vedere, procesul de regǎsire a informatiilor cuprinde urmatoarele etape: formularea cererii de informare, analiza cererii de informare si selectarea informatiilor pertinente. Cererea de informare a utilizatorului se poate referi, fie la o cercetare retrospectivǎ pe o anumitǎ temǎ, fie la o informare curentǎ pe un anumit domeniu. Putem considera cǎ existǎ acea nevoie a utilizatorului de a fi format in raport cu structirile info-documentare, in sensul cǎ el trebuie sǎ stie sǎ formuleze o cerere de informare intr-un mod clar si concis. Dacǎ aceastǎ formare a utilizatorului, care trebuie sǎ vinǎ atat din partea structurilor info-documentare, cǎt si din partea institutiilor de invǎtǎmant, nu este bine conturatǎ, atunci pot apǎrea probleme in procesul de regǎsire a informatiei.

Utilizatorul trebuie sǎ fie constient cǎ nevoile sale de informare vor fi exprimate in scris, modalitate ce impune o anumitǎ rigoare din partea celui care face acest demers. In felul acesta se evitǎ restrictiile impuse de o anumitǎ structurǎ info-documentarǎ, prin folosirea limbajului natural.
Utilizatorii de informatii asteaptǎ ca formarea documentarǎ sǎ devinǎ prioritate pentru bibliotecile de orice tip. Ei sunt convinsi de disponibilitatea acestor structuri info-documentare de a le oferi noi deschideri spre complexul univers al cunoasterii


Note:

    • Catherine Bonhomme. "La formation des usagers à la Bibliothèque Nationale de France". In: Bulletin des bibliothèques de France, nr. 1, 1999, p. 81.
    • Bernard Pochet; Paul Thirion. "Formation documentaire et projets pédagogiques". In: Bulletin des bibliothèques de France, nr. 1, 1999, p. 18.

Alain Colas. "La formation à l'usage de l'information dans l'ensignement superior". In: Bulletin des bibliothèques de France, nr. 1, 1999, pp. 24-28.






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright