Optimizarea utilizarii aminoacizilor sintetici in alimentatia

EFECTUL AMINOACIZILOR SINTETICI, IN RETETE CU NIVELURI PROTEICE DIFERITE,

ASUPRA PERFORMANTELOR PRODUCTIVE ALE GAINILOR OUATOARE IN FAZA ASCENDENTA

Continutul proteic al retetei furajere constituie unul dintre elementele nutritive

limitative, ca sursa si ca pret, la toate categoriile de animale. De aceea am considerat

necesar studiul unor retete cu niveluri proteive diferite (17, 16 si respectiv 15% PB), in

conditiile mentinerii nivelelor aminoacizilor conform recomandarilor NRC (1994), asupra

performantelor de ouat.

Materialul biologic utilizat in cadrul acestui experiment a fost reprezentat de hibridul

Tetra SL. Gainile au fost repartizate in 3 loturi, fiecare lot fiind constituit din 23 gaini.

In cadrul acestui experiment s-au utilizat (corespunzator celor trei loturi) trei

structuri de retete furajere, diferentiate prin continutul lor in proteina bruta.

In compozitia nutretului combinat utilizat in cadrul experimentului s-au folosit in

mare parte aceleasi ingrediente, cu exceptia fainii de peste. Aceasta a lipsit la lotul 2 (L2)

participand insa in proportie de 3% la lotul 1 (L1) si de 1,5% la lotul 3 (L3).

Asigurarea aminoacizilor (lizina si metionina), conform recomandarilor NRC (1994) a

fost posibila prin suplimentarea cu aminoacizi de sinteza in diferite proportii, in functie de

structura ratiei.

Scopul acestei suplimentari a fost de a asigura unele cerinte specifice si pentru a

compensa diferenta de nivel proteic de unul sau doua puncte procentuale, intre loturi.

Rezultatele obtinute in cadrul acestui experiment, sunt prezentate (in diferite stadii

de prelucrare matematica, statistica sau grafica), intr-un numar de 11 tabele si 17 figuri.

In urma utilizarii a trei retete furajere diferentiate prin nivelul proteic in hrana

gainilor ouatoare aflate in faza ascendenta a curbei de ouat, s-au constatat urmatoarele:

- consumul de furaj cel mai ridicat pe intreaga perioada experimentala a fost realizat

la lotul 3 (196,09 kg), urmat de lotul 1 (188,21 kg) si de lotul 2 (183,71 kg), per ansamblu

rezultand un consum mediu zilnic de 0,122 kg la lotul 3, 0,117 kg la lotul 1 si de 0,114 kg la

lotul 2, limite mentionate si in ghidul tehnologic al hibridului (0,115-0,125 kg).

- ingesta zilnica de proteina bruta (g) a inregistrat valori apropiate la loturile 1 (19,91

g) si 3 (19,75 g), aceasta datorita faptului ca, lotul 3 (care a avut in structura NC numai 16%

PB) a inregistrat un consum mediu zilnic de NC mai ridicat (0,122 kg), in comparatie cu lotul

1, care a inregistrat un consum mediu zilnic de 0,117 kg. La lotul 2 ingesta de proteina a fost

mai mica cu cca. 13% fata de celelalte doua loturi experimentale (17,16 g).

-ingesta zilnica de lizina a fost de 993,66 mg la lotul 1. 924,26 la lotul 2 si de 984,30 la

lotul 3, iar cea de metionina de 444,22 mg la lotul 1, de 433,60 mg la lotul 2 si de 467, 54 mg

la lotul 3, aceste variatii fiind date de cantitatile diferite de nutret combinat consumate de

cele trei variante experimentale.Optimizarea utilizarii aminoacizilor sintetici in alimentatia gainilor ouatoare 5

- este de la sine inteles ca, evolutia procentului de ouat este in stransa legatura cu

ingesta de furaje. Astfel, gainile din lotul 3, care au avut cel mai ridicat consum de furaje

(196,09 kg) au inregistrat si procentul de ouat cel mai ridicat (88,01 %), urmate fiind de lotul

1 (81,06 %). Cel mai scazut procent de ouat a fost inregistrat la lotul 2 (80,06 %), lot care, de

altfel a si consumat cea mai redusa cantitate de furaje (183,71 kg), dar care a avut si cel mai

scazut procent de proteina bruta (15,04%). Diferentele inregistrate intre procentele de ouat

pentru cele trei loturi nu sunt insa semnificative (p>0,05) din punct de vedere statistic.

-in ceea ce priveste greutatea oualor, s-a constatat ca, performantele cele mai bune

le-au inregistrat pasarile din lotul 1 (59,40 g), la care procentul de proteina bruta din furaj

este de 17%, urmate fiind de lotul 2 (57,18 g), lot care a consumat NC cu 15% PB, dar care a

produs cel mai mic numar de oua. Urmeaza apoi lotul 3, cu o greutate medie a oualor de

57,13 g (lot care a produs cel mai ridicat numar de oua). Diferente semnificative (p<0,05) se

inregistreaza intre loturile 1 si 2 (cu 59,40 g, respectiv 57,18 g) precum si intre loturile 1 si 3

(cu 59,40 g, respectiv 57,13 g).

-cea mai mare cantitate de masa-ou produsa (1,16 kg in medie pe saptamana) s-a

inregistrat la gainile care au primit reteta cu 16,03 % PB, 0,81% lizina si 0,38% metionina

(lotul 3), urmat de lotul 1 (1,11 kg) si de lotul 2 (1,05 kg), lot care a primit reteta cu cel mai

redus nivel proteic (15,03 %).

-cel mai redus consum specific, pe toata perioada experimentala, a fost realizat de

catre lotul 1 (2,44 kg), urmat la diferenta foarte mica (0,01 kg) de lotul 3 (2,45 kg), in timp

ce, cel mai ridicat consum specific a fost inregistrat de lotul 2 (2,51 kg).

-din analiza regresiilor, rezulta faptul ca exista o corelatie puternic pozitiva intre

masa-ou produsa si ingesta de proteina, lizina si/sau metionina. Cel mai ridicat coeficient de

corelatie simpla a fost inregistrat pentru lotul 3 (0,958, p=0,000).

-curbele de regresie polinomiala de gradul doi si de gradul trei sugereaza faptul ca, la

o crestere a cantitatii ingerate de proteina, lizina sau metionina, in conditii similare

experimentului prezentat, s-ar putea obtine un raspuns suplimentar limitat doar la loturile 1

si 2, in timp ce la lotul 3 se observa o stagnare a masei-ou produse concomitenta cu marirea

variabilei independente.

-ecuatiile de regresie a masei-ou in functie de proteina-lizina si de proteina-

metionina prezinta un coeficient de determinatie mare la loturile 1 si 3, pe cand regresia

masei-ou in functie de cei doi aminoacizi lizina, respectiv metionina, reduce coeficientul de

determinatie.

-in urma modelarii cu ajutorul regresiilor multiple, rezulta ca, cele mai mici valori

reziduale au fost inregistrate pentru lotul experimental 3, lot care a inregistrat si cele mai

ridicate perormante.

-reducerea proteinei brute in comparatie cu standardul din industrie a condus la o

imbunatatire a criteriilor economice legate direct de productia de oua, astfel economiile la

costurile de furajare au fost de 7,7 % pentru reteta cu un continut proteic redus cu 1p% si de

12,8 % pentru reteta cu un continut proteic redus cu 2p% fata de lotul care a consumat

nutret combinat cu 17% PB.

EFECTUL SUPLIMENTARII CU NIVELURI DIFERITE DE L-LIZINA SI DL-METIONINA,

ASUPRA PERFORMANTELOR GAINILOR OUATOARE, IN FAZA DE PLATOU

Astfel, in  cel de-al doilea experiment inteprins s-a urmarit efectul utilizarii unor

retete cu doua niveluri proteice (16,20% si respectiv 15,20%), in conditiile in care difera si Optimizarea utilizarii aminoacizilor sintetici in alimentatia gainilor ouatoare 6

continutul in aminoacizi, asupra performantelor productive ale gainilor ouatoare, aflate in

faza de platou a curbei de ouat.

Experimentul a fost efectuat in cadrul Pavilionului avicol din Statiunea Didactica a

USAMVB Timisoara, pe gaini ouatoare, hibridul “Shaver 579”, in perioada 23 mai-18iulie

2005, pe parcursul a opt saptamani experimentale. Pe parcursul desfasurarii

experimentului, pasarile au avut varsta cuprinsa intre 32 si 39 sapt., fiind situate in faza de

platou a curbei de ouat.

