Junk food interzisa in scoli

Junk food interzisa in scoli

In ultimii doi ani , peste 12 state din America de Nord, au interzis functionare automatelor cu mancare in anumite ore sau chiar cresterea preturilor pentru a descuraja cumpararea acestor tpuri de alimente nesanatoase.

Adolescentii din ziua de azi  au tendinta de a fi peste greutatea normala decat tinerii de acum 20 de ani.

Pro

1. In 2001, un sondaj a aratat ca 14 % din copii americani sunt obezi, in comparatie cu un sondaj din 1963 care arata un procent de 4 %.

Acest sondaj de asemenea a aratat ca mai mult de 300,000 de                         oameni mor anual in urma bolilor cauzate de obezitate. Junk food, mancarea de tip fast-food, bogata in zahar si grasime, ii face pe consumatori vulnerabili la boli si inima, diabet si alte probleme de sanatate precum obezitatea intalnita chiar la copiii de 6 ani.

2. Una dintre recomandarile facute scolilor este aceea de e reduce produsele vandute in scoli de tip fast-food si care sa nu contina un procent mai mare de 30% in grasime dar media nationala este de 34%!.Un copil manaca in timpul pranzului la scoala doar 20% din vitaminele necesare zilnice.

3. Educatia primita acasa de catre parinti ar trebuie sa interzica mancarea nesanatoasa dar scoala si parintii sa functioneze in tandem iar atunci cand parintii nu sunt langa copil pentru a putea monitoriza ceea ce copilul mananca, scola sa devina un al doilea parinte care sa-i urmareasca meniul.

Contra

Analiza: Paltin argintiu - specie nerezistenta la seceta, dar rezistenta la geruri Analiza: Porumbarul (Prunus spinosa)

Prezenta sodiului in proportie crescuta contraindica laptele in unele afectiuni in care este necesara restrictia sodata.

Laptele este singurul aliment de origine animala cu efect alcalizant, fapt deosebit de important in tratamentul unor afectiuni insotite de hiperaciditate.

Vitaminele liposolubile si hidrosolubile sunt bogat reprezentate in lapte. Cele liposolubile se gasesc mai ales in fractiunea grasa (vitamina A, D, E si K). Dintre cele hidrosolubile mai bine reprezentate sunt riboflavina, piridoxina, acidul pantotenic.

Pe langa multiplele sale calitati, laptele are cateva neajunsuri legate de compozitia sa si anume: este sarac in fier, ceea ce in cazul unui consum unilateral, predispune la anemii feriprive; dat fiind continutul mai crescut in sodiu, se contraindica in unele afectiuni in care se recomanda restrictia sodata. De asemenea este sarac in vitamina C si tiamina, necesitand suplimentarea acestor vitamine in cursul dietei lactate. Aceste lipsuri sunt totusi minore fata de numeroasele sale calitati nutritionale care il fac un aliment deosebit de valoros pentru alimentatia copilului si adultului sanatos.

Produsele lactate acide (laptele batut, sana, laptele acidofil, iaurtul, kefirul) se obtin prin fermentatie lactica (realizata de catre bacteriile aflate in lapte sau cu culturi selectionate, sau prin fermentatie mixta). Ele au un rol important in alimentatia rationala a omului sanatos si totodata ocupa un loc important in alimentatia omului bolnav.

Valoarea lor nutritiva este asemanatoare cu cea a laptelui, dar au avantajul prezentei factorilor nutritivi sub o forma usor asimilabila.

Laptele batut, se obtine prin fermentatia laptelui integral sau smantanit, cu ajutorul bacteriilor lactice (streptococi lactici), dupa ce acesta a fost in prealabil pasteurizat.

Iaurtul, este un produs lactat acid preparat din laptele de vaca sau de la alte specii (capra, oaie, bivolita), pasteurizat in prealabil si insamantat cu o maia de bacterii care cuprind Streptococcus thermophilus si Bacillus bulgaricus, bacterii care produc fermentatia lactica si aroma caracteristica produsului.

Chefirul, este un produs lactat acid, rezultat prin dubla fermentatie: lactica si alcoolica. Se obtine cu ajutorul granulelor de chefir care seamana ca aspect cu mugurii de conopida. De fapt, granulele de chefir nu sunt altceva decat niste aglomerari de cazeina care cuprind microflora specifica chefirului, bacterii lactice (streptococi si bacili) si drojdii. Acestea traiesc in simbioza, fiind raspunzatoare de cele 2 tipuri de fermentatie.

Laptele acidofil, este un produs lactat acid, cu consistenta cremoasa, filanta si gust acru, care se obtine prin fermentatia laptelui pasteurizat in prealabil cu tulpini de Lactobacillus acidophillus. Seamana cu laptele batut.

