INDICATOARE RUTIERE EXPLICATE

Indicatoarele rutiere fac parte din categoria mijloacelor de reglementare a circulatiei. Prin aceste mijloace se urmareste buna desfasurare, in cele mai bune conditii a circulatiei rutiere asigurand totodata fluenta acesteia in conditii de siguranta, fara producerea de ambuteiaje si evenimente rutiere nedorite.

Indicatoarele rutiere sunt cele care formeaza semnalizarea verticala si se impart dupa cum urmeaza in :

1.      Indicatoare de avertizare.

2.      Indicatoare de reglementare, care pot fi : de prioritate, de interzicere sau restrictie si de obligare.

3.      Indicatoare de orientare si informare, care pot fi : de orientare, de informare, de informare turistica, panouri aditionale si indicatoare kilometrice si hectometrice.

4.      Mijloace de semnalizare a lucrarilor care pot fi : indicatoare rutiere temporare si mijloace auxiliare de semnalizare a lucrarilor.

Indicatoarele rutiere se instaleaza, de regula, pe partea dreapta a sensului de mers. Pentru o mai buna observare a acestora de catre conducatorii carora li se adreseaza, acestea se pot monta ori repeta pe partea stanga, in zona mediana a drumului, pe un refugiu ori spatiu interzis circulatiei vehiculelor sau suspendate deasupra partii carosabile. In cele ce urmeaza voi enumera, cu cateva explicatii aferente pentru unele dintre ele considerate, de catre unii, a fi mai dificile si pentru o mai buna intelegere a acestor mijloace de reglementare, o serie de indicatoare mai des intalnite pe drumurile publice, bineinteles ca restul de indicatoare care nu se regasesc aici nu inseamna ca nu sunt importante in aceeasi masura.

De retinut :

indicatoarele suspendate se refera numai la benzile deasupra carora sunt amplasate.

semnificatia unui indicator este valabila pe intreaga latime a partii carosabile.

Din punct de vedere constructiv, acestea sunt realizate respectand culorile fondului si ale inscriptionarii precum si modalitatea de inscriptionare  conforme cu normele STAS 1848-86.

Indicatoare de avertizare

Acestea au forma unui triunghi echilateral cu unul din varfuri dispus in partea de sus, cu contur de culoare rosie, fond alb, simbol negru (care reprezinta de regula natura pericolului). Dupa denumire este lesne de inteles ca acestea avertizeaza conducatorul auto ca se apropie de un loc periculos.

Indicatoare de reglementare de prioritate

Indicatoarele de prioritate, dupa denumire ne dam seama ca acestea reglementeaza :

- ordinea de patrundere intr-o intersectie atunci cand traiectoriile de deplasare a cel putin doua vehicule se intersecteaza (se intalnesc).

- ordinea de trecere pe sectoarele de drum ingustat, ce nu permit trecerea simultana a doua vehicule venind din sensuri opuse.