Efectivul a fost distribuit in patru loturi experimentale, fiecare fiind alcatuit dintr-un

numar de 25 gaini.

Schema de organizare a experimentului este prezentata in tabelul.7.1. din teza.

-Lotul 1 este furajat cu un nutret combinat cu 16,20% PB si un continut in aminoacizi

de 0,77% lizina si 0,38% metionina (in conformitate cu recomandarile din Ghidul tehnologic

al hibridului Shaver 579, pentru aceasta faza de exploatare);

-Lotul 2 este hranit cu un nutret combinat la care procentul de proteina bruta este

scazut (15,20% PB), dar la care s-a mentinut nivelul aminoacizilor (0,77% si respectiv 0,38%);

-Loturile 3 si 4 au primit nutret combinat cu un continut proteic de 15,20%, procent

intalnit si la lotul 2, dar difera continutul in aminoacizi (0,70% lizina si 0,34% metionina, la

lotul 3 si de 0,82% lizina si 0,42% metionina la lotul 4).

In structura nutreturilor combinate nu sunt incluse ingrediente proteice de origine

animala. Pentru asigurarea nivelurilor mentionate in aminoacizi a fost necesara

suplimentarea cu aminoacizi de sinteza la toate loturile experimentale, cu exceptia lizinei la

lotul 1 (unde aceasta este asigurata prin proportia ridicata a srotului de soia in structura NC)

si la lotul 3, unde continutul in lizina este redus cu 10% fata de cerinte.

In urma utilizarii a patru retete furajere diferentiate prin nivelul proteic si continutul

in aminoacizi, in hrana gainilor ouatoare aflate in faza  de platou a curbei de ouat, s-au

constatat urmatoarele:

Analiza: Boli ochi caini Referat: Controlul functiei de reproductie la suine

-Consumul de furaj cel mai ridicat pe intreaga perioada experimentala a fost realizat

de lotul 3 (179,77 kg), urmat de loturile 4 si 1 (178,95 kg si 178,30 kg). La polul opus, cel mai

redus consum a fost prezent la lotul 2 (177,77 kg), rezultand un consum mediu zilnic de

0,128 kg la loturile 1 si 4, 0,127 kg la lotul 2 si de 0,129 kg la lotul 3.

- Ingesta cea mai mare de proteina, calculata pe toata perioada experimentala a fost

la lotul 1 (20,63 g/zi), comparativ cu celelalte loturi, datorita faptului ca, acest lot a primit o

reteta cu 16,20% PB (conform cerintelor hibridului Shaver 579), iar loturile 2, 3 si 4 au primit

retete cu un nivel proteic scazut (15,20%). Ingesta medie de PB a fost de 19,3 g pentru lotul

2, 19,5 g pentru lotul 3 si de 19,42 g pentru lotul 4.

-Ingesta zilnica de lizina si de metionina a fost superioara la lotul 4 (1048,13 mg lizina

si 536,85 mg metionina), lot la care s-a inregistrat si cel mai mare nivel de suplimentare cu

aminoacizi.

-Productia cea mai ridicata de oua pe intreaga perioada experimentala a fost

cumulata de lotul 4 (79,43%), cu un consum mediu de: 19,42 g proteina, 1048,13 mg lizina si

536,85 mg metionina, iar cea mai scazuta productie de oua a fost prezenta la lotul 3

(69,71%), fapt explicabil, acest lot a consumat un nutret combinat deficitar in lizina si

metionina. Diferentele in ceea ce priveste procentul de ouat sunt semnificative la (p<0,001)

intre toate loturile experimentale, cu exceptia diferentelor inregistrate intre loturile 2 si 3,

unde p<0,05.

-In ceea ce priveste greutatea oualor pe intreaga perioada experimentala, s-a

remarcat lotul 1, care a prezentat o medie de 63,70 g, urmat imediat de lotul 2 cu 63,60 g Optimizarea utilizarii aminoacizilor sintetici in alimentatia gainilor ouatoare 7

(diferenta mica in valoare absoluta si nesemnificativa statistic, p>0,05). Pe locul al treilea se

afla lotul 3 cu 63,36 g, iar pe ultimul loc este situat lotul 4 (63,06 g). Diferente semnificative

s-au inregistrat intre loturile 1 si 4 (p<0,01) si loturile 2 si 4 (p<0,01).

