Contabilitate si informatica de gestiune - grile pentru examenul de licenta

Contabilitate si informatica de gestiune - Grile pentru examenul de licenta

B. DISCIPLINE DE SPECIALITATE

2. Informatica de gestiune

1.

O interogare in Access permite, intre altele:

a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine

specificata.

b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date.

c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date.

d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata.

e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o baza de date.

2.

If A< B then

C=B-A

Else

Secventa urmatoare de comenzi:

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print "C=",C

End If

End If

pentru A=3 si B=10 afiseaza:

a. C=3

b. C=0

c. C=7

d. nu afiseaza nimic

e. C=10

3.    Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant

Pret_u

1

2

3

21123

31221

41124

Tabla

Cot

Con

kg

kg

kg

1221

1550

15500

150000

120000

130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total

FROM MAT;    

a. 150000

b. 130000

c. 120000

d. nu afiseaza nimic

e. 400000

1

4.

Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program

scrisa pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un

produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret).

a. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer

Dim profit As Integer

cost=InputBox("Costul; este: ")

pret=InputBox("Pretul este: ")

profit = pret - cost Then

If pret > cost

MsgBox "Profitul este: " &profit

Else

MsgBox "Pierderea este: "&(-profit)

b. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer

Dim profit As Integer

cost=InputBox("Costul; este: ")

pret=InputBox("Pretul este: ")

profit = pret - cost

If pret > cost Then

MsgBox "Profitul este: " &profit

Else

MsgBox "Pierderea este: " &(-profit)

End If

c. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer

Dim profit As Integer

cost=InputBox("Costul; este: ")

pret=InputBox("Pretul este: ")

profit = pret - cost

If pret > cost Then

MsgBox "Profitul este: " &profit

Or

MsgBox "Pierderea este: "&(-profit)

End If

d. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer

Dim profit As Integer

cost=InputBox("Costul; este: ")

pret=InputBox("Pretul este: ")

profit = pret - cost

Daca pret > cost Atunci

MsgBox "Profitul este: " &profit

Altfel

MsgBox "Pierderea este: "&(-profit)

End Daca

e. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer

Dim profit As Integer

2

cost=InputBox("Costul; este: ")

pret=InputBox("Pretul este: ")

profit = pret - cost

If pret > cost

MsgBox "Profitul este: " &profit

Else

MsgBox "Pierderea este: "&(-profit)

End If

5.

In Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:

a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa.

b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-

un simbol.

c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine.

d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect.

e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la

care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei

unor evenimente.

6.

If A< B then

C=B-A

Else

Secventa urmatoare de comenzi:

If A=B then

C=0

Else

C=A-B

Print "C=",C

End If

End If

pentru A=10 si B=3 afiseaza:

a. C=-7

b. C=0

c. C=7

d. nu afiseaza nimic

e. C=10

7.    Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM

Cant

Pret_u

1

2

3

21123

31221

41124

Tabla

Cot

Con

kg

kg

kg

1221

1550

15500

170000

120000

130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media

FROM MAT;

a. 170000

b. 120000

c. 140000

d. nu afiseaza nimic

e. 420000

3

8.

Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program

scrisa pentru problema:

Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o

perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea

acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs

se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se

evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05;

daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.

a. val_tot = 0

For i=1 To 10

cod_produs(i)=InputBox ("Cod produs: ")

valo(i)=InputBox("Valoare: ")

Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000

coef_peris=0

Case Is < 2000

coef_peris=5/100

Case Is < 3000

coef_peris=10/100

Case Is >=3000

coef_peris=50/100

val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i)

Next i

b. val_tot = 0

For i=1 To 10

cod_produs(i)=InputBox ("Cod produs: ")

valo(i)=InputBox("Valoare: ")

Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000

coef_peris=0

Case Is < 2000

coef_peris=5/100

Case Is < 3000

coef_peris=10/100

Case Is >=3000

coef_peris=50/100

End Select

val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i)

c. val_tot = 0

For i=1 To 10

cod_produs(i)=InputBox ("Cod produs: ")

valo(i)=InputBox("Valoare: ")

Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000

coef_peris=0

Case Is < 2000

coef_peris=5/100

Case Is < 3000

4

End Select

coef_peris=10/100

Case Is <=3000

coef_peris=50/100

Next i

val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i)

d. val_tot = 0

For i=1 To 10

cod_produs(i)=InputBox ("Cod produs: ")

valo(i)=InputBox("Valoare: ")

Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000

coef_peris=0

Case Is < 2000

coef_peris=5/100

Case Is < 3000

coef_peris=10/100

Case Is >=3000

coef_peris=50/100

End Select

val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i)

Next i

e. val_tot = 0

For i=1 To N

cod_produs(i)=InputBox ("Cod produs: ")

valo(i)=InputBox("Valoare: ")

Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000

coef_peris=0

Case Is < 2000

coef_peris=5/100

Case Is < 3000

coef_peris=10/100

Case Is >=3000

coef_peris=50/100

End Select

val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)

val_tot=val_tot+val_f(i)

Next i

9.

