CAPRA NEAGRA (Rupicapra rupicapra)

capra neagra (Rupicapra rupicapra)

Capra neagra a ramas la noi stapina piscurilor (inalte) stincoase unde nu se incumeta sa se ridice nici ursul, nici chiar rasul

Ion Simionescu – fost presedinte al  Academiei Romane

Capra neagra este “cel mai batran mamifer “ existent pe teritoriul tarii noastre, supravietuind tocmai din Cuaternar.

Mediul prielnic in care aceasta specie isi duce viata de zi cu zi il constituie muchiile de prapastii, rapele si stancariile  inaccesibile de pe crestele Carpatilor. Astfel, citindu-l pe marele nostru om de stiinta Ion Simionescu, putem spune ca “ Nu e colt de stinca pe care sa nu-si poata puna piciorul; de aceea nu e pisc de munte pe care sa nu-l poata urca intr-o clipa. (…) Mereu neastimparate, mereu urmarite, prin stinci si prapastii, au o buna memorie a locu-rilor Tocmai de  aceea numele stiintific, latinesc al caprei negre, care o deosebeste de toate celelalte capre existente, este Rupicapra Rupicapra, adica capra de stanca ( in limba latina, substantivul rupes cu genitivul rupis inseamna “stanca”, “perete de stanca”).

Aceasta mare iubitoare a linistii si a locurilor izolate, poate fi recunoscuta cu ajutorul urmatoarelor elemente carac-teristice:

- blana de culoare ruginie – rosie, prezentand o dunga neagra pe sira spinarii (de unde si denumirea de “capra neagra);

- pe frunte si sub barbie apare o pata de culoare alba. Tot alba   este si zona pieptului si a burtii (mai ales iarna);

- coarne negre si necazatoare, specifice tuturor antilopelor.

Odata cu venirea primaverii, cam pe la sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai, caprele incep sa fete iezi (2-3) care, dupa numai cateva zile sunt in stare sa-si urmeze mamele. Toamna, incep sa se adune in carduri mai mari (20-25 exemplare) stind toata iarna impreuna, sub ocrotirea celui mai batran. Tapii reprezinta santinelele cardului. La cel mai mic sunet sau aspect suspect acestia alarmeaze ceilalti membri ai grupului, scotind un suierat caracteristic si lovind pamantul cu picioarele din fata.

Aria de raspandire in Carpatii romanesti se rezuma doar la cativa masivi muntosi: Rodnei, Ceahlau, Piatra Craiului, Bucegi, Fagaras si Retezat; de curand au fost introduse si in M. Vrancea, mai precis in rezervatia stiintifica Cheile Tisitei. In masivul Bucegi le veti putea depista pe versantul prahovean, in special in zona cuprinsa intre Costila si Jepii Mari.

Datorita braconajului iezilor, s-a inregistrat o scadere a numarului de exemplare si imbatranirea effective-lor. Astfel, de la un numar de circa 9000 de exemplare inregistrate in 1990, s-a ajuns la 7700 exemplare in 1997. Aceasta in conditiile in care, neavind dusmani naturali (uneori rasul), capra neagra poate atinge varsta de 22 ani. Legislatia roma-

neasca este foarte stricta in acest sens,capra neagra fiind declarata specie ocrotita si protejata prin lege. Cu toate acestea, in lipsa personalului autorizat capabil sa monitorizeze situatia caprelor negre in cei 7 masivi muntosi (exceptie face Parcul National Retezat), efectivele de capra neagra se afla in continua scadere, punind in pericol existenta in libertate a acestei specii.

Fig.10   Capra neagra (rupicapra rupicapra) si urmele lasate de aceasta