-Pe intreaga perioada experimentala s-a observat aceeasi ierarhizare a loturilor

avandu-se in vedere masa-ou, ierarhizare implicit valabila si pentru cazul productiei de oua.

Lotul 4 s-a remarcat pozitiv si de aceasta data (1,25 kg), chiar daca la acest lot au fost

semnalate cele mai mici oua. Cele mai scazute performante sunt prezente la lotul 3 (1,10

kg).

-Cea mai buna conversie a furajului a fost inregistrata de gainile din lotul

experimental 4 (2,55 kg), urmat de lotul 1 (2,62 kg), lotul 2 (2,73 kg) si in cele din urma, cu

cel mai redus consum specific lotul 3 (2,91 kg).

-Ecuatia de regresie cu cel mai mare coeficient de determinatie rezultat in urma

modelarii a fost inregistrata la lotul 3. Acest lot prezinta si cel mai mare coeficient de

corelatie 0,882 (p=0,004), fapt ce demonstraza ca lotul in discutie raspunde cel mai bine prin

masa-ou produsa, la cresterea ingestei de proteina, lizina sau metionina.

-Curbele de regresie (obtinute cu ajutorul ecuatiilor polinomiale de gradul doi)

inregistrate pentru lotul 4, demonstraza faptul ca masa-ou produsa, creste odata cu ingesta

pana la nivelul de 19,83 g proteina, 1069 mg lizina si 547 mg metionina, dupa care nu mai

raspunde concomitent cu cresterea ingestei de proteina, lizina sau metionina. Acest lucru

este demonstrat si cu ajutorul regresiilor trinomiale, unde se observa chiar o tendinta de

scadere a masei-ou concomitent cu cresterea cantitatii de proteina, lizina sau metionina

consumata.

-In cazul corelatiei multiple cel mai ridicat coeficient de determinatie este inregistrat

la lotul 3, cu exceptia corelatiei masa-ou in functie de proteina-lizina.

-Reducerea procentului de proteina bruta cu un punct procentual, dar cu o

suplimentare a aminoacizilor sintetici pana la nivelul de 0,82% lizina si 0,42% metionina, a

dus la o imbunatatire a criteriilor economice legate de productia de oua, chiar daca initial sa inregistrat un cost mai mare al furajului consumat.

EFECTUL DIFERITELOR NIVELURI DE LIZINA SI METIONINA ASUPRA PERFORMANTELOR

OUATOARELOR, IN FAZA DESCENDENTA A CURBEI DE OUAT

Nutreturile combinate pentru pasari pot fi completate cu aminoacizi de sinteza, prin

optimizarea concentratiei de aminoacizi, respectiv proteina se poate obtine o imbunatatirea

a valorii biologice a proteinei.

Cel de-al treilea experiment din cadrul acestei lucrari are drept scop studiul efectului

administrarii diferitelor niveluri de lizina si metionina asupra performantelor gainilor

ouatoare aflate in ultima faza a curbei de ouat, respectiv faza descendenta.

Experimentul a fost efectuat si de aceasta data in cadrul Pavilionului avicol din

Statiunea Didactica a USAMVB Timisoara, pe gaini ouatoare, hibridul “Shaver 579”, in

perioada 20 aprilie - 14 iunie 2006.

Performantele gainilor s-au inregistrat timp de opt saptamani, incepand de la varsta

de 65 saptamani la 72 saptamani, in faza descendenta a curbei de ouat.

Materialul biologic a fost reprezentat de 92 gaini ouatoare repartizate in 4 loturi

experimentale, care au fost furajate cu nutreturi combinate diferentiate prin continutul lor

in aminoacizi.Optimizarea utilizarii aminoacizilor sintetici in alimentatia gainilor ouatoare 8

In cadrul acestui experiment s-au utilizat patru retete furajere, pe baza de porumb,

srot de soia si srot de floarea soarelui, fara sa aiba in compozitia sa ingrediente de origine

animala.

Nivelul proteic al celor patru retete a fost de 14,9 %, retetele fiind diferentiate doar

prin continutul lor in aminoacizi (lizina si metionina).