a. de actiune

In Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:

b. asupra unei anumite date

c. de grup

d. de stergere

e. de adaugare

5

10.      Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print 'C=', C

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. C=5

b. C=0

c. C=100

d. nu afiseaza nimic

e. C=10

11. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM

Cant

Pret_u

1

2

3

21123

31221

41124

Tabla

Cot

Con

kg

kg

kg

1221

1550

15500

170000

120000

130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min

FROM MAT;    

a. 170000

b. 120000

c. 130000

d. nu afiseaza nimic

e. 420000

12. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program

scrisa pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse,

cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).

a.             ch_totale = 0

For i=1 To N

dist_tp=InputBox("Distanta de transport: ")

Select Case dist_tp(i)

Case Is <50

ch_tp=100000

Case Is <100

ch_tp=600000

Case Is<200

ch_tp=900000

Case Is>=200

ch_tp=2000000

End Select

ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

b. ch_totale = 0

6

For i=1 To 5

dist_tp=InputBox("Distanta de transport: ")

Select Case dist_tp(i)

Case Is <50

ch_tp=100000

Case Is <100

ch_tp=600000

Case Is<200

ch_tp=900000

Case Is>=200

ch_tp=2000000

End Select

ch_totale=ch_totale+ch_tp

c. ch_totale = 0

For i=1 To 5

dist_tp=InputBox("Distanta de transport: ")

Select Case dist_tp(i)

Case Is <50

ch_tp=100000

Case Is <100

ch_tp=600000

Case Is<200

ch_tp=900000

Case Is>=200

ch_tp=2000000

ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

d. ch_totale = 0

For i=1 To 5

dist_tp(i)=InputBox("Distanta de transport: ")

Select Case dist_tp(i)

Case Is <50

ch_tp=100000

Case Is <100

ch_tp=600000

Case Is<200

ch_tp=900000

Case Is>=200

ch_tp=2000000

End Select

ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

e. ch_totale = 0

For i=1 To 5

dist_tp=InputBox("Distanta de transport: ")

Select Case dist_tp(i)

Case Is <50

ch_tp=100000

Case Is <100

ch_tp=600000

Case Is>200

7

ch_tp=900000

Case Is>=200

ch_tp=2000000

End Select

ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

13. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print 'C=', C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. C=5

b. C=0

c. C=100

d. nu afiseaza nimic

e. C=10

14. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM

Cant

Pret_u

1

2

3

21123

31221

41124

Tabla

Cot

Con

kg

kg

kg

1221

1550

15500

170000

120000

130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min

FROM MAT;    

a. 170000

b. 120000

c. 130000

d. nu afiseaza nimic

e. 420000

15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula,

urmatoarele tipuri de enunturi:

a. Scheme logice

b. Rezultate

c. Probleme de rezolvat

d. Pseudocod si scheme logice

e. Declaratii si instructiuni

8

16. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program

scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati

productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse

(pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de

milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat

(t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).

a. For i=1 To 14

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

t_normat=InputBox("Timpul normat")

t_fol=InputBox("Timpul de folosire")

tarif_unitar=InputBox("Tariful pe unitatea de timp")

grad_fol=(t_fol*100)/t_normat

pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar

If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format("lei")

End If

Next i

b. For i=1 To N

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

t_normat=InputBox("Timpul normat")

t_fol=InputBox("Timpul de folosire")

tarif_unitar=InputBox("Tariful pe unitatea de timp")

grad_fol=(t_fol*100)/t_normat

pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar

If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, "lei")

End If

Next i

c. For i=1 To 14

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

t_normat=InputBox("Timpul normat")

t_fol=InputBox("Timpul de folosire")

tarif_unitar=InputBox("Tariful pe unitatea de timp")

grad_fol=(t_fol*100)/t_normat

pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar

If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, "lei")

End If

d. For i=1 To 14

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

t_normat=InputBox("Timpul normat")

t_fol=InputBox("Timpul de folosire")

tarif_unitar=InputBox("Tariful pe unitatea de timp")

grad_fol=(t_fol*100)/t_normat

pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar

If pierd<100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, "lei")

End If

Next i

9

e. For i=1 To 14

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

t_normat=InputBox("Timpul normat")

t_fol=InputBox("Timpul de folosire")

tarif_unitar=InputBox("Tariful pe unitatea de timp")

grad_fol=(t_fol*100)/t_normat

pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar

If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, "lei")

Next i

17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program

scrisa pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva sa se calculeze si sa se

afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata - tva si valoarea cu tva - valoare, stiind:

codul produsului -codprodus, denumirea produsului - denprodus, cantitatea - cantitate si pretul

unitar - pret_unitar.

a. n=InputBox("INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n+1

If i=n+1 Then

End

Else

pret_unitar=InputBox("Pret")

valoare=cantitate*pret_unitar

valoare=cantitate*pret_unitar

tva=valoare*19/100

valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

Next i

b. n=InputBox("INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n+1

If i=n+1 Then

End

Else

cantitate=InputBox("Cantitate")

pret_unitar=InputBox("Pret")

valoare=cantitate*pret_unitar

tva=valoare*19/100

valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

msgbox " "

End If

Next i

c. n=InputBox("INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n

If i=n+1 Then

End

Else

pret_unitar=InputBox("Pret")

valoare=cantitate*pret_unitar

valoare=cantitate*pret_unitar

tva=valoare*19/100

10

valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If

Next i

d. n=InputBox("INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n+1

If i=n+1 Then

End

Else

pret_unitar=InputBox("Pret")

valoare=cantitate*pret_unitar

valoare=cantitate*pret_unitar

tva=valoare*19/100

valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If

e. n=InputBox("INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:")

