Contabilitatea fluxurilor de decontare cu tertii - Relatii de decontare cu tertii – doctrine

Diversificarea relatiilor comerciale, de afaceri in economia de piata genereaza diversificarea relatiilor de decontare intre participanti care din punct de vedere contabil se concretizeaza in doua categorii distincte, astfel:

- aparitia si stingerea drepturilor de creanta (active patrimoniale);

- aparitia si stingerea angajamentelor de plata, ale obligatiilor sau ale datoriilor (pasive patrimoniale)

In cadrul activitatii economice, unde permanent se nasc drepturi si obligatii in cadrul unei unitati patrimoniale, contabilitatea face ordinea necesara implicand din punct de vedere gestionar dar si financiar unitatea patrimoniala si pe tertii sai, in expresie valorica dand o marime corecta, reala, unei relatii si folosind mijloacele de decontare cele mai potrivite.

Pentru inregistrarea, urmarirea si controlul sistematic al relatiilor de decontare cu tertii s-au instituit grupe de conturi pe categorii omogene de relatii de decontare ale unei unitati patrimoniale cu ceilalti participanti la activitatea economica, iar in cadrul fiecarei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice pentru fiecare fel de relatie de decontare, considerate reprezentative, cu respectarea principiului: inregistrarea angajamentului si inregistrarea platii acestuia, respectiv inregistrarea creantei si inregistrarea incasarii acesteia.

In contabilitatea curenta conturile de terti fac obiectul clasei 4: „Conturi de terti” din planurile de conturi generale aprobate prin OMFP nr. si OMFP nr 94/2001, iar din studierea acestora observam ca nu sunt diferente intre grupele de conturi distincte.

Categoriile omogene de relatii de decontare pentru care s-au instituit grupe distincte de conturi i clasa 4 „Conturi cu terti” se clasifica in:

- relatii de decontare propriu-zise care presupun reflectarea unei relatii de decontare dintre unitatea patrimoniala si alta persoana fizica sau juridica privind: obligatiile fata de furnizori si plata acestora, drepturi de creanta fata de clienti si incasarea acestora, obligatii si creante fata de personalul angajat, obligatii si creante fata de unitati de asigurari sociale, obligatii si creante fata de bugetul de stat, , obligatii si creante fata de asociati, obligatii si creante fata de alti creditori si debitori.

- Relatii de decontare intre unitate si subunitati precum si intre subunitati cu autonomie gestionara in cadrul aceleasi unitati patrimoniale – persoana juridica.

- Relatii de decontare intre exercitii financiare pentru aplicarea principiului independentei exercitiilor financiare „Conturi de regularizari si asimilate” si principiul prudentei „Provizioane pentru deprecierea creantelor”

Contabilitatea  decontarilor curente furnizori - clienti

Orice tranzitie comerciala are doi protagonisti: vanzatorul sau prestatorul si cumparatorul sau beneficiarul prestatiei. Unitatea patrimoniala se afla in ipostaza de creditor pentru unele operatiuni comerciale si de debitor pentru alte operatiuni comerciale.

Marfa, prestatii

bani

CumparatorVanzator

Contabilitatea cumparatoruluiContabilitatea vanzatorului

Datorii 401, 404, 403, 405, 408 Creante 411, 413, 418,

Creante 409 Datorii 419

Observatie: prezenta cifrei 9 in simbolizarea conturilor 409,  „Furnizori – debitori” si 419 „Clienti – creditori” indica faptul ca aceste conturi au functia contabila inversa in raport cu celelalte conturi din grupa 40 din care fac parte.

Structurile de conturi instituite prin planurile de conturi in vigoare permit evidentierea creditului comercial clasic (acordarea unui decalaj de timp intre momentul livrarii bunurilor si momentul incasarii acestora) dar si a creditului comercial cambial (emiterea de catre vanzator in favoarea clientului a unui efect de comert).

Contabilitatea fluxurilor de rezultate economico-financiare

Realizarea obiectului de activitate al agentilor economici se concretizeaza in rezultate economico-financiare pentru fiecare exercitiu financiar reprezentand profit, daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile sau pierdere daca veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.

Sistemul contabil generalizat in Romania dupa 01.01.2004 a operat rezultate economico-financiare din exploatare si financiare si rezultate economico-financiare exceptionale care se cumulau in rezultatul exercitiului.

Codul IASC opereaza cu clasificarea rezultatelor economico-financiare in curente (din exploatare si financiare) si extraordinare. Rezultatele extraordinare sunt definite de IASC drept venituri si cheltuieli ce rezulta din evenimente si tranzactii diferite de activitate curenta a intreprinderii si nu se repeta in mod frecvent sau regulat.

