Informatica - grile

INFORMATICA - GRILE

55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:

1 evenimente care fac referire la date

2 evenimente de focalizare

4 evenimente asociate butoanelor de la tastatura

5 evenimente asociate mouse-ului

c. 1+2+4+5

58) Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca:

a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST;

63) Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:

e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.

104) Cubul OLAP este:

c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

110) Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?

f) construirea sablonului intermediar

g ) procesarea cuvintelor

e. f+g

117) Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon - 2005, Tuban - 2007) sunt urmatoarele:

1) orientarea pe subiecte

2) integrarea

3) nonvolatilitatea

5) variabilitatea in timp (serii de timp)

6) includerea aplicatiilor bazate pe Web

7) utilizarea arhitecturii client/server

8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale

9) folosirea metadatelor (date despre date)

c. 1+2+3+5+6+7+8+9

94) Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:

c. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la decident si de la decizie

112) Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:

a. 1+2+3+4

114) Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP, fac parte:

1 abordarea conceptuala multidimensionala a datelor

2 asigurarea unei transparente sporite prin existenta unei arhitecturi deschise a sistemului

4 accesibilitatea asigurata utilizatorului prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile

tehnice de furnizare a datelor

5 complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile

6 utilizarea arhitecturii client-server, unde server-ul are ca scop omogenizarea datelor

b. 1+2+4+5+6

48. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt:

e. erori de codificare numite si erori de sintaxa

80) EvT declansator poate fi:

e) EvT intern intermediar.

81) EvT indus este:

b) EvT extern, aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat;

92) Functiile unui SIAD sunt:

e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

5. In Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:

a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa.

9. In Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:

c. de grup

40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:

a. similare sau inrudite

41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de:

c. controale

42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:

c. de exponentiere

43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate de un obiect?

d. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor

44. In ce consta universalitatea unui algoritm?

e. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari

45. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:

1) Colectia de date

3) Descrierea datelor

4) Relatiile dintre date

b. 1+3+4

47. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea:

d. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand rescrierea si codificarea

49. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:

a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns la aparitia evenimentelor

50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:

d. de concatenare sir de caractere alfabetice

51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:

a. de stabilire a prioritatii

52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori:

e. logici

53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:

a. functii financiare

56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:

e. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identfica anumite inregistrari din baza de date

67) Indicati afirmatia adevarata:

c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;

68) Indicati afirmatia adevarata:

a) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre

tabele de tip UNUL LA MULTI in MLD;

69) Indicati afirmatia adevarata:

b) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre

tabele de tip UNU LA UNU;

70) Indicati afirmatia adevarata:

c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de sine statator;

76) Indicati afirmatia adevarata:

e) X=0 exprima participarea optionala la actiune.

77) Indicati afirmatia adevarata:

b) X=1 exprima participarea obligatorie la actiune;

78) Indicati afirmatia adevarata:

c) Y=1 exprima participarea unica la actiune;

79) Indicati afirmatia adevarata:

a) Y=n exprima participarea multipla la actiune;

95) In SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune:

e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

96) In cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de:

b. proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor

97) In cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:

a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata

99) In cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:

c. date sintetice

103) In cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin:

b. detalii

107) In tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe:

c. niveluri

108) In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul:

a. SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor

109) In tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:

b. criterii de agregare a datelor

105) In tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:

d. ierarhia

119) In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date,

precum si asupra fluxurilor de date ("trecatoare"). Dintre acestea cele mai uzuale sunt;

1) bazele de date relationale

2) ..bazele de date tranzactionale

4) ..depozitele de date - Data Warehouses

5) .bazele de date obiecturale

6) ..bazele de date in tehnologii avansate

b. 1+2+4+5+6

118) Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din

urmatoarea enumerare:

2) accesul la date

3) realizarea federatiei de date

5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere

e. 2+3+5

54. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:

1 programarii structurate

3 programarii dirijate de evenimente

4 orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare)

5 programarii bazate pe obiecte

b. 1+3+4+5

39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:

b. aparitia unor evenimente.

46. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:

d. relatie sau tabel

113) Mediul in care se construieste si se exploateaza un depozit de date contine urmatoarele

elemente:

1 surse de date tranzactionale

4 sistemul de gestiune al bazei de date

2 instrumente de proiectare-dezvoltare

5 instrumente de acces si analiza a datelor

3 instrument de extractie si transformare a datelor

6 instrumente de administrare

e. 1+2+3+4+5+6

1. O interogare in Access permite, intre altele:

d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata.

