Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Tehnica mecanica


Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica
Boltul motorului



Boltul motorului


BOLTUL MOTORULUI

a) Rolul. Boltul face legatura intre piston si biela. Prin intermediul lui se transmite forta de presiune a gazelor de la piston la biela.

b) Solicitari. Este su-pus la solicitari mecanice de incovoiere, forfecare si oboseala de catre forta de pres a gazelor (Fp), precum si la uzura.

c) Cerinte. Avand in vedere solicitarile mentionate anterior el trebuie sa aiba o tenacitate ridicata a miezului dar si o duritate ridicata a suprafetei exterioare pentru a reduce uzurile care sunt mult favorizate de o ungere deficitara. De asemenea fiind o piesa in miscare trebuie sa aiba o masa redus pentru a micsora fortele de inertie pe care aceasta le introduce in intreg mecanismul motor.

d) Constructie. Boltul are o forma tubulara, profilul exterior fiind intot-deauna cilindric, iar cel interior poate avea diferite forme insa din motive de economicitate, cei mai des se utilizeaza tot profilul cilindric si pt interior.

Fig. II-9 Forme constructive de bolt

Asamblarea bolt-biela-piston poate fi realizata in trei moduri insa la motoarele de automobile se utilizeaza doar doua dintre acestea (fig.II-10):

- bolt liber in piciorul bielei si in umerii pistonului;

- bolt fix in piciorul bielei si liber in umerii pistonului;

- bolt liber in piciorul bielei si fix in umerii pistonului;




Fig.II-10 Tipuri de asamblari bolt - biela - piston al si a2 - bolt flotant; b -bolt fix in biela 1- piston; 2-biela; 3-bolt; 4-bucsa antifrictiune;

5-sigurante; 6-capac; 7-orificii pentru ungere

Partile mobile ale mecanismului motor

Dupa cum s-a vazut, mecanismul motor este format din parti fixe (blocul motor, chiulasa, cilindrii, cu-zinetii) si din parti mobile.Principalele parti mobile ale acestui mecanism sunt prezentate in cele ce urmeaza. De ungere sa patrunda intre bolt si umerii pistonului pentru ungerea acestei portiuni. Atunci fie se practica niste orificii (7) in bosaje prin care patrunde uleiul din ceata ce se formeaza sub acesta, fie in locul sigurantelor se utilizeaza un capac sferic la exterior (6) din aliaj usor si moale (aliaj de Al sau Mg), care nu mai fixeaza boltul axial insa nici nu provoaca zgarierea oglinzii cilindrului (a2).

In ambele cazuri insa, existand o miscare relativa intre bolt si biela, iar ungerea facandu-se cu dificu-ltate, se dispune intre acestea o bucsa antifrictiune din bronz (4). Numai prezenta ei nu este suficienta pentru micsorarea frecarii si de aceea se mai practi-ca un orificiu prin care pica uleiul de pe partea in-terioara a capului pana in zona boltului aflata in biela. Uneori insa, la motoarele mai solicitate, se recurge la solutia ungerii boltului in biela sub pres cu ulei adus din lagarul maneton printr-un canal (8) ce traverseaza corpul bielei. Prezenta bucsei anti-frictiune si a inelelor de siguranta este un indiciu sigur ca asamblarea bolt - biela - piston este de tipul cu bolt flotant. Solutia aceasta se utilizeaza la toate motoarele fabricate in Romania cu exceptia motoarelor din familia DACIA.


Cel mai abundent element metalic din scoarta terestra si al treilea element chimic ca raspandire. Nu se gaseste in stare nativa, fiind intalnit doar in combinatii sub forma de minereuri, dintre care cei mai importanti sunt:

silicatii si silicoaluminatii (SiO2*Al2O3*Fe2O3*H2O argila, K[AlSi3O8] feldspatul, Na[AlSi3O3], albita, mica, etc.)

criolitul Na3[AlF6]

bauxita AlO(OH)

oxidul de aluminiu:Al2O3. In functie de impuritatile continute, oxidul de aluminiu poarta urmatoarele denumiri: corindon(incolor), topaz(galben), rubin(rosu),safir(albastru), ametist(violet), smarald(verde), smirghelul(negru)

oxizi micsti: MgAl2O4 spinel, BeAl2O4 crisoberil

Bauxita constituie minereul din care se extrage peste 95% din productia mondiala de aluminiu. Dupa continutul lor in aluminiu si fier, bauxitele pot fi albe(foarte bogate in Al2O3, 60-70%), rosii (bogate in Fe2O3, 20-25% si mai sarace in Al2O3, 40-60%) si cenusii (mai sarace in Fe2O3 si Al2O3 decat cele rosii, dar mai bogate in SiO2). Cele mai mari zacaminte de bauxita se afla in Franta.