-Nutretul combinat destinat furajarii gainilor din  lotul 1, s-a caracterizat printr-un

continut de 0,70 % lizina si 0,32 % metionina, cu un raport lizina/metionina de 2,18, in

concordanta cu recomandarile din ghidul tehnologic al hibridului;

-Lotul 2 a primit un nutret combinat cu un continut ridicat de lizina (0,78 %) si optim

de metionina (0,32 %), rezultand un raport lizina/metionina mai ridicat (2,43);

-lotul 3 a fost furajat cu nutret combinat cu nivel optim de lizina (0,70%) si nivel

ridicat de metionina (0,35%, cu 10% mai mare decat valoarea optima), avand raportul

lizina/metionina de 2,00;

-la  lotul 4 s-a administrat un nutret combinat cu deficit de metionina, continutul

retetei in acest aminoacid a fost de numai 0,29 %, iar raportul lizina/metionina de 2,41.

In urma efectuarii acestui experiment s-au desprins urmatoarele concluzii:

-Cantitatea de nutret combinat consumata in cele opt saptamani experimentale a

fost apropiata ca valoare la loturile 1, 2 si 4, fiind de (142,24kg, 134,21 kg si 143,89 kg), iar

cea mai mica cantitate de nutret combinat a fost consumata insa de gainile din lotul 3

(138,18 kg), care au consumat furaj cu cea mai mare cantitate de metionina.

-Cel mai mic consum mediu zilnic (cmz) a fost inregistrat la lotul 3 (0,107 kg), urmat

de lotul 1 (0,110 kg) si de loturile 2 si 4 la diferenta foarte mica (0,111 kg, respectiv 0,112

kg).

-Cantitatea medie de P.B. consumata pe intreaga perioada experimentala a fost

cuprinsa intre 16,09 g (lotul 3) si 16,76 g (lotul 4).

-Cantitatea medie de lizina ingerata a fost cuprinsa intre 750,98 mg (lotul 3) si

850,15 mg (lotul 2).

-O cantitate de metionina ingerata a fost inregistrata la lotul 3 (375,49 mg), lot care

a inregistrat cel mai mic consum total de nutret combinat, dar care a fost furajat cu o reteta

cu circa 10% mai multa metionina decat loturile 1 si 2 si circa 20% mai mult decat la lotul 4.

-Pe intreaga perioada experimentala, cea mai mare productie de oua s-a inregistrat

la lotul 1 (63,12%), lot care a fost furajat cu nutret combinat cu 14,9% P.B., 0,70% lizina si

0,32% metionina, urmat de loturile 3 si 2 (62,66% si 62,42%). Lotul 4 a inregistrat cel mai

redus procent de ouat (60,79%) cu cca 5% mai putin fata de lotul 1.

Cresterea procentului de lizina (la lotul 2) sau de metionina (lotul 3), peste valorile

recomandate, nu a dus la o marire a productiei numerice de oua in aceasta faza a curbei de

ouat. In schimb reducerea procentului de metionina din ratie a avut drept repercusiuni

scaderea productiei numerice de oua, o scadere semnificativa fata de lotul 1 (p<0,05) si

nesemnificativa fata de celelalte loturi (p>0,05).

-Reducerea procentului de metionina din retetele destinate gainilor ouatoare,

aflate in faza descendenta a curbei de ouat, reduce semnificativ (p<0,05) greutatea oualor

produse.

-Cea mai mare cantitate masa-ou produsa a fost inregistrata, ca si in cazul

procentului de ouat, de lotul 1 (0,95 kg), lot care a consumat un nutret combinat cu un

continut de 14,9% proteina, 0,70% lizina si 0,32% metionina. De asemenea o productie buna

a inregistrat si lotul 3 (0,94 kg), lot la care nutretul combinat a fost suplimentat cu DLmetionina pana la nivelul de 0,35% (cu 10% mai mult decat recomandarile din literatura). Optimizarea utilizarii aminoacizilor sintetici in alimentatia gainilor ouatoare 9

Acest lot a fost urmat de lotul la care L-lizina a fost de 0,77% (0,93 kg). Si de aceasta data

cea mai mica productie masa-ou (0,91 kg) a fost inregistrata de lotul care a consumat furaj

cu deficit de metionina (lotul 4).