For i = 1 To n+1

If i=n+1 Then

pret_unitar=InputBox("Pret")

valoare=cantitate*pret_unitar

valoare=cantitate*pret_unitar

tva=valoare*19/100

valoare=valoare+tva

Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If

Next i

18. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 5 step 2

C = C - i

Next i

Print C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=0

c. C=-10

d. nu afiseaza nimic

e. C=-4

19. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

11

End Select

Next i

Print 'C=', C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=5

c. C=-5

d. nu afiseaza nimic

e. C=100

20. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program

scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati

productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru

fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de

functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).

a. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

val_in=InputBox("Valoarea initiala")

durata_normata=InputBox("Durata normata de functionare")

data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")

am_anuala=val_in/durata_normata

am_lunara=am_anuala/12

Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _

Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")

Next i

b. For i=1 To N

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

val_in=InputBox("Valoarea initiala")

durata_normata=InputBox("Durata normata de functionare")

data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")

am_anuala=val_in/durata_normata

am_lunara=am_anuala/12

Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _

Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")

Next i

c. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

val_in=InputBox("Valoarea initiala")

durata_normata=InputBox("Durata normata de functionare")

data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")

am_anuala=val_in/durata_normata

am_lunara=am_anuala/12

Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _

Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")

d. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

val_in=InputBox("Valoarea initiala")

durata_normata=InputBox("Durata normata de functionare")

data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")

am_lunara=am_anuala/12

Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _

12

Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")

Next i

e. For i=1 To 8

den_utilaj=InputBox("Denumire utilaj")

val_in=InputBox("Valoarea initiala")

durata_normata=InputBox("Durata normata de functionare")

data_pf=InputBox("Data punerii in functiune")

am_anuala=val_in/durata_normata

Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, "#####0"); Tab(40); _

Format(am_lunara, "#####0"); Tab(50); Format(am_anuala, "#####0")

Next i

21. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Next i

Print 'C=', C

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=5

c. C=-5

d. nu afiseaza nimic

e. C=100

22. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Next i

Print 'C=', C

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=5

c. C=-5

d. nu afiseaza nimic

e. C=100

13

23. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

End If

Next i

Print 'C=', C

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa

b. C=5

c. C=-5

d. nu afiseaza nimic

e. C=100

24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:

1 structura cu doua ramificatii (If.Then.Else)

2 structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata)

3 structura de control fara contor conditionata anterior (While Do

4 structura de control cu contor conditionata posterior (Do.For)

5 structura de control generalizata (Case-Of)

a. 2+3+4

b. 1+4+5

c. 3+4+5

d. 1+2+5

e. 2+4+5

25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la

urmatoarea problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor - rdebit, rulaj

creditor - rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd - total sold debitor, tsc - total sold creditor.

a. tsd=0

tsc=0

For i=1 To 3

rdebit=InputBox("Rulaj debit")

rcredit=InputBox("Rulaj credit")

tsd=tsd+rdebit

tsc=tsc+rcredit

Print rdebit,rcredit

Next i

Print "Total suma debitoare: ";tsd

Print "Total suma creditoare: ";tsc

b. tsd=0

tsc=0

14

For i=1 To 3

rdebit=InputBox("Rulaj debit")

rcredit=InputBox("Rulaj credit")

tsd=tsd+rdebit

tsc=tsc+rcredit

Print rdebit,rcredit

Print "Total suma debitoare: ";tsd

Print "Total suma creditoare: ";tsc

c. For i=1 To 3

rdebit=InputBox("Rulaj debit")

rcredit=InputBox("Rulaj credit")

tsd=tsd+ rdebit

tsc=tsc+ rcredit

Print rdebit,rcredit

Next i

Print "Total suma debitoare: ";tsd

Print "Total suma creditoare: ";tsc

d. tsd=0

tsc=0

For i=1 To 3

rdebit=InputBox("Rulaj debit")

rcredit=InputBox("Rulaj credit")

tsd=tsd+ rcredit

tsc=tsc+ rdebit

Print rdebit,rcredit

Next i

Print "Total suma debitoare: ";tsd

Print "Total suma creditoare: ";tsc

e. tsd=0

tsc=0

For i=0 To 3

rdebit=InputBox("Rulaj debit")

rcredit=InputBox("Rulaj credit")

tsd=tsd+rdebit

tsc=tsc+rcredit

Next i

Print "Total suma debitoare: ";tsd

Print "Total suma creditoare: ";tsc

26. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

If C < 0 Then

C = B - A

Else

If C = 0 Then

C = 100

Else

C = A - B

End If

15

End If

Print 'C=', C

Next i

pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. C= - 5 si C=5

b. C=5 si C=5

c. C=5 si C= -5

d. C= - 5 si C= - 5

e. C=100

27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE

(COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda:

SQL> SELECT * FROM MATERIALE

WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;

a. Contine erori de sintaxa

b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140

c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic

sau egal de 170

d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170

e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170

28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema:

o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare:

codprod - codul produsului; denprod - denumirea produsului; cant - cantitate; pret - pretul. Sa se

calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru

care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.

