Agroturismul si protectia mediului - conservarea mediului ambiant

Se realizeaza, prin stipularea unor interdictii privind utilizarea rationala a resurselor naturale, prevenirea si combaterea poluarii mediului si a efectelor daunatoare ale fenomenelor naturale asupra elementelor sale componente.

Poluarea sau degradarea mediului reprezinta alterarea proprietatilor fizico-chimice sau biologice ale unui ecosistem, produsa direct sau indirect de activitati umane, prin care se prejudiciaza utilizarea economica, sociala sau stiintifica normala a acestora. Aceasta poate consta in actiuni care pot produce ruperea echilibrului ecologic sau sa dauneze sanatatii, linistii si starii de confort a oamenilor ori sa provoace pagube economiei, prin modificarea calitatilor factorilor naturali sau creati prin activitati umane.

Protectia mediului are ca scop pastrarea echilibrului ecologic prin evitarea poluarii, in vederea mentinerii si ameliorarii calitatii factorilor naturali, reprezentand raportul relativ stabil creat in decursul vremii intre diferite grupe de plante, animale si microorganisme, precum si interactiunea acestora cu conditiile mediului in care traiesc.

Protectia mediului se realizeaza, in principal, prin folosirea optima a resurselor naturale, in conditiile unei eficiente maxime, cu respectarea stricta a capacitatii de suportare a sistemului teritorial respectiv.

Conservarea mediului ambiant

Aceasta conceptie a fost exprimata de Strategia Mondiala pentru Conservare (1980) prin definirea conservarii ca „gestiunea utilizarii biosferei pentru fiinta umana, astfel incat sa produca un mai mare si durabil beneficiu pentru generatiile actuale, dar cu mentinerea potentialului sau pentru a satisface si necesitatile generatiilor viitoare'.

Prin aceasta se urmareste reproducerea si intretinerea dimensiunilor naturale ale acestuia, impunandu-se respectarea legilor conservarii mediului care se refera, in special, la faptul ca mediul ambiant este un sistem a carui integritate este asigurata prin functionarea echilibrata a subsistemelor sale (naturale si umane). Resursele sale sunt finite, care o capacitate limitata de absorbtie si neutralizare a actiunilor nocive, prezinta echilibre fragile, iar sistemul teritorial care reprezinta unitatea teritoriala fundamentala trebuie sa functioneze astfel incat suma intrarilor si iesirilor sa fie o marime relativ stabila in timp. in ultimul timp, conservarea, in sens larg, este considerata elementul central al obiectului dreptului mediului.

Ameliorarea calitatii mediului

Are ca obiectiv definitoriu imbunatatirea starii si calitatii factorilor naturali si ai celor creati prin activitati umane in vederea unei optime interactiuni socio-economico-ecologice dintre om (societate) si natura. Sunt edificatoare, in acest sens, reglementarile legale privind conservarea si dezvoltarea fondului forestier, ameliorarea factorilor climatici si imbunatatirea conditiilor naturale de munca si viata ale populatiei.

Poluarea este in general definita ca fiind „orice alterare a mediului uman cauzata direct sau indirect prin actiunea sau omisiunea omului, alterarea care ar face acest mediu mai putin propriu sa indeplineasca unul din rolurile pe care i le-a dat starea sa naturala'.

Actuala lege a protectiei mediului defineste notiunea de deteriorare a mediului: „alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si a calitatii vietii cauzate, in principal, depoluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului.'

Prin termenul de „poluant' - se intelege,'orice substanta solida, lichida sub forma gazoasa sau de vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia sau al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale'.

In privinta poluarii aerului, exista definitia cuprinsa in art. I. alin. I al Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontaliere pe distante lungi, incheiate la Geneva la 13 Noiembrie 1979, care in urma ratificarii de Romania prin Legea nr. 8/1991 a devenit norma de drept intern.

Poluarea reprezinta introducerea, directa ori indirecta a unui poluant intr-un mediu determinat si alaturi de exploatarea deficitara a resurselor naturale constituie mijlocul, sectorul de afectare negativa a mediului.