Clasificarea

aliajelor pe baza de aluminiu

Aliaje pe baza de aluminiu se impart in:

1) aliaje deformabile;

2) aliaje pentru turnatorie;

3) aliaje obtinute prin metalurgia pulberilor.

Aliajele deformabile se impart in aliaje deformabile nedurificabile prin tratament termic si aliaje deformabile durificabile prin tratament termic.

Aliaje de aluminiu deformabile, nedurificabile prin tratament termic in aceasta categorie sunt cuprinse aliajele din sistemele Al-Mg, Al-Mn, Al-Mg-Mn, Al-Mn-Cu, Al-Ni-Fe, Al-Sn-Ni-Cu. Aliajele Al-Mg ce contin mai mult de 1,4% Mg au in alcatuire structurala solutie solida ? si compusul Al8Mg5.

Aliajele deformabile contin pana la 7% Mg; dintre acestea, cele ce contin pana la 5% Mg nu se durifica prin tratament termic, iar cele ce contin peste 5% Mg pot fi durificate prin tratament termic insa efectul durificarii este foarte mic. Avand in vedere faptul ca aliajele din acest sistem contin o serie de impuritati, structura lor este alcatuita din solutie solida, compusul Al8Mg5 si alte faze intermediare, care se dispun de obicei la limitele grauntilor de solutie solida.

Aliajele Al-Mg au o rezistenta mecanica ridicata asociata cu o buna plasticitate, ele putandu-se deforma plastic la rece foarte usor, au rezistenta la coroziune ridicata si o buna sudabilitate. Proprietatile mecanice si caracteristicile tehnologice ale aliajelor Al-Mg pot fi modificate prin alierea, cu diferite elemente ca: Ti, B, Mn, Cr, Cu, Fe, Zr, Be, Li. Titanul si borul actioneaza asupra marimii de graunte finisand granulatia, manganul si cromul maresc rezistenta mecanica si rezistenta la coroziune, siliciul mareste fluiditatea, cuprul impiedica susceptibilitatea la coroziune pitting, fierul si zirconiul maresc temperatura de recristalizare, beriliu si litiu reduc gradul de oxidare al magneziului la elaborare.

Aliajele Al-Mg avand rezistenta mecanica ridicata in comparatie cu aluminiul au o larga utilizare in constructii metalice, in industria constructoare de masini, in transporturi, in aviatie si in industria de armament.

Aliajele Al-Mn contin de obicei 1-1,7% Mn. Deoarece solubilitatea compusului Al6Mn in aluminiu este variabila cu temperatura, teoretic aceste aliaje pot fi durificate prin tratament termic. Aliajele Al-Mn au aceleasi utilizari ca si aliejele Al-Mg.

Aliajele deformabile nedurificabile, prin tratament termic din sistemul Al-Mn-Mg contin pana la 3% Mg si 1-1,5% Mn; sunt caracterizate prin rezistenta mecanica ridicata, plasticitate buna, rezistenta la coroziune mare si sunt usor sudabile.

Aliajele deformabile nedurificabile prin tratament termic din sistemul Al-Ni-Fe contin circa 1% Ni si 0,6% Fe; au rezistenta buna la coroziune, in apa la temperaturi si presiuni ridicate si sunt utilizate in energetica nucleara.

Aliajele deformebile nedurificabile structural din sistemul Al-Sn-Ni-Cu au proprietati antifrictiune foarte bune fiind utilizate la confectionarea lagarelor in industria automobilelor. Aliaje de aluminiu durificabile prin tratament termic Aceasta grupa cuprinde aliaje cu elemente care au solubilitatea in aluminiu relativ ridicata: Cu, Mg, Zn, variatia solubilitatii acestora cu temperatura permitand aplicarea tratamentelor termice. Din aceasta clasa mai des sunt utilizate aliaje din sistemele Al-Cu, Al-Cu-Mg, Al-Mg-Si, Al-Zn-Mg, Al-Zn-Mg-Cu, Al-Cu-Ni-Mg. Reprezentantul tipic al acestor aliaje este aliajul Al-Cu cu circa 4,0-5,5%. Aliaje deformabile, durificabile prin tratament termic din sistemul Al-Cu sunt formate in solutie solida si compusul CuAl2.


Metalurgia aluminiului

Aluminiul poate fi obtinut din Al2O3 sau din AlCl3 prin reducere cu metale. Reducerea nu se poate face cu carbon, deoarece s-ar forma Al4C3.