a. For i=1 To 25

codprod=InputBox("Introduceti cod produs")

denprod=InputBox("Introduceti denumire produs")

cant=InputBox("Introduceti cantitatea")

pret=InputBox("Introduceti pretul")

VAL=cant*pret

If VAL >600 Then

Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL

End If

Next i

b. For i=1 To M

codprod=InputBox("Introduceti cod produs")

denprod=InputBox("Introduceti denumire produs")

cant=InputBox("Introduceti cantitatea")

pret=InputBox("Introduceti pretul")

VAL=cant*pret

If VAL >600 Then

Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL

End If

Next i

c. For i=1 To 25

codprod=InputBox("Introduceti cod produs")

denprod=InputBox("Introduceti denumire produs")

cant=InputBox("Introduceti cantitatea")

16

pret=InputBox("Introduceti pretul")

VAL=cant*pret

If VAL <600 Then

Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL

End If

Next i

d. For i=1 To 25

codprod=InputBox("Introduceti cod produs")

denprod=InputBox("Introduceti denumire produs")

cant=InputBox("Introduceti cantitatea")

pret=InputBox("Introduceti pretul")

VAL=cant*pret*0.19

If VAL >600 Then

Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL

End If

Next i

e. For i=1 To 25

codprod=InputBox("Introduceti cod produs")

denprod=InputBox("Introduceti denumire produs")

cant=InputBox("Introduceti cantitatea")

pret=InputBox("Introduceti pretul")

VAL=cant*pret

If VAL >600 Then

Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL

End If

29. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

For i = 1 To 2

Select Case C

Case Is < 0

C = C + A

Case Is > 0

C = C - B

Case 0

C = 100

End Select

Print 'C=', C

Next i

pentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. C= - 5 si C=100

b. C=5 si C=100

c. C=0 si C= 100

d. C= - 5 si C= 5

e. C=100

30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE

(COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda:

SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE

WHERE Pret_u >100;

a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100

17

b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai

mare decat 100

c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100

d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100

e. Nu selecteaza nimic.

31. Se considera tabelul MAT:

Nr.

Cod

Mat

UM Cant

Pret_u

1

2

3

21123

31221

41124

Tabla

Cot

Con

kg

kg

kg

1221

1550

15500

150000

120000

130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT SUM (UM) As Total

FROM MAT;    

a. 150000

b. 130000

c. 120000

d. nu afiseaza nimic

e. 400000

32. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM

Cant

Pret_u

1

2

3

21123

31221

41124

Tabla

Cot

Con

kg

kg

kg

1221

1550

15500

170000

120000

130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT AVG (UM) As media

FROM MAT;

a. 170000

b. 120000

c. 140000

d. nu afiseaza nimic

e. 420000

33. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM

Cant

Pret_u

1

2

3

21123

31221

41124

Tabla

Cot

Con

kg

kg

kg

1221

1550

15500

170000

120000

130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min

FROM MAT;    

a. 1221

b. 120000

c. 130000

d. nu afiseaza nimic

e. 420000

18

Nr.

34. Se considera tabelul MAT:

Cod Mat UM

Cant

Pret_u

1

2

3

21123

31221

41124

Tabla

Cot

Con

kg

kg

kg

1221

1550

15500

170000

120000

130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax

FROM MAT;    

a. 15500

b. 120000

c. 130000

d. nu afiseaza nimic

e. 420000

35. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE

(COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda:

SQL> SELECT * FROM MATERIALE

WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200

a. Contine erori de sintaxa

b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130

c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic

sau egal de 200

d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200

e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200

36. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la

urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala

si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de

intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere - 5%,

intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile - 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3.

a.

For i=1 TO 3

nrfact(i)= InputBox( " Introduceti numarul facturii")

Valf(i)= InputBox( " Valoarea facturii")

nrzile(i)= InputBox(" Nr. Zile intarziere")

Next i

SumaPTotal=0

For i=1 TO 3

Select Case nrzile(i)

Case Is<15

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100

Case 15 TO 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100

Case Is>= 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100

End Select

Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)

SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)

Next i

b.        For i=1 TO n

19

nrfact(i)= InputBox( " Introduceti numarul facturii")

Valf(i)= InputBox( " Valoarea facturii")

nrzile(i)= InputBox(" Nr. Zile intarziere")

Next i

SumaPTotal=0

For i=1 TO 3

Select Case nrzile(i)

Case Is<15

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100

Case 15 TO 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100

Case Is>= 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100

End Select

Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)

SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)

Next i

c.        For i=1 TO 3

nrfact(i)= InputBox( " Introduceti numarul facturii")

Valf(i)= InputBox( " Valoarea facturii")

nrzile(i)= InputBox(" Nr. Zile intarziere")

SumaPTotal=0

For i=1 TO 3

Select Case nrzile(i)

Case Is<15

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100

Case 15 TO 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100

Case Is>= 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100

End Select

Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)

SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)

Next i

d.        For i=1 TO 3

nrfact(i)= InputBox( " Introduceti numarul facturii")

Valf(i)= InputBox( " Valoarea facturii")

nrzile(i)= InputBox(" Nr. Zile intarziere")

Next i

SumaPTotal=0

For i=1 TO 3

Select Case nrzile(i)

Case Is<15

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100

Case 15 TO 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100

Case Is>= 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100

End Select

Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)

SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)

e. For i=1 TO 3

20

nrfact(i)= InputBox( " Introduceti numarul facturii")

Valf(i)= InputBox( " Valoarea facturii")

nrzile(i)= InputBox(" Nr. Zile intarziere")

Next i

SumaPTotal=0

For i=1 TO n

Select Case nrzile(i)

Case Is<15

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100

Case 15 TO 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100

Case Is>= 30

SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100

End Select

Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)

SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)

Next i

37. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la

urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate

comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile

si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere

PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.

a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean

SumaInit= Val(txtSuma)

NrZile= Val(txtIntarziere)

PrimaAbatere= chkAbatere

If PrimaAbatere Then

ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2

ProcPenaliz= Val(txtProcent)

End If

SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile

txtTotal = Format(SumaFin, "Standard")

b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean

SumaInit= Val(txtSuma)

NrZile= Val(txtIntarziere)

PrimaAbatere= chkAbatere

If PrimaAbatere Then

ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2

Else

ProcPenaliz= Val(txtProcent)

End If

SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile

txtTotal = Format(SumaFin, "Standard")

c. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

21

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean

NrZile= Val(txtIntarziere)

PrimaAbatere= chkAbatere

If PrimaAbatere Then

ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2

Else

ProcPenaliz= Val(txtProcent)

End If

SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile

txtTotal = Format(SumaFin, "Standard")

d. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean

SumaInit= Val(txtSuma)

NrZile= Val(txtIntarziere)

PrimaAbatere= chkAbatere

If PrimaAbatere Then

ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2

Else

ProcPenaliz= Val(txtProcent)

SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile

txtTotal = Format(SumaFin, "Standard")

e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer

Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double

Dim PrimaAbatere As Boolean

SumaInit= Val(txtSuma)

NrZile= Val(txtIntarziere)

If PrimaAbatere Then

ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2

Else

ProcPenaliz= Val(txtProcent)

End If

SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile

txtTotal = Format(SumaFin, "Standard")

38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:

a. baza de date din care se cere raportul

b. interogarile facute pe baza de date

c. datele de intrare

d. formularele

e. o copie protejata la scriere a datelor.

39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care

defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:

a. deschiderea bazei de date

b. aparitia unor evenimente.

c. la construirea unei interogari

d. la obtinerea unui raport

e. popularea bazei de date

22

40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:

a. similare sau inrudite

b. diferite

c. referitoare numai la rapoarte

d. referitoare numai la formulare

e. referitoare numai la interogari

41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea

de:

a. focus

b. evenimente

c. controale

d. clase

e. tipuri

42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:

a. de stabilire a prioritatii

b. de comparare

c. de exponentiere

d. de concatenare sir de caractere alfabetice

e. logic

43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt

inglobate de un obiect?

a. structura, modelul

b. clasa, tipul

c. structura, modelul, persistenta

d. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor

e. clasa, metoda, persistenta

44. In ce consta universalitatea unui algoritm?

a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a

operatiilor

b. in prezentarea vizuala a fluxului de date

c. in existenta unei scheme logice

d. in scrierea corecta a programului

e. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari

45. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:

1) Colectia de date

2) Limbajul Visual Basic

3) Descrierea datelor

4) Relatiile dintre date

5) Programare

6) Tastatura calculatorului.

Specificati raspunsul corect:

23

a. 2+5+6

b. 1+3+4

c. 1+2+3+4+5+6

d. 1+2+3

e. 4+5+6

46. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date

denumita:

a. relatie sau inregistrare

b. relatie sau atribut

c. relatie sau camp de date

d. relatie sau tabel

e. relatie sau ierarhie

47. In programarea orientata pe obiecte, mostenirea:

a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea

procesului care le-a creat

b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui

obiect si modul in care se executa operatiile

c. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume,

dar cu semantica si implementare diferita

d. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand

rescrierea si codificarea

e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de

clasa de obiecte careia ii apartine

48. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de

programare sunt:

a. erori de algoritm

b. erori de executie

c. erori de asamblare

d. erori de schema logica

e. erori de codificare numite si erori de sintaxa

49. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:

a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns

la aparitia evenimentelor

b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment

dat

c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca

nici o reactie din partea aplicatiei informatice

d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale

e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in

special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)

50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:

a. de stabilire a prioritatii

b. de comparare

c. de exponentiere

d. de concatenare sir de caractere alfabetice

e. logici

51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:

24

a. de stabilire a prioritatii

b. de comparare

c. de exponentiere

d. de concatenare sir de caractere alfabetice

e. logici

52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori:

a. de stabilire a prioritatii

b. de comparare

c. de exponentiere

d. de concatenare sir de caractere alfabetice

e. logici

53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:

a. functii financiare

b. functii de editare

c. functii statistice

d. functii de afisare

e. functii pentru siruri de caractere

54. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:

1 programarii structurate

2 orientarii spre manipularea fisierelor clasice

3 programarii dirijate de evenimente

4 orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare)

5 programarii bazate pe obiecte

6 programarii inteligente

a. 1+2+3+4

b. 1+3+4+5

c. 2+3+4+5

d. 3+4+5+6

e. 2+4+5+6

55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:

1 evenimente care fac referire la date

2 evenimente de focalizare

3 evenimente asociate cu alte evenimente

4 evenimente asociate butoanelor de la tastatura

5 evenimente asociate mouse-ului

a. 1+2+3+4

b. 2+3+4+5

c. 1+2+4+5

d. 1+2+3

e. 1+2+3+4+5

56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:

25

a. Adaugarea unui camp unui tabel

b. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel

c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date

d. Stergerea unui camp dintr-un tabel

e. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de date

57) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila,

DataNastere);

care afirmatie este adevarata:

a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL;

b) NrMatricol este un atribut multivaloare;

c) NrMatricol este un atribut decompozabil;

d) NrMatricol este un atribut identificator;

e) NrMatricol este un atribut optional.

58) Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca:

a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate

corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST;

b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST;

c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta

ET participanta la aceasi AST;

d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST;

e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi

AST.

59) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

1:n

Carte                     Cititor

Cota

Editura

Nr_ediŃie

Nr_vol

0,1

Estr_imprumutata

Data_imprumut

1,n

NrFi e

Nume

Prenume

Adresa

Loc munca

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect :

a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa,

Loc_munca);

b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut);

c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca);

CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut);

d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut);

e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).

26

60)      Se da urmatorul fragment de MCP:

Cerere asigurare

Documente pt.asigurare

Cerere Depusa i Documente pt.asig Depusa ( CD ∧DD)

SincT1

(Ragaz sinc= 10 zile)

Op1

- analiza cerere

Analiza posibilit de asigurare

- analiza documente

Cond asig neindeplinite

Cerere refuz

Cond asig indeplinite

Cerere aprobata

Indicati afirmatia adevarata:

a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar;

b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern;

c)   Cerere aprobata este un EvT emis rezultat.

d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat;

e) Cerere aprobata este un EvT indus.

61) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

Medicament

CodMedicament

Denumire

Caracteristici

a) AST Medicament;

b) ET Medicament;

c) AT Medicament;

d) Bloc operator Medicament;

e) Proces Medicament.

62) Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus,

DataFabricatie); indicati afirmatia eronata:

a) CodProdus este un atribut atomic;

b) CodProdus este un atribut optional;

c) CodProdus este un atribut monovaloare;

d) CodProdus este un atribut obligatoriu;

e) CodProdus este un atribut identificator.

63) Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:

a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST;

b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET

c) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica;

d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie;

e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care

au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.

27

64)      Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Persoana

CNP

Nume

Adresa

0,n

n:m 1,m

Are

LicenŃa

Cod_licenŃa

Denumire

Data obŃinerii

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:

a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa);

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP);

b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa).

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii);

PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta);

c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta)

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP).

d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire,

Data_Obtinerii);

e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta);

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).

65) Se da urmatorul fragment de MCP:

Op2

Intocmire poliŃa

ChitanŃa plata

prima asigurare

- Calcul prime de asigurare - Intocmire poliŃa asig

OP plata                                PoliŃa intocmita

prima asigurare

(ChitanŃa prezentata sau OP prezentat) i PoliŃa intocmita: ( Chit ∨OP) ∧Pol

SincT2 (Durata limita= 10 zile)

Op3

Semnare poliŃa asigurare

- Semnare pol de asigurare - Inmanare poliŃa asig

PoliŃa eliberata clientului

Indicati afirmatia adevarata:

PoliŃa arhivata

a) Polita intocmita este un EvT emis declansator;

b) Polita intocmita este un EvT declansator extern;

c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat;

d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar

e) Polita intocmita este un EvT indus;

66) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

EsteImprumutata

Data_imprumut

a) EvT EsteImprumutata;

b) AST EsteImprumutata;

c) AT Data_imprumut;

d) OpT EsteImprumutata;

e) SincT Data_imprumut.

28

67)      Indicati afirmatia adevarata:

a) fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;

b) fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;

c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;

d) fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;

e) fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.

68) Indicati afirmatia adevarata:

a) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre

tabele de tip UNUL LA MULTI in MLD

b) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un tabel de sine

statator in MLD;

c) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o coloana a

unui tabel in MLD;

d) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o ET in MLD;

e) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un AT in MLD.

69) Indicati afirmatia adevarata:

a) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o coloana a unui

tabel;

b) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre

tabele de tip UNU LA UNU;

c) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o linie a unui tabel;

d) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o ET;

e) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-un AT.

70) Indicati afirmatia adevarata:

a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua

tabele;

b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in

cardinalitate;

c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un

tabel de sine statator;

d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua

legaturi intre tabele de tip UNU LA MULTI;

e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua

legaturi intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate.

71) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila,

DataNastere); indicati afirmatia adevarata:

a) NumeAngajat este un atribut istoric;

b) NumeAngajat este un atribut multivaloare;

c) NumeAngajat este un identificator;

d) NumeAngajat este un atribut optional;

e) NumeAngajat este un atribut necalculat.

72) Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia

adevarata:

a) Varsta este un atribut repetitiv;

b) Varsta este un atribut variabil in timp;

c) Varsta este un atribut decompozabil;

d) Varsta este un atribut multivaloare;

e) Varsta este un atribut identificator.

29

73)      Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere,

Tel, eMail); indicati afirmatia adevarata:

a) eMail este un atribut calculat;

b) eMail este un atribut optional;

c) eMail este un atribut decompozabil;

d) eMail este un atribut repetitiv;

e) eMail este un atribut identificator.

74) Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie);

indicati afirmatia adevarata:

a) DataExecutie poate fi un atribut optional;

b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare;

c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil

d) DataExecutie poate fi un atribut calculat;

e) DataExecutie poate fi un atribut identificator.

75) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie);

indicati afirmatia eronata:

a) CodServiciu este un atribut elementar;

b) CodServiciu este un atribut identificator;

c) CodServiciu este un atribut atomic;

d) CodServiciu este un atribut optional;

e) CodServiciu este un atribut obligatoriu.

76) Indicati afirmatia adevarata:

a) X=0 exprima participarea unica si obligatorie la actiune;

b) X=0 exprima participarea obligatorie la actiune;

c) X=0 exprima participarea multipla la actiune;

d) X=0 exprima participarea unica la actiune;

e) X=0 exprima participarea optionala la actiune.

77) Indicati afirmatia adevarata:

a) X=1 exprima participarea optionala la actiune;

b) X=1 exprima participarea obligatorie la actiune;

c) X=1 exprima participarea multipla la actiune;

d) X=1 exprima participarea unica la actiune;

e) X=1 exprima participarea unica si optionala la actiune;

78) Indicati afirmatia adevarata:

a) Y=1 exprima participarea optionala la actiune;

b) Y=1 exprima participarea obligatorie la actiune;

c) Y=1 exprima participarea unica la actiune;

d) Y=1 exprima participarea multipla la actiune;

e) Y=1 exprima participarea multipla si obligatorie la actiune.

79) Indicati afirmatia adevarata:

a) Y=n exprima participarea multiplala actiune;

b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune;

c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune;

d) Y=n exprima participarea unica la actiune;

e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune.

30

80)      EvT declansator poate fi:

a) EvT extern intermediar;

b) EvT emis;

c) EvT intern rezultat;

d) EvT emis rezultat;

e) EvT intern intermediar.

81) EvT indus este:

a) EvT extern, care provine din exteriorul sistemului economic;

b) EvT extern, aparut ca urmare a unui EvT intern rezultat;

c) EvT declansator, care declansaza un tip de activitate;

d) EvT emis, produs (generat) de desfaurarea unei activitaŃi;

e) EvT intern, generat de desfaurarea unei activitaŃi in interiorul sistemului

economic.

82) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

Asigurare

Nr poliŃa

Data

Valoare

a) EvT Asigurare;

b) AST Asigurare.

c) ET Asigurare;

d) OpT Asigurare

e) AT asigurare

83) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

TrimitereFacturaClient

a) EvT Declansator;

b) EvT Emis;

c) AST;

d) ET;

e) Proces.

84) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

PrimireFacturaFurmizor

a) AST;

b) Bloc OpT;

c) EvT Emis;

d) EvT Declansator;

e) Proces

31

85)      Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere,

Telefon, eMail); indicati afirmatia adevarata:

a) Telefon este un atribut calculat;

b) Telefon este un atribut optional;

c) Telefon este un atribut decompozabil;

d) Telefon este un atribut identificator;

e) Telefon este un atribut permanaent in timp.

86) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila,

DataNastere); indicati afirmatia adevarata:

a) StareCivila este un atribut elementar/atomic;

b) StareCivila este un atribut multivaloare;

c) StareCivila este un identificator;

d) StareCivila este un atribut calculat;

e) StareCivila este un atribut decompozabil.

87) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Persoana

CNP

Nume

Adresa

0,1

1:1

Are

1,1

ContCurent

Nr.Cont

DataDeschidere

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat:

a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)

b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP)

c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)

ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont)

d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)

e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP).

88) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Tren

Cursa

CodIdentificare

DataUltimeiReparaŃii

NrKmParcur i

NrMaxKmAdmi i

0,6

efectueaza lunar

DataCursei

1,2

NrCursa

OraPlecare

OraSosire

Plecarea

DestinaŃia

Indicati

fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia:

a) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi,

NrCursa, DataCursei);

b) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)

Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia)

TrenCursa = (DataCursei);

c) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)

Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia)

TrenCursa = (NrCursa, DataCursei).

d) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)

Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia)

32

TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei);

e) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare,

DataCursei).

89) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Produs

CodProdus

DenumireProdus

TipProdus

0,5

se factureaza

CantitateFacturata

PretVanzare

1,2

FacturaVanzare

NrFactura

DataFactura

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:

a) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

b) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura)

ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)

FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare,

CodProdus).

d) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,

DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata,

PretVanzare).

90) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Client

FacturaVanzare

NrFactura

DataFactura

1,1

Se_trimite

0,3

CodClient

NumeClient

AdresaClient

TelefonClient

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:

a) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

FacturaVanzare     = (Nrfactura, DataFactura)

FacturaClient         = (Nrfactura, CodClient);

b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient,

TelefonClient)

c) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient,

NrFactura, DataFactura).

d) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient);

e) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient,

NrFactura)

FacturaVanzare     = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).