-Cel mai redus consum specific a fost inregistrat la varianta cu nivel de metionina

de 0,35%, iar cel mai ridicat consum specific fiind inregistrat la lotul care a consumat nutret

combinat cu deficit de metionina (0,29%).

-Din analiza curbelor de regresie, corespunzatoare celor 4 loturi experimentale,

rezulta un coeficient de determinatie (R

) de 94,9% la lotul 2, uramt de lotul 1 (95,9%).

La lotul 1 masa-ou a crescut de la 39,13 g la 43,04 g concomitent cu cresterea

ingestei medii zilnice de proteina de la 15,62 g la 17,13 g, fapt dovedit si de coeficientul de

coerlatie puternic pozitiv inregistrat la aceasta varianta experimentala (r=0,924, p=0,001).

-In ceea ce priveste calitatea oualor se desprind urmatoarele concluzii:

- cresterea proportiei de participare a metioninei (0,35%) din ratie a dus la sporirea

masei albusului (62,1%), iar scaderea ponderei de participare a metioninei cu cca 10% a

determinat obtinerea unei cantitati mai mici de albus;

- galbenusul prezinta o pondere mai mare de participare la lotul 4, lot care a avut

cel mai scazut procent de albus, si la diferenta mica este situat lotul 2 (la care proportia

lizinei este de 0,78%);

-Din punct de vedere economic se remarca lotul 1, care a fost furajat cu un nutret

combinat standard pentru aceasta faza a curbei de ouat (0,70% lizina si 0,32% metionina),

urmat de lotul care a avut proportie mai mare de participare a metioninei (lotul 3), iar lotul

furajat cu cel mai ieftin nutret combinat (lotul 4) a avut cel mai crescut pret de furajare/kg

masa-ou -0,58 euro), datorita productiilor masa-ou scazute.

CONCLUZII GENERALE SI RECOMANDARI

Utilizarea in hrana gainilor ouatoare a unor retete furajere cu diferite niveluri

proteice suplimentate cu aminoacizi de sinteza (L-lizina si/sau DL-metionina) in cele trei faze

ale curbei de ouat, au permis formularea urmatoarelor concluzii:

Efectul utilizarii unor retete cu niveluri proteice diferite (17, 16 si respectiv

15%) suplimentate cu aminoacizi de sinteza, in faza ascendenta a curbei de ouat:

-Reducerea nivelului proteic cu un punct procentual, in conditiile in care s-a

mentinut proportia de participare a aminoacizilor esentiali (metionina si lizina) a dus la

imbunatatirea procentului de ouat, insa nu s-au inregistrat diferente semnificative (p>0,05);

-O reducere a nivelului proteic cu doua puncte procentuale si suplimentarea cu

aminoacizi de sinteza pana la nivelul de 0,71% lizina si 0,38% metionina a dus la o scadere

nesemnificativa (p>0,05) a procentului de ouat;

-Greutatea medie a oualor a scazut semnificativ (p<0,05) prin reducerea nivelului

proteic al retetei cu 1-2%;

-Masa-ou produsa de gainile hranite cu reteta cu 16% PB, 0,81% lizina si 0,38%

metionina, a inregistrat o crestere nesemnificativa (p>0,05%) fata de masa-ou produsa de

gainile din celelalte loturi (cu 17 si respectiv 15% PB);

-Conversiunea furajelor (consumul specific) nu a fost influentat semnificativ prin

reducerea nivelului de proteina bruta din retetele destinate gainilor ouatoare;

-Din analiza regresiilor simple polinomiale de gradul 2 si 3, rezulta ca intre masa-ou

produsa si consumul de proteina, lizina sau metionina exista o corelatie puternic pozitiva.