sau a. b. c.	Cedeaza trecerea Se amplaseaza pe drumul public fara prioritate, unde pozitia de patrundere are vizibilitate. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa se asigure ca pe drumul prioritar nu circula autovehicule, si abia apoi poate sa patrunda in intersectie. Daca pe drumul prioritar circula alte autovehicule, conducatorul auto este obligat sa opreasca pentru a le acorda prioritate. Acesta poate fi insotit de panouri aditionale ca : ’’Directia drumului cu prioritate’’(a si b) sau ’’Distanta intre indicator si inceputul locului periculos’’ (c). In cazul in care, indicatorul este insotit de panoul aditional : a - conducatorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreapta, din fata si mai putin celui ce vine din stanga deoarece se va aplica ’’regula prioritatii de dreapta’’. b – conducatorul de autovehicul va acorda prioritate tuturor. c – in unele situatii, inaintea unei intersectii, este montat indicatorul ’’Cedeaza trecerea’’ impreuna cu acest panou aditional ’’ Distanta intre indicator si inceputul locului periculos’’, care indica distanta ( 50, 100, 150 m, etc.), intre indicatorul respectiv si celalalt indicator identic care este amplasat la patrunderea in intersectie.
sau a. b. c.	Oprire Se amplaseaza pe drumul public fara prioritate, unde pozitia de patrundere este lipsita de vizibilitate (cladiri, copaci, etc.). Conducatorul de vehicul care intalneste acest indicator este obligat sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, putand trece de indicator fara a depasi coltul intersectiei, si stand pe loc sa acorde prioritate tuturor vehiculelor care circula pe drumul prioritar. Obligatia de oprire la acest indicator nu este conditionata de existenta vreunui vehicul pe drumul cu prioritate. Explicatiile aferente panourilor aditionale (a si b) sunt identice ca la indicatorul ’’Cedeaza trecerea’’, panoul aditional (c) este instalat impreuna cu indicatorul ’’Oprire’’ atunci cand nu poate fi vazut in timp util de catre conducatorul auto pentru efectuarea franarii si opririi autovehiculului.
sau a. b.	Drum cu prioritate Se amplaseaza la inceputul drumului cu prioritate sau inaintea intersectiilor cu un drum fara prioritate. Drumurile care intersecteaza drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele ‘’Oprire’’ sau ‘’Cedeaza trecerea’’. Cand este amplasat inaintea unei intersectii, acest indicator poate fi insotit si de un panou aditional care va preciza directia drumului cu prioritate dupa cum urmeaza : a – conducatorul de autovehicul va acorda prioritate celor care vin din partea dreapta in cazul in care nu va urma traseul ingrosat de pe panoul aditional, aplicand ’’regula prioritatii de dreapta’’. b – conducatorul de autovehicul are prioritate indiferent de directia de deplasare.
	Sfarsitul drumului cu prioritate Se amplaseaza la 50 - 200 m de locul unde inceteaza prioritatea indicatorului ‘’Drum cu prioritate’’, avand rolul de a informa conducatorul auto ca in urmatoarea intersectie in care va patrunde, toate drumurile vor fi de aceeasi categorie. La intalnirea sa, conducatorii de vehicule pot circula, chiar daca prioritatea lor a incetat, conformandu-se prioritatii de dreapta sau altor reguli existente pe acel drum. Are si rol de presemnalizare pentru indicatoarele ‘’Cedeaza trecerea’’ si ‘’Oprire’’, instalate la intersectia care urmeaza. Poate fi insotit de panoul aditional ‘’ Distanta de la indicator la inceputul locului periculos’’.
Drum ingustat a. de ambele parti b. pe partea dreapta c. pe partea stanga d.	Prioritate pentru circulatia din sens invers Se amplaseaza la 10 - 20 m inaintea sectorului de drum cu latimea partii carosabile mai mica de 5,5 m pentru a obliga conducatorul de vehicul care circula in sensul sagetii rosii, sa acorde prioritate celor care vin din sens opus,pe sectorul de drum ingustat care urmeaza, indiferent de natura ingustarii : cu caracter permanent (poduri) sau temporar (lucrari), unde nu au loc sa circule doua vehicule unul pe langa celalalt, fiind precedat de regula de indicatorul ‘’Drum ingustat’’ (a,b,c). La intalnirea acestui indicator, conducatorul autovehiculului pierde prioritatea fata de toate autovehiculele care circula din sens opus, manevrele de oprire, stationare, intoarcere si mers inapoi fiind interzise. Nu interzice manevra de depasire. Daca este instalat singur, se adreseaza tuturor categoriilor de vehicule, daca este insotit de un panou aditional indicatorul va fi respectat numai de catre conducatorii vehiculelor reprezentate pe acea tablita. (d - ‘’Categoriile de autovehicule care trebuie sa respecte semnificatia indicatorului ‘’).
	Prioritate fata de circulatia din sens invers Se amplaseaza la distanta de 10 - 20 m inaintea sectorului de drum ingustat pentru a indica celor care circula pe directia sagetii albe ca pot circula in continuare, avand prioritate fata de cei care vin din sens opus. Se instaleaza la celalalt capat al sectorului de drum ingustat, semnalizat cu indicatorul ‘’ Prioritate pentru circulatia din sens invers’’ pe sectoarele de drum ingustat unde nu au loc sa circule doua vehicule unul pe langa celalalt. Este precedat de indicatorul ‘’Drum ingustat’’(a,b,c). La intalnirea acestui indicator este interzisa manevra de intoarcere, oprire, stationare si mers inapoi. Nu interzice manevra de depasire.

Indicatoare de reglementare, de interzicere sau restrictie

Acestea au forma rotunda, contur de culoare rosie, fond alb, simbol negru (cu exceptia unora dintre ele ’’Accesul interzis’’, cele ce interzic oprirea si stationarea, cele care anunta terminarea restrictiilor, etc.). Semnificatia acestor indicatoare incepe (se aplica) din dreptul acestora si se termina in intersectia cea mai apropiata in lipsa unei semnalizari care sa precizeze lungimea sectorului pe care se aplica reglementarea ori a unor indicatoare care sa anunte sfarsitul interdictiei sau al restrictiei.

Indicatoare de obligare

Acestea au forma rotunda pe fond albastru cu simboluri de culoare alba, obligand conducatorii de vehicule sa se deplaseze numai pe anumite directii, sa circule pe anumite drumuri.

Indicatoare de orientare

Aceste indicatoare au forma dreptunghiulara sau patrata pe fond albastru sau verde scrise cu caractere de culoare alba orientand conducatorii de vehicule prin presemnalizarea directiilor de urmat, trasee de ocolire, destinatii sau puncte de interes.

Indicatoare de informare

Informeaza conducatorii de vehicule asupra modalitatii de executare a unor manevre, precum si despre existenta unor puncte de interes.

DICTIONAR EXPLICATIV AUTO

A.