Situatia neta a patrimoniului, determinata pe baza bilantului contabil este diferenta intre valoare bunurilor inregistrate in patrimoniu.

Contabilitatea fluxurilor de cheltuieli

Cheltuielile reprezinta expresia valorica a operatiilor economice referitoare la cumpararea si utilizarea bunurilor economice si prestarilor necesare desfasurarii activitatii. Din punct de vedere al circuitului economic putem identifica mai multe momente in care apar elemente de cheltuieli, si anume:

- consumuri de bunuri stocabile in activitatea de exploatare;

- angajarea unei cheltuieli in momentul cumpararii elementelor patrimoniale nestocabile destinate obievtului de activitate (lucrari, servicii, utilitati);

- plata unei sume de bani pentru nevoile unitatii patrimoniale pentru care ulterior nu s-a inregistrat obligatia de plata;

- includerea in cheltuielile de exploatare a unor sume reprezentand deprecieri economice ireversibile (amortizarile) deprecieri posibil reversibile (provizioanele) sau rezerve pentru acoperirea unor riscuri viitoare (provizioane pentru riscuri)

Lucrare: Abordari teoretice asupra factorilor de influenta ai atractivitatii investitionale Lucrare: Idee de afacere - descrierea detaliata a serviciilor, fezabilitatea afacerii - creativiate si inventivitate

Contabilitatea curenta a cheltuielilor utilizeaza clasa 6 „Conturi de cheltuieli” structurata pe grupe de conturi, pe naturi omogene de cheltuieli, iar in cadrul fiecarei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice pentru fiecare element de cheltuiala. Din compararea conturilor de cheltuieli pe grupe de conturi din Planul de conturi aprobat de OMFP nr.  si cel aprobat prin OMFP nr. 94/2001 nu rezulta diferente.

Cel putin odata pe an, cu ocazia intocmirii situatiilor financiare anuale , conturile de cheltuieli se includ prin preluarea soldului lor debitor in debitul contului 121 „Profit si pierdere”.

121 Profit si pierdere = %

6…

Contabilitatea fluxurilor de venituri

Veniturile reprezinta expresia baneasca a productiei realizate si/sau livrate. Pot fi identificate mai multe modalitati de aparitie a lor astfel:

- obtinerea productiei fabricate in cadrul unitatii patrimoniale;

- facturarea productiei, care constituie momentul transferului dreptului de proprietate de la vanzator la clientul cumparator;

- incasarea unor sume de bani de la clienti pentru care nu s-au putut inregistra anterior creante;

- includerea in veniturile curente ale exercitiului financiar a unor sume reprezentand venituri care au fost estimate probabile in exercitiile anterioare si care au devenit certe in exercitiul financiar precum si anularea provizioanelor pentru deprecieri, riscuri, cheltuieli ramase fara obiect, constituite in exercitiile financiare anterioare.

Pentru contabilitatea veniturilor se utilizeaza clasa 7 „Conturi de venituri” structurata pe grupe de conturi, pe naturi omogene de venituri, iar in cadrul fiecarei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice pentru fiecare element de venit.

Din compararea Planului general de conturi aprobat prin OMFP nr. cu Planul de conturi aprobat prin OMFP nr. 94/2001 rezulta ca prin OMFP nr. 94/2001 s-a pus in aplicare o grupa de conturi care nu se regasesc in OMFP nr. , si anume grupa 79”Venituri din impozitul pe profit amanat”, iar grupa 78 s-a completat cu „Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie”.

Contul 7815”Venituri din fondul comercial negativ” instituit in Planul de conturi aprobat prin OMFP nr. 94/2001 in vederea aplicarii IAS 22 „Combinari de intreprinderi” permite prezentarea unei situatii in care prin achizitia unei afaceri rezulta o valoare negativa intre aloarea justa a activelor si datoriilor (mai mari) si costul de achizitie (mai mic) inregistrat in contul 2075 „Fond comercial negativ”. Potrivit IAS 22, fondul comercial negativ trebuie reprezentat ca un venit pe toata durata de viata ramasa a activelor amortizabile, prin formula contabila:

2075                  =7815

Fond comercial   Venituri din fondul comercial negativ

Contul 788 „Venituri din ajustarea inflatiei” se utilizeaza numai de catre unitatile patrimoniale care aplica reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 94/2001 si IAS 29 „Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste”, pentru a reflecta cresterea datorita inflatiei a unor componente ale activelor patrimoniale, in special active imobilizate.