Conservele de lapte, sunt reprezentate de laptele condensat, obtinut prin eliminarea partiala a apei, urmata de pasteurizare si sterilizare si laptele praf obtinut prin deshidratarea accentuata a laptelui integral sau smantanit, astfel incat produsul finit sa ajunga la un continut de numai 4-6 % apa.

Branzeturile, sunt derivate de lapte (de vaca, de oaie, bivolita sau amestec de lapte) care rezulta in urma prelucrarii in diverse moduri a cheagului  (coagulului) obtinut prin precipitarea cazeinei.

Coagularea cazeinei, asa cum am mai mentionat, se poate obtine in doua moduri: prin fermentatie lactica, acidifiere sau cu ajutorul labfermentului (cheagului). Branzeturile obtinute din cheagul rezultat in urma acidifierii lactice se consuma de obicei in stare proaspata si au consistenta moale.

Cele obtinute din coagul produs cu ajutorul cheagului (labfermentului) necesita o prelucrare mai laborioasa ce se desfasoara timp mai indelungat si in mai multe etape.

Principalele etape in cursul prepararii branzeturilor sunt: coagularea, deshidratarea (separarea zerului prin presare si sarare; unele branzeturi pot ramane in acest stadiu, de exemplu branza de vaci), maturare, fermentare, in cursul careia coagulul alb, insipid, greu de digerat este transformat intr-un produs cu o anumita consistenta si proprietati organoleptice superioare. Aceasta transformare rezulta in urma unor procese de proteoliza ce se petrec in interiorul coagulului, in urma carora substantele proteice se descompun in produsi mai simpli: proteoze, peptone, aminoacizi. De asemenea se realizeaza dezaminarea si decarboxilarea unor aminoacizi. Grasimile sufera un proces de lipoliza, care duce la formarea de cetone, iar prin glicoliza lactozei rezulta acid lactic, propionic, acetic si carbonic. Ca urmare a maturarii branzeturilor, gustul si mirosul devine caracteristic, aromat si placut.

Branzeturile se pot clasifica dupa diverse criterii: consistenta pastei, continutul in grasime, procesul tehnologic, felul laptelui, etc.

Branza de vaci, se prepara din lapte pasteurizat si racit la temperatura de inchegare (22-28^o C) in care se adauga maiaua (cultura selectionata de streptococi lactici), clorura de calciu si uneori cheag. Coagulul astfel format se taie in bucati si se lasa in repaus pentru scurgerea zerului. Uneori se aplica o slaba presare. Se malaxeaza in masini cu valturi, pana se obtine o consistenta untoasa.

Branza telemea, se prepara din lapte de vaca, de oaie, de bivolita sau din amestec de lapte. Laptele normalizat si pasteurizat este amestecat cu maia (culturi de Str. lactis, Str. casei), clorura de calciu, azotatul de potasiu si cheag. Coagulul format este supus presarii si apoi se saramureaza sub forma de calupuri (bucati de anumite dimensiuni) in butoaie de lemn acoperite cu saramura, unde are loc maturarea (cca. 20 de zile), apoi se depoziteaza la rece.

Cascavalul, se prepara din lapte de oaie sau de vaca prin insamantarea laptelui pasteurizat cu culturi selectionate. Casul obtinut dupa presare si maturare este taiat in felii si oparit cu apa la 80-90^o C. In acest fel este transformat intr-o pasta moale si elastica si apoi prelucrat. Se framanta si se pune in forme speciale metalice captusite cu tifon care absoarbe zerul si formeaza o coaja neteda. Dupa 24 de ore se scot rotile de cascaval din forme si se pun in camere speciale pentru zvantare. Se lasa sa se matureze un anumit timp (45-90 de zile, in functie de sortiment), apoi se spala, se usuca si se parafineaza. Sub aceasta forma se depoziteaza in spatii reci.

Branzeturile reprezinta o sursa excelenta de factori nutritivi cu valoare biologica ridicata, care au avantajul de a fi concentrate intr-un volum redus si de a fi usor digestibile.

Comparativ cu laptele, branzeturile au un continut mai mare de proteine si lipide si mai mic de lactoza si vitamine hidrosolubile.

Vitaminele liposolubile sunt insa bogat reprezentate in sortimentele grase. In ceea ce priveste continutul de calciu, acesta variaza dupa modul cum a fost obtinut cheagul si anume mai redus in cazul sortimentelor de branzeturi obtinute prin coagulare cu ajutorul fermentatiei lactice si mai bogat la cele preparate cu ajutorul cheagului (labfermentului).

Tabel 2. Continutul catorva branzeturi in trofine calorigene (g %)