ABS (Antilock braking system)

Sistem care impedica blocarea rotii la franare si pierderea controlului volanului pe suprafete alunecoase. Fiecare roata este dotata cu un senzor de viteza care reduce presiunea de franare. Actioneaza asupra rotii care se invarte mult mai incet decat celelalte. Sistemele ABS pot avea 2, 3 sau 4 canale care pot fi setate pentru un set de roti sau pentru fiecare roata in parte.

Acvaplanare

Fenomen care se produce atunci cand profilul anvelopei nu evacueaza apa acumulata in zona petei de contact cu calea de rulare, formandu-se astfel o pelicula de apa de 1 2 mm intre drum si cauciuc, deci o pierdere a aderentei si o lipsa totala de control asupra vehiculului. Aparitia acestui fenomen este favorizat de deplasarea cu viteza ridicata pe drum umed, de uzura pneurilor, tipul benzii de rulare a anvelopei, etc.

Aderenta

Fenomen care se produce intre roțile unui vehicul și calea de rulare, realizandu-se astfel mișcarea vehiculului.

Alternator

Dispozitiv care furnizeaza energie pentru sistemul electric al vehiculului, transformand energia rotationala in curent alternativ fiind folosit totodata si pentru incarcarea acumulatorului.

Ambreiaj

Organ de mașina care asigura cuplarea sau decuplarea unui mecanism in timpul funcționarii. Acest mecanism foloseste placute impregnate cu un material pentru frictiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare (este folosit la schimbarea vitezelor, pentru a accelera, frana de motor). Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe, reducand incarcatura de soc dintre acestea. Vehiculele cu transmisie manuala folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteze la roti.

Ambreiaj hidraulic (servoambreiaj)

Ambreiaj al carui principiu de functionare se bazeaza pe transmiterea momentului motor ca urmare a fortei de turbionare creata prin asocierea unei pompe centrifuge cu o turbina (ambele cu palete radiale) intr-un singur agregat, folosind ca agent de lucru un ulei hidraulic adecvat.

Angrenaj de diferential

Este angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare pozitionat astfel incat sa permita roților care au o axa comuna și care nu sunt solidarizate sa se invarta cu viteze diferite atunci cand vehiculul se incadreaza intr-un viraj.

Anvelopa (pneu)

Un invelis protector din cauciuc natural sau sintetic (cu tesatura) care, uneori, contine si otel, amplasat in extremitatea rotii vehiculului avand caracteristici reziliente (rezistent la soc) fiind umplut cu aer sub presiune.

Anvelopa de iarna 

Anvelopa fabricata special pentru a fi utilizata la temperaturi mai mici de 7° C. Datorita componentelor care isi pastreaza proprietatile la temperaturi scazute si a crestaturilor multiple practicate pe banda de rulare, au o aderenta mai mare pe zapada sau gheata.

Anvelopa de vara  

Anvelopa fabricata special pentru a fi utilizata la temperaturi mai mari de 7° C. Are un comportament foarte bun pe asfalt uscat sau umed dar nu este recomandata pe carosabil acoperit cu zapada sau gheata. Fiind fabricata sa reziste la temperaturile ridicate din perioada verii, devine mult prea rigida la temperaturi scazute ceea ce afecteaza in primul rand aderenta.

Anvelopa ,, all season’’ (universala M+S) 

Anvelopa fabricata special pentru a fi utilizata pe parcursul intregului an (pentru toate anotimpurile). Imbina calitatile anvelopei de vara si a celei de iarna. In conditii extreme este inferioara celei de vara pe uscat sau celei de iarna pe zapada.

Automobil

Autovehicul rutier prevazut cu minim patru roti, independent de calea de rulare, destinat transportului de bunuri si persoane ori efectuarii de servicii mecanizate diverse, apt sa se deplaseze cu viteze mai mari de 50 km/h.

B.

Baia de ulei (carter)

Spatiul in care se scurge uleiul situat sub vilbrochen, din ansamblul blocului motor.

Baterie (acumulator)

Bateria furnizeaza energia electrica necesara pornirii motorului si tuturor componentelor electrice ale unui autovehicul (instrumentele de bord si de comanda, lumini si alte accesorii - aparatura audio, bricheta, alarma, inchidere centralizata, etc.).

Bujia

Dispozitiv al unui motor cu explozie, prevazut cu doi electrozi, intre care se produce scanteia electrica necesara pentru aprinderea amestecului carburant din cilindru Arcul electric aprinde amestecul carburant-oxigen furnizand energie calorica, energie care actioneaza pistonul rezultand energia mecanica..

C.