15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula,

urmatoarele tipuri de enunturi:

e. Declaratii si instructiuni

98) Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta:

c. unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de date, a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie incorporate; validarea, uratirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii finali

101) Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:

Referat: Contabilitatea tertilor Referat: Structurarea elementelor de activ si pasiv dupa criterii financiare

d. perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model

116) Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente

majore:

1) Sursele de date

2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL (Extraction, Transformation and Load)

4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse)

5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web)

6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor)

b. 1+2+4+5+6

2. Secventa urmatoare de comenzi:

If A< B then

C=B-A

Else

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print "C=",C

End If

End If

pentru A=3 si B=10 afiseaza:

d. nu afiseaza nimic

7. Se considera tabelul MAT:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL>    SELECT AVG (Pret_u) As media

FROM MAT;

c. 140000

11. Se considera tabelul MAT:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL>    SELECT MIN (Pret_u) As pu_min

FROM MAT;

b. 120000

14. Se considera tabelul MAT:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL>    SELECT MAX (Pret_u) As pu_min

FROM MAT;

a. 170000

3. Se considera tabelul MAT:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL>    SELECT SUM (Pret_u) As Total

FROM MAT;

e. 400000

33. Se considera tabelul MAT:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL>    SELECT MIN (Cant) As pu_min

FROM MAT;

a. 1221

34. Se considera tabelul MAT:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL>    SELECT MAX (Cant) As cmax

FROM MAT;

a. 15500

31. Se considera tabelul MAT:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL>    SELECT SUM (UM) As Total

FROM MAT;

d. nu afiseaza nimic

32. Se considera tabelul MAT:

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL>    SELECT AVG (UM) As media

FROM MAT;

d. nu afiseaza nimic

4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program

scrisa pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret).

b). Dim cost As Integer

Dim pret As Integer

Dim profit As Integer

cost=InputBox("Costul; este: ")

pret=InputBox("Pretul este: ")

profit = pret - cost

If pret  > cost Then

MsgBox "Profitul este: " &profit

Else

MsgBox "Pierderea este: " &(-profit)

End If

6. Secventa urmatoare de comenzi:

If A< B then

C=B-A

Else

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print "C=",C

End If

End If

pentru A=10 si B=3 afiseaza:

c. C=7

8. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program

scrisa pentru problema: Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.

d). val_tot = 0

For i=1 To 10

cod_produs(i)=InputBox ("Cod produs: ")

valo(i)=InputBox("Valoare: ")

Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000

coef_peris=0

Case Is < 2000

coef_peris=5/100

Case Is < 3000

coef_peris=10/100

Case Is >=3000

coef_peris=50/100

End Select

val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i)

Next i

10. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print 'C=', C

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

b. C=0

12. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program

scrisa pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).

d). ch_totale = 0

For i=1 To 5

dist_tp(i)=InputBox("Distanta de transport: ")

Select Case dist_tp(i)

Case Is <50

ch_tp=100000

Case Is <100

ch_tp=600000

Case Is<200

ch_tp=900000

Case Is>=200

ch_tp=2000000

End Select

ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

13. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print 'C=', C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

b. C=0

16. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati

productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse

(pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).

a).For i=1 To 14

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

t_normat=InputBox("Timpul normat")

t_fol=InputBox("Timpul de folosire")

tarif_unitar=InputBox("Tariful pe unitatea de timp")

grad_fol=(t_fol*100)/t_normat

pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar

If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format("lei")

End If

Next i

17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata - tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului -codprodus, denumirea produsului - denprodus, cantitatea - cantitate si pretul unitar - pret_unitar.

b). n=InputBox("INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n+1

If i=n+1 Then

End

Else

cantitate=InputBox("Cantitate")

pret_unitar=InputBox("Pret")

valoare=cantitate*pret_unitar

tva=valoare*19/100

valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

msgbox " "

End If

Next i

18. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 5 step 2

C = C - i

Next i

Print C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

e. C=-4

19. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Next i

Print 'C=', C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

e. C=100

20. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).

a).  For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

val_in=InputBox("Valoarea initiala")

durata_normata=InputBox("Durata normata de functionare")

data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")

am_anuala=val_in/durata_normata

am_lunara=am_anuala/12

Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _

Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")