33

91)      Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Produs

Client

CodProdus

DenumireProdus

TipProdus

0,5

se factureaza

CantitateFacturata

PretVanzare

1,2

FacturaVanzare

NrFactura

DataFactura

1,1

Se_trimite

0,3

CodClient

NumeClient

AdresaClient

TelefonClient

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect:

a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus)

ProdusFacturat     = (CantitateFacturata, PretVanzare);

b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,

DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare)

Client                   = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)

FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient)

ProdusFacturat     = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare)

Client                   = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,

DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata,

PretVanzare).

92) Functiile unui SIAD sunt:

a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri

b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului

c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii

intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

93) Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional

Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:

a. informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida

b. informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida

c. informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta

d. informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida

e. informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita

94) Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele

informatice pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:

a. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si

relatiile dintre acestea

b. MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile

dintre sistemele informatice

c. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la

decident si de la decizie

34

d. MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de

la relatiile interumane

e. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile

interumane

95) In SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor analiza datelor presupune:

a. a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale

b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale

c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale

d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,

cauzale sau functionale

e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale

sau functionale

96) In cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de:

a. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan

din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu

valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea

suprimata

b. proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este

combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste

imbricarea dimensiunilor

c. selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul

tridimensional

d. selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date

e. proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi

97) In cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:

a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan

din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu

valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea

suprimata

b. proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este

combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste

imbricarea dimensiunilor

c. selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul

tridimensional

d. selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date

e. proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi

98) Pentru ca un depozit de date sa poata fi procesat este necesara existenta:

a. unui set specializat de instrumente pentru descrierea literara a surselor de date,

validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi scoase din depozitul

35

de date, utilizatorii finali

b. unui set specializat de instrumente pentru descrierea formala a surselor de date,

validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul

de date, utilizatorii finali

c. unui set specializat de instrumente pentru: descrierea fizica si logica a surselor de

date, a depozitelor sau a magaziei de date in care acestea urmeaza sa fie

incorporate; validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate

in depozitul de date, utilizatorii finali

d. unui set specializat de instrumente pentru descrierea aleatoare a surselor de date,

validarea, curatirea si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul

de date, utilizatorii finali

e. unor intrari pentru descrierea fizica si logica a surselor de date, validarea, curatirea

si transformarea datelor care urmeaza a fi stocate in depozitul de date, utilizatorii

finali

99) In cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:

a. date de conjunctura

b. detalii

c. date sintetice

d. date elementare

e. date complexe

100)    Subsistemul de gestiune a modelelor din arhitectura unui sistem suport pentru SIAD are

urmatoarele componente:

a. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor

b. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de creare si verificare a modelelor

c. metodele, sistemul de gestiune al bazelor de date, dictionarul (catalogul) de

modele), procesul de executie si integrare a modelelor

d. modelele, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), bazele de date,

procesul de executie si integrare a modelelor

e. bazele de date, sistemul de gestiune al modelelor (similar SGBD), dictionarul

(catalogul) de modele), procesul de executie si integrare a modelelor

101)    Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:

a. perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza

lor constituindu-se un model

b. perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe

baza lor constituindu-se un model

c. perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt

examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model

d. perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe

baza lor constituindu-se un model

e. perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii

lor, pe baza lor constituindu-se un model

36

102)    Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:

a. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat

la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici

b. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la

date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici

c. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la

date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici

d. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la

cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza

statistici

e. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul

intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza

statistici

103)    In cubul OLAP, prin operatia drill-down se obtin:

a. date de conjunctura

b. detalii

c. date sintetice

d. date elementare

e. date complexe

104)    Cubul OLAP este:

a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o

perioada indelungata de timp

b. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati

pe o perioada indelungata de timp

c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o

perioada indelungata de timp

d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati

numai intr-un moment de timp definit de administrator

e. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala

105)    In tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:

a. baza pentru nivelele altei dimensiuni

b. o baza de date

c. un depozit de date

d. ierarhia

e. un raft de date

106)    Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:

a. sistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a intrarilor; subsistemul de

gestiune a programelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu

utilizatorul)

b. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor;

subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau

37

interfata cu utilizatorul)

c. subsistemul de gestiune a iesirilor; subsistemul de gestiune a soft-ului;

subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau

interfata cu utilizatorul)

d. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor;

subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a bazelor de date

e. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a relatiilor dintre

utilizatori; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a

dialogului (sau interfata cu utilizatorul)

107)    In tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe:

a. linii

b. coloane

c. niveluri

d. tabele

e. matrici

108)    In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar

din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul

in care se utilizeaza sistemul:

a. SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor

b. SGBD, SIAD, SE, dictionar de date

c. catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor

d. SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date

e. dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor

109)    In tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:

a. criterii de dezagregare a datelor

b. criterii de agregare a datelor

c. criterii de distributie a datelor

d. criterii de repartizare a datelor catre utilizatori

e. criterii de definire contextuala a datelor

110)    Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?

a)    identificarea surselor de date

e

integrarea modelului

b) colectarea si selectarea datelor

f) construirea sablonului intermediar

c)    pregatirea datelor

d) definirea si construirea modelului

a. a+b

b. b+c

c. d+e

d. e+f

e. f+g

g

h

procesarea cuvintelor

evaluarea modelului

38

111)    Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor

tehnologii speciale cum sunt:

1 exploatarea datelor prin

procesarea online a tranzactiilor

(OLTP, OnLine Transation

Processing)