Coeficientul de corelatie este situat intre 0,877 si 0,958;Optimizarea utilizarii aminoacizilor sintetici in alimentatia gainilor ouatoare 10

-Productia maxima de masa-ou inregistrata a rezultat in urma unui consum de

22,07 g proteina, 1100,10 mg lizina si 522,56 mg metionina, valori inregistrate la gainile din

lotul care a consumat un nutret combinat cu 16% PB, 0,81% lizina si 0,31% metionina. Din

analiza curbei de regresie polinomiala de gradul 3 se constata ca odata cu cresterea ingestei

peste valorile mentionate nu se mai obtine un raspuns prin masa-ou produsa;

-In urma modelarii cu ajutorul regresiilor multiple, rezulta ca cele mai mici valori

reziduale au fost inregistrate la lotul experimental 3, lot care a inregistrat si cele mai ridicate

performante productive;

-Reducerea proteinei brute in comparatie cu standardul din industrie a condus la o

imbunatatire a criteriilor economice legate direct de productia de oua, astfel economiile la

costurile de furajare au fost de 7,7% pentru reteta cu continut proteic redus cu 1p% si de

12,8% pentru reteta cu continut proteic redus cu 2p%, fata de lotul care a consumat un

nutret combinat cu 17% PB.

In urma acestor concluzii se desprinde uratoarea recomandare:

 In faza ascendenta a curbei de ouat se poate reduce procentul de proteina bruta

din retetele destinate gainilor ouatoare (cu unul sau doua puncte procentuale), in conditiile

suplimentarii aminoacizilor pana la nivelul de 0,71% lizina si 0,38% metionina.

 Efectul utilizarii unor retete cu doua niveluri proteice (16,20% si 15,20%) si

diferite procente de suplimentare a aminoacizilor sintetici, in faza de platou a curbei de

ouat:

-Reducerea nivelului proteic cu un punct procentual in contextul suplimentarii

aminoacizilor in diferite procente, a dus la o crestere a productiei numerice de oua,

exprimata prin procentul de ouat, la lotul la care nivelul aminoacizilor a fost suplimentat

pana la nivelul de 0,82% lizina si 0,42% metionina (cu 10% mai mult decat continutul in

aminoacizi a retetei standard);

-Reducerea nivelului de aminoacizi cu 10%, la un nivel proteic al furajului combinat

de 15,2% a determinat scaderea procentului de ouat la 69,71%;

-Greutatea medie a oualor determinata pe intreaga perioada experimentala a fost

mai mare la lotul 1 (63,70 g) in comparatie cu celelalte loturi experimentale, iar lotul

experimental 4, care a inregistrat cel mai ridicat procent de ouat, s-a situat din acest punct

de vedre pe ultimul loc, cu cele mai mici greutati medii ale oualor produse (63,06 g);

-Pe intreaga perioada experimentala se observa aceeasi ierarhizare a loturilor in

ceea ce priveste masa-ou produsa, ca si in cazul productiei de oua. Lotul 4 se remarca si de

aceasta data (1,25 kg), chiar daca la acest lot au fost semnalate cele mai mici oua;

-Consumul specific a fost influentat semnificativ de continutul retetei in proteina si

aminoacizi. Astfel, cel mai redus consum specific a fost inregistrat la lotul care a consumat

reteta cu continut proteic scazut (15,20%) dar cu un continut ridicat in aminoacizi (0,82%

lizina si 0,42% metionina), urmat la diferentasemnificativa (p<0,05) de lotul care a consumat

un furaj combinat cu 16,20% PB, 0,77% lizina si 0,38% metionina;

-Din analiza corelatiilor simple si regresiilor polinomiale de gradul 2 si 3 rezulta ca

intre masa-ou produsa si consumul de proteina, lizina sau metionina exista o corelatie

puternic pozitiva. Cel mai ridicat coeficient de corelatie este prezent la lotul experimental 3

(0,882, p=0,004);

- Curbele de regresie (obtinute cu ajutorul ecuatiilor polinomiale de gradul doi)

inregistrate pentru lotul 4, demonstraza faptul ca masa-ou produsa, creste odata cu ingesta

pana la nivelul de 19,83 g proteina, 1069 mg lizina si 547 mg metionina, dupa care nu mai Optimizarea utilizarii aminoacizilor sintetici in alimentatia gainilor ouatoare 11

raspunde concomitent cu cresterea ingestei de proteina, lizina sau metionina. Acest lucru

este demonstrat si cu ajutorul regresiilor trinomiale, unde se observa chiar o tendinta de

scadere a masei-ou concomitent cu cresterea cantitatii de proteina, lizina sau metionina

consumata.

-In cazul corelatiei multiple cel mai ridicat coeficient de determinatie este inregistrat

la lotul 3, cu exceptia corelatiei masa-ou in functie de proteina-lizina.

