A invata inseamna a memora?

A INVATA INSEAMNA A MEMORA?

Exista tendinta de a cataloga un copil ca fiind "prost' din cauza ca "nu tine minte ceea ce-i spui'.

In ce masura e adevarata aceasta afirmatie? Cat de mult este influentat succesul scolar de o memorie buna/slaba ? Este oare memoria principala sau singura vinovata din cauza careia elevul nu retine ceea ce citeste sau i se spune?

In urma studiilor efectuate pe elevii cu deficiente mintale s-a constatat ca volumul memoriei lor este mai redus decat al elevilor normali, procesul de memorare voluntara este deficitar, fixarea si reproducerea materialelor invatate este mai rigida, iar reactualizarea cunostintelor are o fidelitate redusa (Rosea, M., 1967). De aici am putea trage concluzia ca, cu cat memoria copilului este mai slaba, cu atat el este "mai prostut'.

Desi, luata global, afirmatia are o anumita valoare de adevar, ar fi nedrept sa ne limitam la aceste constatari. De aceea problema trebuie privita mai in profunzime. Va propunem deci sa analizam si alti factori care pot determina ca performantele sa fie bune sau slabe:

a. Modul de organizare a materialului de invatat (daca este bine structurat, clar, concis, sau nu). Cu siguranta, daca am prezenta aceasta lucrare sub forma unor fraze interminabile, fara sa tinem cont de alineate, de capitole si subcapitole, fara sa evidentiem cuvintele (frazele) mai importante etc, cititorii ar retine putin din ceea ce citesc, ar obosi repede si s-ar intreba la final " Ce vor sa zica astia ?'. Vina ca nu
au inteles bine informatia prezentata nu ar fi a cititorilor, ci a autorilor, deoarece nu au fost suficient de expliciti. Prin urmare, inainte de a da vina pe copil, ca nu poate retine ceea ce i se spune sau ceea ce are de invatat, parintele ar trebui sa se asigure intai de calitatea materialului prezentat.

b. Daca materialul este bine inteles.

Un material, chiar daca este lung, se memoreaza mai usor atunci cand intelegi despre ce e vorba si iti formezi o schema mintala, sau creezi un scenariu al continutului.

De exemplu, multi parinti exclama mandri: "Uite ce poezie lunga stie copilul meu!' sau "Uite cate cantece a invatat!'. In entuziasmul lor, determinat de performantele cantitative ale copiilor, ei omit uneori sa se asigure daca copilul lor intelege bine ceea ce reproduce.

De aceea, timpul alocat memorarii unor materiale care nu au fost intelese este foarte mare, iar memorarea lor se face uneori cu mare efort.

c. Familiaritatea materialului.

Daca ceea ce i se cere copilului iese din sfera lui de preocupari, cu siguranta ca vor fi mari sanse ca efortul sau sa nu aiba rezultatele scontate.

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

De multe ori, invatatorii au fost surprinsi sa constate ca unii elevi (pe care ei ii considerau incapabili sa faca fata solicitarilor scolare si care nu reuseau sa invete pe de rost o poezie de 4 strofe), cunosteau toti jucatorii (inclusiv rezervele) unor echipe de fotbal mai mult sau mai putin celebre. Aveau acei copii o memorie deficitara ? Cu siguranta, nu. Doar ca ceea ce li se cerea sa invete le era nefamiliar. In plus, nu erau suficient de motivati sa memoreze poezia.

d. Gradul de motivare.

Motivatia joaca un rol esential in orice forma de activitate. O motivare optima poate determina individul sa-si aloce energiile de care dispune la maxim, pentru a putea finaliza activitatea inceputa.

De exemplu, parintii care au intampinat probleme cu copiii si nu le gasesc rezolvare vor retine mai mult din aceasta lucrare decat cei care o rasfoiesc doar pentru a-si imbogati cultura generala.

Prin urmare, efortul pe care-l depun parintii pentru a-i ajuta pe copii sa memoreze bine anumite sarcini, ar fi mai folositor daca ar fi depus pentru a-i convinge pe copii de utilitatea a ceea ce fac.

e. Conditiile in care are Ioc memorarea.

- ambianta (conditiile externe).

