Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Comunicare


Qdidactic » bani & cariera » comunicare
Mass-media moderne si persuasiunea



Mass-media moderne si persuasiunea


Mass-media moderne si persuasiunea



Inovatii in domeniul mediatic

in decursul istoriei omenirii au existat 5 inventii importante pentru  teoria comunicarii, fiecare legata de dezvoltarea unui nou mijoc de comunicare

aceste 5 inventii sunt: cuvantul rostit, cuvantul vorbit, cuvantul tiparit, cuvantul electronic si cuvantul electronic interactiv

cuv. rostit a fost conceput in urma multor mii de ani si a constituit prima inovatie in materie de comunicare a omenirii; a facut posibila diviziunea muncii, aparitia ritualurilor si religiilor si a istoriei primare formate din mituri, balade si legende

se vb despre logos in mitul facerii, iar importanta sa este resimtita pana azi: juram pt a depune marturie, pt a ne adresa la tribunal, sentinta este mai intai rostita, la fel si numele copilului la nastere



cuv. rostit a facut posibila transformarea omului in animal social si intr-ajutorarea oamenilor pt binele comun

prin cuv. a fost posibil progresul, transmitandu-se informatii pretioase de la o generatie la alta - s-a constientizat importanta informatiei la care toata lumea trebuie sa aiba acces

in culturile orale(auriculare) stiinta era detinuta de batrani si transmisa din generatie in generatie

constientizarea efemeritatii cuv. rostit a dus la inventarea cuv. scris

cuv. scris apare o data cu alfabetul fonetic, nu cu cel ideografic(hieroglife); cu ajutorul lui infomatia s-a putut aduna si stoca - aparitia sistemului juridic complex, a centralizarii puterii prin detinerea informatiei

info. incepe sa fie vazuta ca proprietate particulara si stocata in biblioteci(fara accesul maselor - bibl. din Alexandria); abia in sec 18 apar bibl pt mase

apare ierarhia nobil-taran datorita ignorantei maselor - cuv. scris pune stapanire pe spatiu prin constituirea actelor la care taranii nu aveau acces dar pe care nu le putea contesta (cuv. rostit avea stapanire pe timp)

cuv. tiparit apare datorita lui Gutenberg la sf. Anilor 1400 - efecte uriase prin raspandirea informatiei catre mase

info. s-a pastrat mai usor si stiinta s-a putut baza pe elemente deja cunoscute

apare si termenul de "libertatea presei" o data cu cenzura instituita asupra info, incercandu-se pastrarea puterii (tipografii se faceau mai ales vinovati)

cuv. tiparit a pierdut insa din putere o data cu aparitia TV - consecinte grave asupra populatiei(30% americani sunt cvasi analfabetiJ

o data cu raspandirea info si acumularea sa treptata am fost nevoiti sa ne rezervam ani buni din viata dobandirii info deja existente (scoala)

cuv. electronic a aparut o data cu telegraful in 1844, fapt ce a schimbat dramatic comunicarea in ist. Omenirii

au urmat rapid tel, radio, TV, PC

exista preocupari referitoare la depersonalizarea soc. ca urmare a actiunii tehnologiei electronice si la modurile de persuasiune/manipulare

forma comuna de persuasiune electronica - reclama TV sau radio - mass-media fiind cosiderat cel mai eficient canal persuasiv


un argument pt acest lucru ar fi capacitatea redusa de feedback in cadrul sistemelor de transmitere a msg in masa + natura orala

cuv. electronic interactiv ne-a afectat traiul in special din pozitia de receptori - realitatea virtuala reprezinta un astfel de mediu experimental care influenteza societatea

pe net suntem de o potriva consumatori si realizatori de persuasiune (mail, chat)

in viitor se anticipeaza o convergenta mult mai mare a industriilor tipografica, cinematografica/audio/video si a calculatoarelor fata de situatia actuala - este necesara intelegerea implicatiilor, consecintelor pt a ne pregati pt diferitele modalitati in care mass-media vor exersa persuadarea asupra noastra