-Reducerea procentului de proteina bruta cu un punct procentual, dar cu o

suplimentare a aminoacizilor sintetici pana la nivelul de 0,82% lizina si 0,42% metionina, a

dus la o imbunatatire a criteriilor economice legate de productia de oua, chiar daca initial sa inregistrat un cost mai mare al furajului consumat.

In urma acestor concluzii se desprinde uratoarea recomandare:

In faza de platou a curbei de ouat se pot administra retete cu nivel proteic redus

(15,20%) in contextul cresterii proportiei de participare a aminocizilor lizina si metionina

pana la nivelul de 0,82% lizina si 0,42% metionina.

Efectul utilizarii unor retete cu diferite niveluri de aminoacizi, dar cu acelasi

continut proteic (14,9%) asupra gainilor aflate in faza descendenta a curbei de ouat:

-Mentinerea procentului de proteina bruta in retetele pentru gaini ouatoare si

modificarea proportiei de paricipare a lizinei si metioninei pe variante experimentale, a

determinat modificare procentului de ouat. Astfel, retetele cu proportie ridicata de lizina

sau metionina au condus la scaderea nesemnificativa a procentului de ouat (p>0,05), insa

reteta saraca in metionina a dus la o scadere mai accentuata a procentului de ouat, cu 2,33

puncte procentuale, diferenta semnificativa fata de lotul 1 (p<0,05).

-Reducerea procentului de metionina din retetele destinate gainilor ouatoare,

aflate in faza descendenta a curbei de ouat, reduce semnificativ (p<0,05) greutatea oualor

produse.

-Cea mai mare cantitate masa-ou produsa a fost inregistrata, ca si in cazul

procentului de ouat, la lotul 1 (0,95 kg), lot care a consumat un nutret combinat cu un

continut de 14,9% proteina bruta, 0,70% lizina si 0,32% metionina. Si de aceasta data cea

mai mica cantitate masa-ou (0,91 kg) a fost inregistrata la lotul care a consumat furaj cu

deficit de metionina.

-Cel mai redus consum specific a fost inregistrat la varianta cu nivel de metionina

de 0,35%, iar cel mai ridicat consum specific fiind inregistrat la lotul care a consumat nutret

combinat cu deficit de metionina (0,29%).

-Din analiza curbelor de regresie, corespunzatoare celor 4 loturi experimentale,

rezulta un coeficient de determinatie (R

) de 94,9% la lotul 2, urmat de lotul 1 (95,9%).

La lotul 1 masa-ou a crescut de la 39,13 g la 43,04 g concomitent cu cresterea

ingestei medii zilnice de proteina de la 15,62 g la 17,13 g, fapt dovedit si de coeficientul de

coerelatie puternic pozitiv inregistrat la aceasta varianta experimentala (r=0,924, p=0,001).

-In ceea ce priveste calitatea oualor se desprind urmatoarele concluzii:

cresterea proportiei de participare a metioninei (0,35%) din ratie a dus la

sporirea masei albusului (62,1%), iar scaderea ponderei de participare a metioninei cu cca

10% a determinat obtinerea unei cantitati mai mici de albus;

galbenusul prezinta o pondere mai mare de participare la lotul 4, lot care a avut

cel mai scazut procent de albus, si la diferenta mica este situat lotul 2 (la care proportia

lizinei este de 0,78%);Optimizarea utilizarii aminoacizilor sintetici in alimentatia gainilor ouatoare 12

-Din punct de vedere economic se remarca lotul 1, care a fost furajat cu un nutret

combinat standard pentru aceasta faza a curbei de ouat (0,70% lizina si 0,32% metionina),

urmat de lotul care a avut proportie mai mare de participare a metioninei (lotul 3), iar lotul

furajat cu cel mai ieftin nutret combinat (lotul 4) a avut cel mai crescut pret de furajare/kg

masa-ou -0,58 euro), datorita productiilor masa-ou scazute.

In urma acestor concluzii se desprinde urmatoarea recomandare:

In faza descendenta a curbei de ouat nu se recomanda suplimentarea

aminoacizior esentiali (lizina si/sau metionina) dar nici scaderea proportiei de participare a

acestor aminoacizi sub nivelul de 0,70% lizina si 0,32% metionina.