AlCl3 + Na - Al + 3NaCl

Industrial, aluminiul poate fi obtinut prin prelucrarea bauxitei, care poate avea loc in 2 faze:

Prepararea aluminei (Al2O3), proces prin care se separa alumina de celelalte impuritati, precum Fe2O3, SiO2, TiO2, etc. Aceasta preparare are loc prin procedeul Bayer, bauxita fiind calcinata la temperatura de 700 C intr-un cuptor rotativ, in scopul deshidratarii si distrugerii materiilor organice. Are loc un proces de macinare fina si apoi o incalzire sub agitare cu o solutie de NaOH concentrata in autoclave aflate sub presiune de 5 atmosfere si temperaturi de 160-180C, timp de cateva ore. Oxidul de aluminiu trece in solutie sub forma aluminatului de sodiu, Na[Al(OH)4].

Amestecul se filtreaza, solutia de aluminat de sodiu fiind separata de noroaiele-rosii, bogate in Fe2O3 si aluminosilicatul de sodiu insolubil format ca produs secundar, conform reactiilor:

SiO2+2NaOH = Na2SiO3+H2O

2NaAlO2 + 2Na2SiO3 + 2H2O = 3Na2O*Al2O3*2SiO2*2H2O

Proprietati fizice

metal de culoare gri-argintiu - densitate mica 2,7 g/cm cub - bun conductor electric si termic - putere de reflexie mare - formeaza aliaje- duraluminiu - temperatura de topire 660 grade celsiu - este maleabil - este ductil

Proprietati chimice

valenta III - ionizarea pozitiva - reactioneaza-nemetale

este solutia exceptata anterior si asamblarea se realizeaza in urmatoarele etape:

se incalzeste piciorul bielei pe o plita electrica la o temperatura de cea. 250C, timp de 10 15 min-ute, in scopul dilatarii alezajului acestuia, pt a se putea monta usor boltul;- se monteaza rapid boltul in pist si biela cu ajutorul unor bucse si mandrine;

-se lasa ansamblul sa se raceasca in aer liber, timp in care biela se contracta realizand strangerea si fixarea boltului.Intre bolt si biela nemaiexistand miscare relativa nu mai este necesara nici bucsa antifrictiune. De asemenea boltul fiind fix in biela nu mai sunt necesare nici sigurantele.Ungerea boltului de face numai in zona din piston, cu ulei din ceata ce se formeaza sub acesta, prin orificiile executate in umeri.

Boltul fix in umerii pistonului este o solutie care nu se utilizeaza la motoarele de autovehicule rutiere datorita introducerii unor con-centratori de tensiune, maririi masei in miscarea de translatie si dificultatilor de montaj. Fixarea boltu-lui se realizeaza cu doua suruburi ce strapung ume-rii pistonului si boltul, sau utilizand o biela cu pici-or partial sectionat (biela cu picior elastic) si strans cu surub .e) Materiale, tehnologie de fabricatie, control si montai. Boltul se executa prin stunjire din OLC 15, 20, 45, 60 sau din oteluri aliate cu Cr, Ni, Mo, V. Dupa strunjire se rectifica suprafata exterioara pana la o rugozitate de 0,10,2 micron, iar apoi se cementeaza sau se caleste CIF pe o adancime de 1,0 1,5 mm pana cand duritatea stratului superficial atinge 5864 HRC.Toleranta de fabricatie a diametrului exterior este de 3 mic-ron la MAS si de 8 um la MAC. De aceea la MAS boltul se sorteaza pe clase de dimensiuni in timp ce la MAC se renunta la aceasta operatie. Marcarea clasei se face cu o pata de vopsea. Pe un acelasi motor nu se admite montarea decat a unor bolturi din aceeasi clasa de dimensiuni.

f) Comportarea in exploatare. Boltul este o piesa deosebit de rezistenta ceea ce face ca el practic sa nu se rupa. Totusi datorita conditiilor dificile de ungere, bucsa antifrictiune dar si boltul se uzeaza. Atunci cand, ca urmare a uzurii, jocul boltului in bucsa antifri-ctiune depaseste cea. 0,05 mm apare fenomenul numit 'bataie de bolt' care se manifesta in exterior sub forma unui zgomot infundat. Remedierea consta din inlocuirea boltului si bucsei antifrictiune. Jocul normal al boltului in piciorul bielei la motorul SAVIEM 797-05 este de 0,02.. .0,04 mm, iar' la motorul MAN-D2156, este de 0,050,08 mm in ambele cazuri boltul este de tip flotant.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Tehnica mecanica



Auto

Proiecte pe aceeasi tema


Calcul la rasturnare
Masurarea acceleratiei
Ejectorul gazodinamic, constructia si calculul
Defilarea trenurilor
Biela din motor
Studiu asupra sistemului de franare cu tamburi si saboti - proiect mecanic auto
Executa filetarea pentru obtinerea unui surub cu cap hexagonal M10 - scoala de Arte si Meserii
Oganizarea circulatiei trenurilor intr-o statie
Cutie de viteze pentru strung - proiect de an - prelucrarea metalelor
Factorii de influenta in procesul de stantare - ecruisarea materialului



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.