Utilizarea masss-media in viziunea lui Tony Schwartz


The responsive chord (1973) este inca actuala ofera 2 modele apte sa explice modul de persuasiune prin mass-media: 1) cel al rezonantei sau al amintirii evocate

2) cel al invatarii sau al transportarii


Motivul amintirii evocate sau al rezonantei este preferat de Schwartz si se refera la ideea ca este mai indicat sa folosesti msg sugerat de receptori decat sa le impui unul din afara  - se bazeaza pe setul de amintiri si experiente acumulate


a obs ca majoritatea sensurilor experimentale nu sunt provocate simbolic, pt ca nu s-au acumulat gratie simbolurilor, ci au la baza sentimente de confort/disconfort

mass-media reitereaza experientele evocatoare la nesfarsit

in reclame, scenariul verbal cuprinde mai ales partea logica si discursiva a msg, dar este cu mult mai bine receptat dk este asociat cu trairi si sentimente

scenariul sonor este mai puternic, evocand emotii

scenariul sonor este de asemenea un stimul puternic intr-o reclama, depinde foarte mult cum este filmata, existand o multime de perspective cu semnificatii diferite

schwarty mentioneaza ca gradul de consonanta cu ceea ce se afla in subconstient sau constient in mintea receptorilor defineste succesul sau esecul reclamelor

principiul lu Schwartz, asa cum se regaseste el in publicitatea actuala, ii infatiseaza pe receptorii persuasiunii fata in fata cu cateva provocari: identificarea experientei comune pe care persuasiunea incearca sa o stimuleze, recunoasterea msg persuasive utilizate pt "implantul" de trairi ce vor fi reinviate ulterior la achizitioanare si simbioza elem verbale, sonore si vizuale in orice persuasiune mediatizata


Utilizarea mass-media in viziunea lui Marshall Mc Luhan (1963)


-viziunile sale seamana cu ale lui Schwartz: orice mijloc de comunicare este o prelungire a simturilor sau a propriului corp

-media au puterea de a ne schimba mentalitatea - telegraful - distrugerea spatiului

-radioul a revolutionat la randul sau si a dus la inventarea "culturii populare"

-TV a diversificat cultura populara -  jurnalistii sunt vedete, fac un "jurnalism facil", menit sa cosmetizeze, sa prezinte altfel de cat este, lumea

-TV a atrofiat sentimentul apartenentei la comunitate si al proprietatii - "multimea singura", izolare

-un reper dupa care media modifica mentalitatea in conceptia lui McLuhan este forma ori fidelitatea semnalului: -forma de inalta fidelitate necesita participarea minima, va cauza o implicare psihologica si senzoriala nesemnificativa - media calde

-forma de fidelitate redusa, incompleta - media reci


Media calde - mesaje usor de receptat, clare, nu e nevoie sa prelucram msg prin sist nervos central (sunet digital vs batranul fonograf, reclamele din pauze, teleshopping)


Media reci - msg trebuie prelucrate - politicianul rezervat, reclamele de anticipatie

-exista o participare sporita la aceste media, folosim simturile pt a completa msg, desi poate fi unul fara importanta, denota nivelul ridicat de interactiune dintre semnal si receptor (TV, computer, tel)

Mc Luhan a pronosticat ca folosirea din ce in ce mai accentuata a media reci impreuna cu implicarea publicului, la care se adauga transmisiunile prin satelit radio si TV, tel, vor duce la formarea "satului universal", in care fiecare se intereseaza de afacerile celuilat.


- tendinta implicarii si participarii impreuna cu notiunea de identificare a experientelor ce pot fi stimulate prin indicii minore au permis oamenilor augmentarea semnificatiilor, furnizand un instrument f. Puternic agentilor persuasivi inteligeti si intuitivi.