Next i

21. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Next i

Print 'C=', C

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

e. C=100

22. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Next i

Print 'C=', C

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

c. C=-5

23. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Next i

Print 'C=', C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

b. C=5

24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:

1 structura cu doua ramificatii (If.Then.Else)

2 structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata)

5 structura de control generalizata (Case-Of)

d. 1+2+5

25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la

urmatoarea problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor - rdebit, rulaj creditor - rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd - total sold debitor, tsc - total sold creditor.

a. tsd=0

tsc=0

For i=1 To 3

rdebit=InputBox("Rulaj debit")

rcredit=InputBox("Rulaj credit")

tsd=tsd+rdebit

tsc=tsc+rcredit

Print rdebit,rcredit

Next i

Print "Total suma debitoare: ";tsd

Print "Total suma creditoare: ";tsc

26. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Print 'C=', C

Next i

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

b. C=5 si C=5

28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema:

o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod - codul produsului; denprod - denumirea produsului; cant - cantitate; pret - pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.

a. For i=1 To 25

codprod=InputBox("Introduceti cod produs")

denprod=InputBox("Introduceti denumire produs")

cant=InputBox("Introduceti cantitatea")

pret=InputBox("Introduceti pretul")

VAL=cant*pret

> If VAL >600 Then

Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL

End If

Next i

29. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

Select Case C     

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print 'C=', C

Next i

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

c. C=0 si C= 100

27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura:

MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda:

SQL> SELECT * FROM MATERIALE

WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;

c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic sau egal de 170

30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura:

MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda:

SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE

WHERE Pret_u >100;

c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100

35. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura:

MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda:

SQL> SELECT * FROM MATERIALE

WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200

a. Contine erori de sintaxa

36. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de

intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere - 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile - 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3.

a. For i=1 TO 3

nrfact(i)= InputBox( " Introduceti numarul facturii")

Valf(i)= InputBox( " Valoarea facturii")

nrzile(i)= InputBox(" Nr. Zile intarziere")

Next i

SumaPTotal=0

For i=1 TO 3

Select Case nrzile(i)

Case Is<15

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100

Case 15 TO 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100

Case Is>= 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100

End Select

Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)

SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)

Next i

37. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile

si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere

PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.

b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim  ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean

SumaInit= Val(txtSuma)

NrZile= Val(txtIntarziere)

PrimaAbatere= chkAbatere

If PrimaAbatere Then

ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2

Else

ProcPenaliz= Val(txtProcent)

End If

SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile

txtTotal = Format(SumaFin, "Standard")

38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:

e. o copie protejata la scriere a datelor.

57) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere); care afirmatie este adevarata:

d) NrMatricol este un atribut identificator;

59) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect :

e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).

60) Se da urmatorul fragment de MCP:

Indicati afirmatia adevarata:

c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat.

62) Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati afirmatia eronata:

b) CodProdus este un atribut optional;

64) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:

65) Se da urmatorul fragment de MCP:

Indicati afirmatia adevarata:

d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar;

71) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata:

e) NumeAngajat este un atribut necalculat.

72) Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata:

b) Varsta este un atribut variabil in timp;

73) Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Tel, eMail); indicati afirmatia adevarata:

b) eMail este un atribut optional;

74) Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia adevarata:

d) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil;

75) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie);

indicati afirmatia eronata:

d) CodServiciu este un atribut optional;

85) Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Telefon, eMail); indicati afirmatia adevarata:

b) Telefon este un atribut optional;

86) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata:

a) StareCivila este un atribut elementar/atomic;

87) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat:

88) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia:

89) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:

90) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:

91) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:

Sau

d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

100) Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are

urmatoarele componente:

a. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul (catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor

102) Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:

b. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici

111) Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor

tehnologii speciale cum sunt:

2 depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizatiei (Data Warehousing)

4 exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing)

b. 2+4

93) Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional

Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:

b. informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida

115) Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin:

4 capacitatea de calcul intensiv

2 perspectiva multidimensionala a datelor

5 orientare in timp (time intelligence)

b. 2+4+5

61) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

b) ET Medicament;

66) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

b) AST EsteImprumutata;

82) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

c) ET Asigurare;

83) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

b) EvT Emis;

84) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

d) EvT Declansator;

106) Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele ubsisteme:

b. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu utilizatorul)