Cal Putere (1 CP = 736 Watt)

Unitate de masura traditionala consacrata pentru evaluarea puterii motorului (James Watt inventatorul motorului cu abur, care a definit pentru prima data acest termen, in 1782 din nevoia de a-si clasifica motoarele dupa putere pentru a le putea vinde). Din diverse ratiuni, de-a lungul timpului, au aparut mai multe definitii pentru calul putere. Astfel, calul putere, sub forma definita de Watt, este cunoscut acum sub denumirea de cal putere mecanic sau cal putere SAE (in engleza, abreviat cu HP de la HorsePower) si este echivalent, in sistemul metric, cu 746 W. In secolul al XIX-lea, a aparut in Germania notiunea de cal putere metric sau cal putere DIN, echivalent cu 736 W. Acest din urma termen a fost preluat apoi in toata Europa si Asia, abrevierea folosita pentru acesta fiind diferita de la tara la tara (in Germania: PS - de la Pferdestarke; in Olanda: pk - de la paardekracht; in Franta: CV sau cv - de la Chevaux Vapeur; in Romania: CP - de la cal putere, etc.).

Capacitate cilindrica

Denumire generica pentru volumul dislocat de pistoanele unui motor in cursa lor de la punctul mort interior pana la punctul mort exterior a unui motor cu ardere interna. In cazul motoarelor cu mai multi cilindri, se vorbeste de o capacitate cilindrica unitara (aferenta unui singur cilindru) si de o capacitate cilindrica totala (suma capacitatilor cilindrice unitare). In vorbirea curenta, prin capacitate cilindrica se intelege capacitate cilindrica totala si se exprima, de regula, in cm³ sau in litri (se mai numeste litraj sau cilindree).

Capota

Element mobil al unei caroserii, care acopera un compartiment (motor, portbagaj sau habitaclu). De remarcat ca, atunci cand capota de habitaclu este fixa (caroserie nedecapotabila), denumirea utilizata este aceea de pavilion. 

Carburant

Combustibil lichid, usor volatil, folosit pentru alimentarea motoarelor cu ardere interna (benzina, motorina si GPL -ul).

Caroserie

Componenta de baza a unui vehicul, amenajata pentru postul de conducere, transportul persoanelor si al bunurilor sau pentru instalarea diferitelor echipamente necesare efectuarii de servicii mecanizate. Caroseria este, de asemenea, un element global de securitate pasiva dar si un element de sustinere, protejare si mijlocire a functionalitatii tuturor celorlalte sisteme ale automobilului, inclusiv a motorului si a legaturii cu solul.

Casiu

Șanț sau rigola pietruita ori pavata, larga, care servește la scurgerea apei de ploaie pe o suprafața inclinata de teren (traversand o șosea).

Catalizator

Parte integranta a sistemului de evacuare a gazelor de ardere prin care se reduc componentele toxice. Foloseste la rearderea gazelor de esapament. Carcasa este realizata dintr-un otel superior, rezistent la caldura, cu un monolit in interior, material ceramic cu nenumarati faguri fini. Interiorul fiecaruia dintre acesti faguri este acoperit cu un aliaj special, care contine platina. In locul acestor monoliti pot exista si folii fine de metal infasurate, de 0,5 mm grosime.

Caz de lege ferenda’’

Expresie din limba latina ce face trimitere la o propunere legislativa.

Certificat de inmatriculare

Act care certifica dreptul de proprietate asupra unui vehicul. Certificatul de inmatriculare ofera informatii detaliate despre autovehicul si despre proprietar. Este documentul necesar pentru incheierea asigurarii auto (RCA).

Cifra octanica

Numar care masoara rezistenta benzinei la detonatie (aprindere prematura). Cu cat este mai mare cifra octanica, cu atat mai mica este probabilitatea unei detonatii. O cifra octanica mare (peste 91) este utila doar daca producatorul masinii o recomanda in mod expres. Octanul este de fapt o hidrocarbura (C8H18).

Convergenta rotilor

Termen pentru orientarea rotilor pereche in asa fel incat acestea sa nu fie paralele. Convergenta rotilor este pozitiva atunci cand rotile din fata sunt inclinate spre interior.

Cutie de viteze

Componenta majora a transmisiei unui autovehicul, care permite adaptarea vitezei de deplasare a acestuia la conditiile de drum si de trafic, stationarea cu motorul pornit, precum si mersul inapoi.

Cutia de viteze automata

Cutia de viteze automata este prevazuta cu un sistem care asigura schimbarea automata a treptelor de viteza in functie de parametrii stabiliti de conducatorul auto: pozitia pedalei de acceleratie si viteza autovehiculului. Schimbatorul are urmatoarele pozitii de lucru : P - pozitia pentru stationare (parcare), R - marsarierul (mers inapoi), N rulare libera, D - pozitie permanenta pentru rulare inainte, 3 - pozitie pentru drum cu denivelari, 2 - pozitie pentru drum de munte/urcus, 1 - pozitie pentru urcus abrupt.

D.

Decelerare

Accelerare negativa. Rata de schimbare a vitezei unui autovehicul in timp ce aceasta isi reduce viteza in timpul franarii

Declivitate

Inclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de axa orizontala.