-se poate vb chiar de o "functie a agendei stabilite" de catre media (McComb&Shaw, 1972) - genul de probleme ce sunt discutate si pt care publicul isi face griji sunt atent controlate de media, modeland stirile direct

- mass-media nu ne spun ce sa gandim, ci la ce sa gandim


Mezrowitz, 1985, face referire la POR, "programul cu obiectivitate redusa"= elementul cheie al succesului este un program pe care cei mai multi nu l-ar abandona, mai de graba decat ceva ce publicul cauta efectiv"

-publicitate vinde declarat, dar managerul economic al mass-media vinde audienta - noi suntem produsele achizitionate de publicitari

-criteriul de selectie este ratingul natura publicului


Rolul modelator al media - exercita o forta modelatoare mult mai mare decat realitate inconjuratoare.

"Teoria cultivarii" ofera ofera explicatia pt media axate pe rolul formator - dezvolta si cultiva predispozitiile innascute spre anumite stiluri de viata, imag personale, modele de comport ingaduit/neacceptat, siteme de valori.


Exista 2 moduri de a ne adopta rolurile: ne conformam rolurilor desemnate (la nunti, inmormantari), dar avem si roluri asumate, preluate gratie dorintei interpretului rolului, de multe ori contrazic solicitarile cotextului.


Mass media pot manipula, stirile fac afaceri cu afaceri, pt ca se bazeaza pe profitul realizat de clientii lor. Pot difuza stiri al caror continut a fost alterat, pot ignora probleme pt a le trece sub tacere, pot favoriza finantatorul in prezentarea stirilor, pot crea pseudo evenimente.



Cap 13 Tehnicile propagandei


din lat. propagare- a raspandi, a cultiva

propaganda raspandeste intentionat cauze sau doctrine

propaganda este ideologica, incercand sa vanda un ansamblu de pareri sau o dogma (religioasa, pol, economica)

se foloseste de media pe toate planurile

secretele propagandei (fata de public): -sursa comunicarii

-obiectivul sursei

-reversul povestii

-tehnicile folosite in transmiterea msg

-rezultatele

- se urmareste uniformizarea parerilor, atitudinilor si comportamentelor

- obstructioneaza procesul gandirii, adresandu-se sufletului publicului, nu ratiunii

- se folosesc info tendentioase menite de a stimula emotional publicul

- spune oamenilor ce sa creada, spre deosebire de educatie, care spune cum sa gandeasca

- Diedre Johnson, 1994, identifica 3 elemente de maxima imp: pastrarea secretului, manipularea si scurtcircuitarea judecatii logice vb despre propaganda


Tactici


  1. oameni simpli -  se foloseste pt a convinge publicul ca personalitatile si grupurile pe care le reprezinta nu sunt oameni vicleni, ci din popor, simpli(disimulari la politicienii care fac bai de multime adoptand portul local)
  2. recomandarea - celebritatile si sportivii sustin o cauza, un produs (prcatica f populara)
  3. vagonul muzicantilor(primul vagon si cel mai ravnit din caravana unui circ) - convingerea publicului ca este aproape prea tarziu pt a mai fi de partea celor buni, dar li se ofera o ultima sansa
  4. mormanul de argumente - construirea unui dosar fff solid cu privire la unele aspecte ale unei probleme, in timp ce altele sunt ascunse
  5. transferul - asocierea cu un alt element (institutie, situatie)
  6. gerenalitati epatante - folosirea lbj incarcat de emotii si valori culturale (urias, patriot, integritate.)
  7. supranumirea - folosirea cuv cu conotatii negative pt cauza adversa


-pt a putea identifica propagandistii trebuie sa tinem seama de unele caracteristici (Brown): stereotipiile folosite, inlocuirea numelor cu peiorative, repetitia ideilor propovaduite, tintuirea inamicului


Jowatt si O'Donnel au oferit un proces in 10 trepte de identificare si analiza a propagandei:


determinarea ideologiei si scopului camp. Propaganistice

examinarea contextului aparitiei propagandei

identificarea propagandistului (organizatie)

analiza structurii org. Propagandistice

determinarea publicului tinta

identificarea tehnicilor folosite de media si modul de utilizare

consemnarea teh. Speciale avand ca scop efectul augmentativ

identificarea predispozitiilor publicului

identificarea contrapropagandei

efectul evaluarii





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright