Digestia si alimentele ce la mancam

Poate veti fi tentati sa treceti cu vederea lectura acestui capitol crezand ca esentialul pe care doreati sa-l aflati din cartea de fata a fost prezentat in paginile anterioare.

Daca aceasta va este intentia, vreau sa va conving ca riscati sa pierdeti informatii extrem de interesante.

Nu numai ca veti descoperi, in sfarsit, motivul pentru care aveti unele probleme gastro-intestinale, dar veti sti mai ales cum sa le evitati in viitor.

Este adevarat ca digestia este un subiect de specialitate, ceea ce ar putea sa va indeparteze de el a priori. Dar ma voi limita la o prezentare simplificata, respectand, totusi, esentialul pe care trebuie sa-l stiti pentru a intelege perfect mecanismele digestive.

ASPECTUL TEHNIC AL PROBLEMEI DIGESTIEI

Digestia este procesul fiziologic care duce la metabolizarea alimentelor. Acesta are un aspect fizic sau mecanic si, mai ales pentru ca aceasta ne intereseaza aici un aspect chimic. In digestie se disting patru etape principale, legate de:

gura

stomac

intestinul subtire

intestinul gros (colonul)

1. Gura

. Rolul mecanic

masticatia

deglutitia

. Rolul chimic

secretia salivara

Saliva contine o enzima[1] foarte importanta, numita ptialina, ce are proprietatea de a transforma amidonul in maltoza, adica intr-un zahar complex, a carui digestie se va prelungi pana in intestin.

De fapt, in cavitatea bucala, nu are loc nimic mai important decat formarea bolului alimentar.

Singurul care isi incepe transformarea aici, sub efectul ptialinei, este amidonul. De unde rezulta importanta unei masticatii suficiente si a unei dentitii sanatoase.

 Stomacul

. Rolul mecanic

Ca si in cazul intestinului, acest rol este pur peristaltic. Adica stomacul este animat - in momentul digestiei de contractii musculare al caror scop este evacuarea continutului sau in intestin.

. Rolul chimic

Stomacul va secreta, mai intai sucuri digestive (acid clorhidric, mucina) pentru a crea un mediu acid, permitand, astfel, pepsinei (enzima diastaza din stomac) sa-si indeplineasca misiunea.

Pepsina va ataca proteinele (carnea si pestele) si va incepe transformarea acestora.

Lipidele (grasimile) fac obiectul unui inceput de hidroliza care va continua in intestin.

Intestinul subtire

. Actiunea mecanica

peristaltica

. Actiunea chimica

Amidonul, devenit maltoza, se transforma multumita enzimelor din secretia pancreatica in glucoza (zahar simplu).

Lipidele sunt transformate in acizi grasi.

Proteinele sunt transformate in aminoacizi.

Daca totul s-a petrecut bine in intestinul subtire, substantele nutritive prelucrate vor putea fi direct asimilate de catre organism.

Glucoza (fosta glucida), aminoacizii (anterior proteine) si acizii grasi (anterior lipide) vor fi asimilati prin eliberare in sange.

Intestinul gros (colonul drept, ascendent, transversal, stang si descendent)

. Actiunea mecanica:

peristaltica

. Actiunea chimica

Bacteriile din intestinul gros au misiunea esentiala de a actiona prin intermediul fermentatiei, asupra resturilor de amidon si de celuloza, iar prin intermediul putrefactiei actioneaza asupra reziduurilor protidice. In acest stadiu, are loc absorbtia elementelor asimilabile si formarea materiilor fecale, cu o eventuala productie de gaze.