Demaror (starter)

Motor electric alimentat de la o baterie, care serveste la pornirea motoarelor cu ardere interna. Se mai numeste si electromotor de pornire.

Diferential

Mecanism cu roti dintate asociat puntilor motoare ale unui autovehicul pentru a permite rotilor sa se invarta cu viteze diferite, deoarece la efectuarea virajelor, roata din exteriorul virajului se invarte mai repede decat cea aflata in interiorul virajului, pentru a compensa distanta mai mare pe care trebuie sa o parcurga, astfel incat sa se evite uzura prematura a pneului si sa se imbunatateasca stabilitatea autovehiculului, indeosebi la viteze ridicate, unul din aceste sisteme este ESP (Electronic Stability Program). Sistemul ESP, denumit de unii producatori DSC, se bazeaza pe mai multi senzori care detecteaza diferentele de viteza de rotatie intre rotile fata si spate precum si deplasarea sasiului in lateral fata de traiectoria impusa de sistemul de directie. Reactia ESP este foarte prompta, de ordinul milisecundelor. Functionarea ESP se face simtita in virajele abordate brusc, in momentele in care traiectoria vehicululul are tendinta de a scapa de sub control, in special pe suprafetele cu aderenta scazuta (zapada, asfalt ud, etc.).

Directie asistata

Sistem de control al directiei (electric, hidraulic, electro-hidraulic, etc.) in scopul imbunatatirii stabilitatii autovehiculului si a adaptarii tinutei de drum la viteza de deplasare. Prin intermediul acestui sistem soferul poate regla caracteristicile functionale ale motorului, transmisiei automate, directiei si amortizoarelor adaptive, conform propriilor preferinte.

Disc de frana

Discul este atasat butucului rotii. Etrierele exercita presiune asupra acestuia cand este actionata pedala de frana, iar placutele de frana sunt cele carte actioneaza direct asupra acestuia reducand viteza autovehiculului. Discurile de frana sunt utilizate mai des pe puntea fata a autovehiculelor datorita eficientei acestora si datorita faptului ca sunt mai rezistente la temperaturi ridicate spre deosebire de franele cu tamburi.

Distributie

Denumire laconica pentru mecanismul de distributie al motoarelor cu ardere interna, mecanism care comanda timpii de lucru ai ciclului motor (admisia, compresia, destinderea si evacuarea) pentru fiecare cilindru in parte.

Drum expres

Drum national accesibil numai prin noduri sau intersectii reglementate, rezervat exclusiv (numai) circulatiei autovehiculelor, care se desfasoara in afara localitatilor si pe care oprirea si stationarea pe partea carosabila sunt interzise.

E.

Ecartament

Denumire pentru latimea unui vehicul masurata de la linia centrala a rotilor aceleiasi osii.

Evacuare

Sistem de tevi care colecteaza gazele arse la motoarele cu ardere interna (esapament).

Euro III sau Euro 3

Nivel de depoluare (standard) impus pentru autovehiculele destinate pietei europene incepand cu anul 2000, de aceea acest standard mai este cunoscut si sub denumirea de Euro 2000.

F.

Faruri de ceata

Faruri suplimentare montate mai jos decat farurile standard pentru a reduce reflectarea luminii pe timp de ceata, utilizat pentru ameliorarea iluminarii drumului sau pentru a putea fi mai usor observat in conditii de vizibilitate redusa (ceata, ninsori abundente, nori de praf sau de fum, etc.). Denumit uneori si proiector de ceata sau lampa de ceata.  Acest tip de faruri au un fascicul mai larg decat cele standard.  

Frana cu tambur

Tip de frana compusa dintr-un tambur rotitor inchis si placute fixe (sabotii). La apasarea pedalei de frana sabotii intra in contact fortat cu peretele tamburului si incetinesc miscarea rotii. Acest tip de frana este folosit cu precadere la rotile din spate. Eficienta acestor frane este scazuta doarece se incalzesc foarte usor.

Franare remanenta

Tehnica de condus in care soferul incepe sa franeze inainte de a intra in curba si continua sa franeze pe masura ce vireaza. Pe masura ce fortele de virare cresc, soferul calca pedala de frana, pentru a se incadra in curba. Prin cresterea incarcarii verticale si, implicit, a tractiunii, la rotile din fata, franarea remanenta poate imbunatati incadrarea in curba a masinii.

G.

Geometria directiei

Grupul de variabile de constructie, exterioare mecanismului de directie care influenteaza comportamentul directiei si care include unghiul de cadere al rotilor, unghiul de fuga al rotilor, raza de frecare, convergenta rotilor din fata si remanenta.

Givraj

Strat de gheata sau de chiciura care se depune pe autovehicule si avioane pe vreme rece.

Greutatea proprie

Se compune, conform normei UE, din greutatea vehiculului pregatit de mers cu rezervorul umplut 90% si cu un sofer de 75 kg.

H.

Habitaclu

Spatiul interior, specific caroseriei autoturismelor, destinat postului de conducere si transportului pasagerilor.

I.

Injectie de combustibil

Sistem de alimentare al motoarelor cu ardere interna bazat pe pulverizarea, prin intermediul unuia sau mai multor injectoare controlate electronic, a unei cantitati bine determinate de combustibil, la momentul oportun al ciclului motor si corelat cu regimul de functionare al motorului, spre deosebire de carburator, injectia ofera o masurare a combustibilului si a aerului mai precisa. Rezultatul : o putere crescuta, o economie de combustibil si emisii de gaze scazute. Motoarele sofisticate folosesc cate un injector la fiecare cilindru pentru a masura cat mai precis combustibilul. Sistemele simple sunt echipate cu un singur injector pozitionat in camera centrala. (Ex.: MPI - injectie multipunct, FSI - injectie stratificata de benzina)

J.

Janta

Componenta metalica de baza a unei roti, pe care se monteaza pneul si prin intermediul careia se cupleaza roata la puntile unui vehicul.

K.

Kilometraj

Distanta, in kilometri, parcursa de un vehicul rutier de la data fabricatiei acestuia pana la data curenta sau rulajul acestuia.

L.

Lichid de racire

Este amestecul de apa distilata si antigel, soluție care coboara punctul de ingheț al apei de racire din motoarele cu ardere interna.

Lumini de intalnire

Lumina produsa de farurile unui autovehicul, asigurand o iluminare pe raza mica, care sa poata lumina in mod eficace drumul noaptea, pe timp senin, pe o distanta minima de 30 m. Se mai numeste si faza mica, faza de intalnire sau faza scurta. Aceasta este asimetrica deoarece ea lumineaza mai mult partea dreapta a drumului decat pe cea stanga.

Lumini de drum

Lumina produsa de farurile unui autovehicul, asigurand o iluminare pe raza mare, care sa poata lumina in mod eficace drumul noaptea, pe timp senin, pe o distanta minima de 100 m. Se mai numeste si faza mare, faza lunga sau faza de drum.

Luneta

Geamul din spate al autovehiculului.

M.

Manevrabilitate

Termen general care reuneste calitatile unui autovehicul legate de directia si controlul acesteia (usurinta cu care acesta poate fi manevrat).

Motor OHC

Motor cu ardere interna care are arborele cu came al mecanismului de distributie dispus in chiulasa, deasupra supapelor. Atunci cand, supapele de admisie cat si cele de evacuare sunt actionate de acelasi arbore cu came, motorul se numeste motor SOHC (Single Over Head Camshaft - un singur arbore cu came in chiulasa); cand supapele de admisie sunt actionate de un arbore cu came iar cele de evacuare de un alt arbore, atunci motorul se numeste motor DOHC (Double Over Head Camshaft - doi arbori cu came in chiulasa).

MPH (Miles per hour) = mile pe ora

Unitate de masura a vitezei. Este folosita de americani, englezi, australieni, etc. O mila pe ora (MPH) este egala cu 1,60 km pe ora (Km/h).

O.

Oglinda asferica (convexa)

Oglinda retrovizoare avand suprafata reflectorizanta usor curbata catre exterior pentru a mari campul de vizibilitate al soferului prin diminuarea unghiului mort.

P.

Pompa de apa

Componenta a motorului care asigura circulatia agentului de racire in interiorul blocului motor. Aceasta este actionata de vilbrochen prin intermediul unei curele.

Pompa de ulei

Componenta a motorului care asigura ungerea prin presiune, uleiul ajungand in zona necesara ungerii datorita presiunii create in circuitul de ungere de catre aceasta.

R.

RPM (rotatii pe minut)

Unitate de masura care indica de cate ori pe minut se roteste vilbrochenul.

Ruliu

Variatia de inclinare a caroseriei in jurul axei sale longitudinale, care apare la virare. Fenomenul apare deoarece centrul de greutate al masinii este deasupra axei in jurul careia se roteste.

S.

Sasiu

Termen general care se refera la toate partile mecanice ale unei masini care sunt legate de scheletul masinii. La masinile cu o structura unica, sasiul cuprinde toata masina, mai putin corpul acesteia. Sasiul este scheletul care contine motorul, suspensiile, rotile, franele si directia, fara habitaclu.

Servofrana

Mecanism cu actionare pneumatica, hidraulica, mecanica inserate in sistemul de franare al unui autovehicul cu scopul de a amplifica efortul la pedala de frana, conducatorul auto efectuand, practic, doar declansarea franarii.

Servodirectie

Sistem care reduce efortul de virare ajutandu-se de motor. Este foarte utila pentru manevrarea vehiculelor mari, de tonaj ridicat si chiar pentru turisme.

Sistem de aprindere

Sistem electric care asigura producerea de scantei regulate de catre bujiile motorului. Sistemul este compus dintr-o baterie, un inductor, un condensator electric, bujii si comutatoare si firele aferente acestora.

