| 
    
		
		
			  SociologieParadigme ale gandirii sociologice - grila
  
  
 Ce este o
     paradigma sociologica?
  O teorieUn model de cunoastereUn algoritm 
 O paradigma
     sociologica are o valoare explicativa de tip:
  UniversalContextualComunitar 
 Termenul de
     paradigma a fost introdus in stiinta de:
  Auguste ComteEmile DurkheimThomas MorusMax WeberThomas Kuhn 
 Structura
     analitica a unei paradigme presupune:
  Un algoritm, o ipoteza si o tezaO opinie, o idee si o metodaUn sistem notional, o schema explicativ-interpretativaPrincipii metodologice, un sistem de notiuni, serii teoretice si o
      schema explicativ-interpretativa R: d 
 Notiunile
     specifice unei paradigme au un caracter:
  Absurd sau corect Endogen sau alogenConfuz sau concret
 Caracterul
     endogen al unei notiuni se refera la:
  Faptul ca este imprumutata din alta stiinteFaptul ca este nespecifica si inexactaSpecifica stiintei in care a fost dezvoltata 
 Ce este contextul
     explicativ-interpretativ?
  Reteaua formata de relatiile dintre notiuniExplicatiaTeoriaIpoteza 
 Care este functia
     schemelor explicativ-interpretative?
  De a formula teoriiDe a reduce idealul la concretDe a interconecta ipotezele teoretice la realitatea concreta 
 Principiile
     metodologice ale unei paradigme reprezinta:
  Metodologia cercetariiTehnici de cercetareScheme operationaleLimitele teoretice si practice ale unei metodologii 
 Explicatia
     sociologica se situeaza intr-o viziune:
  Materialist-stiintificaConcret-moralizatoareIdeal tipicaDeterminst-empirica 
 Sociologia
     comprehensiva presupune o viziune:
  Metafizic-comprehensivaNomotetic-descriptivaRelativist-subiectivaRational-Simbolica 
 In perspectiva
     sociologiei explicative natura societatii este:
  InformalaObiectivaSpeculativaSubiectiva 
 Analiza cognitiva
     presupune:
  Reunirea elementelor disparate ale societatiiIdentificarea elementelor care alcatuiesc realitatea sociala si a
      relatiilor dintre eleSepararea datelor semnificative de cele abstracte 
 Societatea are,
     conform sociologiei explicative, in raport cu actorul social un caracter:
  AmorfComplexDeterministIncongruent 
 In viziunea lui
     Auguste Comte pozitivismul
     sociologic se refera la:
  Caracterul special al sociologiei in raport cu celelalte stiinteSociologie ca factor al progresului socialCaracterul stiintific al sociologiei 
 In randul
     paradigmelor sociologice de tip explicativ sunt:
  Explicatia sociologica, behaviorismul, consensualismulEvolutionismul, functionalismul biologic, sistemismulStructuralismul, evolutionismul, functionalismul, paradigma
      structural-sistemicaParadigma structural-sistemica, structuralismul, evolutionismul 
 Conform
     sociologiei explicative societatea este:
  Dotata cu mecanisme de autoreglare, coeziva si consensuala,
      integrativa si generatoare de inegalitati socialeDotata cu mecanisme de autoreglare, coeziva si consecventa,
      interesata si generatoare de inegalitati socialeDotata cu mecanisme de autoreglare, completa si coerenta, teleologica
      si limitata 
 Coezivitatea
     exprima:
  Caracterul relativist al societatiiOmogenitatea socialaComplexitatea societatii Solidaritatea sociala 
 Inegalitatile
     sociale sunt expresia:
  Dezordinii socialeAnomieiRegulilor moraleSolidaritatii socialeStratificarii sociale 
 Care sunt
     functiile sociale ale sistemului normativ:
  Asigura schimbarea si progresul socialAsigura ordinea si integrarea socialaAsigura ordinea si schimbarea socialaAsigura progresul si anomia sociala 
 Imaginea omului
     in sociologia explicativa ete cea a lui:
  Hommo faberHommo religiosusHommo economicusHommo sapiens 
 Ratiunea este:
  O facultate a fizicului omenescUn epifenomenUn idel-tipFacultatea de cunoastere a omului 
 Scopurile care
     fac obiectul actiunii omului rational din sociologia explicativa sunt:
  Propuse socialElaborate individualRespectabileConcrete 
 Omul are un statut
     ontologic in:
  Sociologia explicativaSociologia comprehensiva 
 Natura societatii
     in sociologia comprehensiva este de tip:
  MaterialConcretSubiectivIdeal 
 Imaginea
     societatii in sociologia comprehensiva este:
  Un camp de semnificatii impartasite pe fondul antagonismelor socialeUn camp de semnificatii generat de inegalitatile sociale 
 O actiune logic
     rationala presupune:
  Acordul dintre subiect si predicatAcordul dintre doi sau mai multi actori socialiAcordul dintre scopurile constient propuse si actiunea prin care
      acestea sunt urmarite 
 Rationalizarea,
     in sociologia comprehensiva, presupune
  EconomisireAcordul dintre scopuri si actiuniRestrangerea consumuluiFiltrarea subiectiva a scopurilor si actiunilor R:a+c 
 Paradigmele
     sociologiei comprehensive sunt:
  Sociologia actiunii si interactiunii socialeSociologia comprehensiva a lui Max WeberInteractionismul simbolicBehaviorismul R:a+b+c 
 Paradigma
     conflictualista este de tip:
  ExplicativComprehensivLa limita dintre sociologia comprehensiva si sociologia explicativa 
 Societatea in
     sistemul teoretic marxist are un caracter:
  ImoralSistemicFormalInformal 
 Activitatea
     sociala fundamentala in sociologia marxista este:
  Loisir-ulSportulActivitatea de productieLectura 
 Raportul dintre
     infrastructura economica si suprastructura este de:
  ReciprocitateInegalitateEchilibruDeterminare 
 Conform
     paradigmei conflictualiste omul este:
  Rational si perfectibilIrational si imprevizibilCreator si cooperativMoral si in stare de veghe R:a+c 
 Care sunt cauzele
     identificate de Aristotel ca factori in producerea unui fenomen:
  Cauza formala si cauza eficientaCauza informala si cauza eficaceCauza materiala si cauza finalaCauza subiectiva si cauza partiala R:a+c 
 In ce consta
     problema inductiei asa cum o precizeaza D. Hume?
  Infirmarea modelului cauzalDificultatea generalizarii unui model cauzalNeproducerea cauzei prin efectNeproducerea efectului prin cauza 
 Modelul cauzal
     este specific:
  Sociologiei explicativeSociologiei comprehensiveRelativismului sociologic 
 Functia
     principala a enuntului cauzal este:
  PredictivaPredicativaCoercitivaDeterminativa 
 Functia euristica
     a modelului explicativ se refera la:
  Elaborarea de modele explicativeStrategii algoritmice de rezolvare a unei problemeFormularea de ipoteze teoreticeObservarea realitatii 
 Independenta
     teoretica se refera la:
  Stabilirea ipotezei teoreticeStabilirea variabilei dependenteStabilirea contextuluiStabilirea variabilei independente 
 Riscul de a fi
     corect din ratiuni false se refera la:
  Enuntul cauzal si modelul explicativ sunt falseEnuntul cauzal este fals dar modelul explicativ este corectEnuntul cauzal este adevarat dar modelul explicativ este falsEnuntul cauzal si modelul explicativ sunt adevarate 
 Factorii
     contextuali actioneaza:
  Direct asupra variabilei efectAsupra variabilei endogeneAsupra variabilei efect prin intermediul factorului determinantAsupra contextului 
 Care sunt
     functiile factorilor contextuali?
  Inhibitor in producerea variabilei efectFacilitator in producerea variabilei efectInhibitor in producerea variabilei cauzaFacilitator in producerea variabilei cauza R:b+d 
 Un lant cauzal
     canonic presupune:
  Relatia simpla dintre variabila cauzala si variabila efectRelatia mediata dintre variabilele contextuale si variabila efectSerii de variabile intermediare de tip cauza-efect intre factorul
      determinant si variabila efect finala 
 O teorie
     abstracta poate fi formulata sub forma de:
  IpotezaLegeOpinieArgument 
 Variabilele
     pragmatice sunt:
  Strategii de elaborare a variabilei cauzaleStrategii de actiune prin care se controleaza producerea variabilei
      efectStrategii de producere a variabilelor contextuale 
 Teoria abstracta
     generala are:
  Valabilitate limitata la contextul in raport cu care a fost elaborataValabilitate relativa in raportul cu contextul in care a fost
      elaborataValabilitate limitata la contexte asemanatoareValabilitate universala indiferent de context 
 Variabila
     endogena este:
  OmogenaAbstractaEterogenaConcretaNemijlocita 
 Principiul care
     sta la baza teoriei evolutioniste a lui H. Spencer este de natura:
  AbstractaMaterialaTranscendentalaIdeala 
 Legile evolutiei
     in teoria evolutionista a lui H. Spencer sunt:
  Legea persistentei fortei si legea continuitatii miscariiLegea conservarii materiei si legea persistentei forteiLegea miscarii de revolutie si a schimbarii socialeLegea diviziunii sociale a muncii si legea persistentei istorice 
 Procesul prin
     care se asigura progresul societatii la W.W. Rostow este:
  Consumul de masaInvestirea capitalului economicEconomisireaReducerea consumului la strictul necesar R:b+c 
 Cele unitatile
     generice ale speciei din teoria sociologica comteiana sunt:
  Starea militara si starea industrialaStarea de tranzitie, a decolarii economice si a consumului de masaStarea teologica si cea metafizicaStarea traditionala si starea industrialaStarea metafizica si starea pozitiva R:c+e 
 Care este cadrul
     de referinta al analizei functionale?
  Sistemul socialContextul teoreticRelatia cauzalaFactorii pragmatici 
 In analiza functionala
     conceptul de finalitate exprima:
  Scopurile partiale ale sistemuluiOrientarea activa a sistemului in vederea satisfacerii cerintelor
      sale functionaleOrientarea activa a sistemului in vederea satisfacerii cerintelor
      functionale a substructurilorSchimbarea sociala in conformitate cu scopurile elementelor
      functionale ale sistemului 
 Functiile unui
     element intr-un sistem pot fi:
  Functii pozitive sau negativeNeutreAbstracte sau concreteIdeale 
 Posibilul
     actional consta in:
  Posibilitati uman-individuale de actiune si posibilitati
      uman-colective de actiunePosibilitati general-abstracte de actiune si posibilitati material
      concrete de actiuneInstrumente materiale si social-institutionale de a actiona si
      cunostinteInstrumente teoretice si individual-concrete de a actiona si capita R:a+c 
 Delimtarea
     functionala presupune:
  Diviziunea functionala a unui sistemIdentificarea functiilor partiale ale sistemuluiIdentificarea sistemului pornind de la functia sa generalaRepartitia sarcinilor partiale ale elementelor sistemului 
 Structura
     reprezinta:
  Un ansamblu gregar de elementeTotalitatea relatiilor de interdependenta ordonata dintre elementele
      unui sistemUn ghem de functii necoordonateO lege de transformare a unui sistem 
 Principiul
     conexiunii universale presupune:
  Interdependenta dintre fenomeneValabilitatea universala a unui context socialInteractiunea multipla dintre sistemele teoreticeInteractiunea multipla dintre fenomene 
 Factorii structurali
     sunt:
  Abstracti si inoperabili din punct de vedere practicUn parametru fundamental al unei societatiUn principiu activ al organizarii si dinamicii socialeUn principiu activ al anomiei sociale 
 
	
      
        |  |  
        | 
				
					|   | Sociologie |  |  
        | 
 
 
 |  
        | Analize pe aceeasi tema
 
 
 |  
    | 
 |  
    | 
      
        | Ramai informat |  
        | Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu.
 |  
        | Contribuie si tu!
 Adauga online documentul tau.
 
 |  |  
    | 
 
 
 |  
    |  |  |