Evident, toata lumea stie ca retii mai bine atunci cand nu este galagie in jurul tau, cand nu esti deranjat. Insa, ceea ce putini stiu, este faptul ca daca inveti intr-o anumita ambianta (acasa sau la munte), atunci cand va trebui sa reproduci ceea ce ai memorat, vei avea o performanta mai scazuta cu 30% daca ambianta nu mai este aceeasi (Sdorow L., 1993).

In special cei care au fost studenti isi amintesc cu zambetul pe buze cum, in vacante (la mare, de exemplu), carau dupa ei zeci de cursuri ca sa mai invete putin " cand vor avea timp liber ', " cand se vor odihni', pentru sesiunea ce se apropia. Evident ca, atunci cand au reusit sa invete ceva, odata ajunsi acasa au realizat ca nu isi mai aduc aminte mare lucru din ce au invatat.

Prin urmare, e limpede ca ideal ar fi ca activitatea de memorare a cunostintelor academice sa fie realizata la scoala, deoarece acolo exista si o ambianta ce favorizeaza studiul. Odata ajuns acasa, copilul va face eforturi mai mari sa memoreze materialele cerute, de aceea, uneori, temele pentru acasa sunt un chin pentru elevi.

- dispozitia copilului (conditiile interne).

Cu totii stim ca in momente de oboseala, de boala, de indispozitie etc. nu obtinem aceleasi performante ca atunci cand ne simtim bine si, cu siguranta, nici un parinte nu are pretentia de la copilul sau sa invete cand, de exemplu, are gripa. Totusi, ceea ce putina lume cunoaste e faptul ca, daca am memorat ceva in timp ce ne aflam intr-o anumita dispozitie, putem reactualiza mai bine atunci cand ne aflam in aceeasi dispozitie.

Atunci cand solicitam copilului sa memoreze ceva, trebuie sa tinem seama si de dispozitia in care se afla.

f. Uitarea intentionata. Explicatia acestui fenomen (cunoscut si sub denumirea de represie), provine din curentul psihanalitic promovat de Freud si de discipolii sai. Atunci cand de un anumit obiect, de o anumita persoana sau de o anumita intamplare ne leaga amintiri neplacute, avem tendinta de a reprima tot ceea ce ne aminteste de ele, de a le uita.

Prin urmare, e total inadecvat sa cerem unui copil sa invete o lectie in timp ce sta, de exemplu, la coada la dentist.

g Efectul FAN (facts added to nodes = informatii superflue). Acesta apare in  cazul in care oferim prea multe informatii colaterale. Astfel, cu cat avem mai multe informatii adiacente, cu atat ne este mai greu sa ne reamintim cu exactitate sarcina primita (Miclea M., 1999).

De exemplu, cand ii spunem copilului " George, du-te pana la complex sa cumperi bere, pentru ca vine nenea Emil la noi sa ne repare masina de spalat si cand lucreaza stii ca lui ii place sa bea bere bruna, ca trebuie sa spal hainele pana maine si apoi sa iti faci temele ca maine ai lucrare de control'. Atunci cand copilul va intreaba " Ce sa fac ? ', ar fi anormal sa-i raspundem " Ce ? Atata nu intelegi ? Du-te si cumpara bere! '

h. Interferenta (unele cunostinte deja invatate, impiedica memorarea unor noi informatii).

Daca, de exemplu, un copil aude acasa de mai multe ori " Ti-am cumparat un treling' sau "Papucii ti-s in hol', cu greu se va obisnui ca de fapt "trelingul' e "trening' si "papucii' sunt "papuci'. De aceea, este de preferat ca educatia pe care copilul o primeste acasa sa se coreleze cu cea de la scoala, inclusiv sub aspectul vocabularului folosit.

Sigur ca ar fi prea mult sa credem ca veti tine cont de toti factorii prezentati mai sus inainte de a-1 certa pe copil ca a facut o greseala din cauza ca "a uitat'; insa speram ca macar anumite aspecte dintre cele amintite au reusit sa va capteze atentia si sa va determine sa intelegeti mai bine "ce e in mintea' copilului dumneavoastra.

Dar putem afirma ca "a memora' inseamna "a invata'!

Chiar daca in unele situatii se pare ca cele doua notiuni sunt identice, totusi activitatea de invatare nu se reduce la simpla memorare. Activitatea de invatare reprezinta o experienta prin care trece copilul, experienta ce poate fi realizata prin mai multe modalitati. Memoria are rol doar in culegerea, stocarea si reactualizarea informatiilor obtinute, insa invatarea reprezinta un proces mult mai amplu.