Subvirare

Comportamentul dinamic subvirator este caracteristic masinilor cu tractiune fata. Rotile din fata nu au o aderenta prea buna si nu pot vira in mod eficient. Solutia este reducerea vitezei pentru a permite rotilor din fata sa isi recapete tractiunea. O masina intrata in subvirare are tendinta de a merge drept opunand rezistenta la virare. Un numar mare de vehicule sunt proiectate sa intre in subvirare deoarece este mai usor de controlat decat supravirarea.

Supravirare

Situatie in care rotile din spate contribuie si ele mai mult la manevrabilitatea unui vehicul intr-o anumita directie. Acest lucru se intampla in mod frecvent atunci cand se franeaza dur in timp ce masina vireaza. Partea posterioara a masinii pierde aderenta si incepe sa se miste in directia de virare. Supravirarea poate fi folosita pentru a pozitiona mai bine un vehicul care tocmai iese din viraj. De obicei, supravirarea este dificil de controlat si poate face masina sa se invarta. Majoritatea masinilor sunt concepute astfel incat sa nu poata supravira in conditii normale de drum.

Suspensie

Totalitatea arcurilor, absorbitoarelor de socuri, bare de torsiune, racorduri, brate, etc., care atenueaza socul provenit de la denivelarile de drum si serveste la mentinerea rotilor in contact constant cu drumul, imbunatatind astfel controlul si tractiunea.

T.

Termostat

Parte integranta a sistemului de racire a motorului. Termostatul ajuta la mentinerea unei temperaturi a motorului in limitele normale. Cand motorul este rece, termostatul este inchis. Astfel agentul de racire al motorului nu circula. Imediat ce temperatura motorului urca termostatul se deschide si agentul de racire incepe sa circule prin radiator.

Tractiune fata

Rotilor din fata le este distribuita puterea motorului. Tractiunea fata este superioara celei spate datorita comportamentului bun al automobilului in conditii de drum proaste. Spatiul habitaclului este optimizat datorita amplasarii componentelor tractoare in partea din fata a masinii.

Tractiune spate - RWD (Rear Wheel Drive)

Toata puterea este directionata catre rotile din spate. Avantajul acestei tractiuni este manevrabilitatea si accelerarea superioara. Pe un drum prost, cu denivelari tractiunea spate nu este performanta (recomandata).

Tractiune integrala 4x4 - AWD (All Whell Drive)

Puterea motorului este trimisa la toate cele 4 roti. Sistemele AWD sunt superioare celor 4WD deoarece pot fi folosite indiferent de starea drumului. Acest sistem dispune de un diferential care permite rotilor din fata si din spate sa se invarta la viteze diferite. AWD asigura o buna tractiune.

Transmisie

Sistemul de cuplare a vitezelor prin care puterea motorului este transmisa la roti. Scopul sistemului de cuplare a vitezelor este de a mentine un maxim de putere a motorului exercitata asupra rotilor, in orice moment, de la pornirea motorului si pana la atingerea unor viteze superioare. Marea majoritate a transmisiilor au 3, 6 viteze. Motorul, prin intermediul vibrochenului, ar invarti prea repede rotile si, de aceea, transmisia reduce rotatiile pe minut si permite motorului sa puna in miscare rotile. Transmisia manuala foloseste un schimbator de viteze. Transmisia automata foloseste in mod obisnuit turbine si un lichid pentru a transmite puterea de la motor la roti. Miscarea rotationala a lichidului de transmisie transfera puterea de la vibrochen la roti. Diverse rapoarte de transmisie sunt necesare pentru a mentine operarea eficienta a motorului. Un raport mai scazut (de exemplu, viteza intai sau a doua) asigura o forta de torsiune maxima pentru a pune in miscare autovehicululul. Un raport mai ridicat (de exemplu, viteza a patra sau a cincea) permite mai putine rotatii pe minut pentru viteze adecvate autostrazilor. In general, cu cat rapoartele de transmisii sunt mai putine, cu atat mai putin eficienta este functionarea motorului.

Transmisie automata

Cutie de viteze automata care se schimba in functie de viteza, incarcatura si conditii de drum. Poate fi de doua feluri : electrica si hidraulica.

Transmisie prin curea

Actiunea cutiei de viteze ajunge la motor prin intermediul unor curele de cauciuc sau de piele, ale rotilor de transmisie.

Transmisie prin lant

Rotile dintate prin care se face transmisia de la un arbore la altul sunt legate de un lant care antreneaza dintii rotilor.

Turometru

Instrument de bord prezent la majoritatea masinilor cu ajutorul caruia se masoara numarul de rotatii pe minut ale motoruluiv (RPM).

U.

Ulei de motor

Uleiul protejeaza partile vitale ale motorului si impiedica griparea acestuia. Uleiurile cu o vascozitate scazuta la temperaturi mici circula mai rapid si protejeaza mai bine motorul. Uleiul cu o vascozitate ridicata, la temperaturi mari, previne contactul direct dintre partile metalice ale motorului.

Ulei de motor sintetic

Ulei fabricat pentru imbunatatirea performantelor de ungere, folosind procedeul Fischer-Tropsch, bazat pe convertirea chimica a bioxidului de carbon, monoxidului de carbon si metanului intr-un lichid hidrocarbonic de diverse forme. Bioxidul si monoxidul de carbon sunt generate prin oxidarea partiala a carbunelui sau a altor combustibili lemnosi. Acest procedeu a fost dezvoltat de Germania si utilizat pe scara larga in timpul celui de-al doilea razboi mondial, care a limitat accesul la sursele de titei. Avantaje : vascozitate mai buna la temperaturi scazute, performante mai bune la temperaturi ridicate, puritate ridicata, consum redus de ulei, scade uzura motorului datorita frictiunii reduse, scade consumul de combustibil datorita unei ungeri mai bune a motorului, schimbul de ulei se face la intervale mai mari de timp, rezistenta mai buna la contaminare. Dezavantaje : cost de cateva ori mai mare decat uleiurile minerale, poate cauza probleme garniturilor de etansare mai vechi (posibile scurgeri).

Unghi de bracaj

Reprezinta unghiul realizat de planul circumferintei unei roti si o linie verticala. Cand avem o valoare negativa a unghiului partea de sus a rotii se inclina spre interiorul masinii. Cand unghiul este pozitiv partea de sus a rotii se inclina spre exteriorul masinii.

Unghi de convergenta

Unghiul ascutit dintre planul median al rotii si axa longitudinala a vehiculului. Acesta este considerat pozitiv atunci cand rotile aceleiasi punti sunt directionate spre interior, in raport cu mersul inainte al vehiculului, si negativ, cand rotile sunt directionate spre exterior. Unghiul de convergenta pozitiv se mai numeste, simplu si convergenta, iar unghiul de convergenta negativ se mai numeste si divergenta.

Unghi de fuga

Unghiul ascutit dintre verticala si axa pivotului, masurat in plan longitudinal si privind vehiculul din lateral. Se mai numeste si unghi de inclinare longitudinala a pivotului. Axa pivotului este o linie imaginara care trece prin centrul rotulei superioare si cel al rotulei inferioare a rotii directoare aferente. Unghiul de fuga este considerat pozitiv atunci cand axa pivotului este inclinata spre spate (centrul rotulei superioare este decalat spre spate fata de centrul rotulei inferioare) si negativ, cand inclinarea acesteia este spre fata.

Unghiurile directiei

Unghiuri ale rotilor directoare si ale axei pivotilor facute in raport cu planul longitudinal al autovehiculului sau cu verticala, unghiuri specifice mersului in linie dreapta pentru o anumita sarcina, reglate si controlate cu ajutorul mecanismului de directie. Rolul lor este acela de a imbunatati manevrabilitatea si stabilitatea autovehiculului cat si acela de a atenua uzura prematura a pneurilor. Termenul unghiurile directiei este sinonim cu geometria directiei, termen considerat a fi mai corect din punct de vedere semantic deoarece permite o definire mai completa a cinematicii mecanismului de directie, atat ca unghiuri cat si ca lungimi.

Unghi mort

Zona care nu se observa in oglinzile retrovizoare laterale dar si in cea interioara. In momentul in care un alt autoturism sau orice alt obstacol se afla in acest unghi acesta nu poate fi observat decat daca intoarcem privirea catre locul respectiv sau acesta poate fi eliminat prin montarea de oglinzi pentru eliminarea unghiului mort (oglinda convexa sau asferica – acestea sunt disponibile in 2 variante : pentru exterior sau pentru interior. Constructorii de automobile fac eforturi sustinute pentru a-si echipa modelele cu cele mai noi sisteme de siguranta, astfel au conceput sistemul 'Blind Spot Assist' sistemul consta in sase senzori pozitionati in partea frontala si posterioara a masinii care detecteaza pericole ce ar putea sa apara in momentul schimbarii benzii de mers. O astfel de monitorizare elimina 'unghiul mort', care in mod normal nu este vizibil pentru soferi. Atunci cand este detectata prezenta unui automobil in 'unghiul mort', un simbol de culoare rosie apare in oglinzile retrovizoare si avertizeaza soferul despre pericolul iminent. Daca soferul continua sa se angajeze in manevra de schimbare a benzii, beculetul rosu va incepe sa se aprinda intermitent si in habitaclu isi va face simtita prezenta un sunet de avertizare.

V.

Vilbrochen

Denumire pentru arborele motor care transforma in miscare rotativa, miscarea liniara a pistoanelor. Acest tip de arbore este legat de transmisie.

Volant

Denumeste un disc din fier sau otel care este pozitionat in spatele vilbrochenului furnizandu-i acestuia o forta centrifuga.