21.03.2008

- 456 = 1011

- 211 = 456

212

213

30

371

5311

- 1011 = 1012

profit net

106

profit neimpozabil

- scutiri de la plata impozitului pe profit im primii 5 ani

- reduceri ale impozitului pe profit pentru venitul incasat din activitatea de

export 12,5 %

CS _

10 lei -> 20 parti sociale

100 lei -> 20 parti sociale

reducerea sunt diminuari ale societatii comerciale

10 -> 200 parti sociale

reducerea

- 456 = 512

513

1012

- 1012 = 456 -> ——————

1800         2000

——

200

Aport in natura si se vinde bunul

456 = 1011

211 = 456

1011 = 1012    100.000

461 = 758

1012

100.000

200 numerar

1. reducerea capitalului social prin reprezentand bun imobil, aport in natura

2. majorarea capitalului social reprezentand 100.000 numerar

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

- capitalul social 2.000 lei – 01.01.2007

- 31.12.2007 se constata ca societatea are pierdere contabila

1012 = 121

117

OMFP 2374

Rezervele din reevaluare

titlul VIII din codul fiscal

O 1752

titlul II C.F. impozitul pe profit

211 = 105

212 A DOUA SE REEVALUEAZA

213

31.12.2006 reevaluarea s-a facut

1000    211 = 105 1000

31.12.2008

Declaratia 101

500 cheltuieli nedeductibile

105

1000

105.005

1000 (2006)

500

variantele posibile

681 = 106

681 = 2111

105 = 2111 din punct de vedere contabil inregistrare corecta

- se hotaraste vanzarea terenului

658 = 2111

461 = 758 am obtinut venit

105 = 1068 – 1000

art. 22 CF

1068 = 758

26.03.2008

La 31.12.2007 o societate comerciala prezinta urmatoarele elemente patrimoniale:

1061 – rezerve legale sold creditor 25.000;

1012 – capital subscris si varsat sold creditor 200.000;

121 – profit si pierdere sold creditor brut 100.000.

1. 200.000 x 20 % = 40.000 lei

2. 100.000 x 5 % = 5.000 lei

31.12.2007

129 = 106        5.000

01.01.2008

121 = 129                    5.000

Contabilitatea rezultatelor exercitiului – contul 121

31.12.2007

sold creditor 84.000

01.01.2008

117 = 121                    10.000

2007

La 31.12.2007 soldul contului 121 este creditor, suma este de 100.000 lei.

01.01.2008

121 = 117                    100.000

2007

28.02.2008 sedinta AGA noteaza in procesul verbal repartizarea profitului net al anului 2007 pe urmatoarele destinatii:

- dividende 60.000 lei;

- alte rezerve in vederea capitalizarii firmei 20.000 lei, iar suma de 20.000 lei ramane nerepartizata urmand sa i se dea o destinatie ulterioara.

28.02.2008

117= %                        80.000

2007         1068         20.000

457 50.400

446          9.600

457 = 5311

5121

5124

446 = 5121

455 = 76

457 = 455

Contabilitatea provizioanelor

La 31.12.2007 societatea comerciala este in litigiu cu un client pentru suma de 5.000 lei, contravaloarea unor marfuri livrate si neplatite.

In 2008 litigiul este incheiat, instanta prin hotarare definitiva si irevocabila da castig de cauza societatii comerciale pentru 4.000 lei, care se incaseaza prin banca.

31.12.2007

6812 = 1511                5.000

121 = 6812

26.03.2008

% = 4118                     5.000

5121                            4.000

654                              1.000

26.03.2008

1511 = 7812                5.000

Statul recunoaste 30 % din valoarea facturii daca 273 zile au trecut de la data scadentei facturii si factura este emisa dupa 01.01.2004 si nu este garantata cu nimic.

1.500 lei

6812

121

6812

Contabilitatea fluxurilor de capitaluri imprumutate

1. Emiterea de actiuni obisnuite (ordinare) – detinatorul realizeaza un venit fix sub forma de dobanda si se inscrie in cuponul obligatiunii.

O societate pe actiuni emite la 01.07.2007, cu scadenta la 30.06.2008, un pachet de obligatiuni, valoare nominala 5.000.000 lei, cu o dobanda anuala de 20 % platibila la data rambursarii imprumutului celui care prezinta obligatiunea.

01.07.2007

461 = 161                    5.000.000

30.07.2007

5121 = 461                  5.000.000

31.12.2007

(5.000.000 x 20 %) / 2 = 500.000

666 = 1681                  500.000

30.06.2008

% = 5121                     6.000.000

161                              5.000.000

1681                            500.000

666                              500.000

2. Obligatiuni cu prima sau cupon 0 care reprezinta titluri de credit fara dobanda, dar cu acordarea unei prime de rambursare.

Prima de rambursare este venitul efectiv pentru persona care a cumparat obligatiunea si se constituie ca diferenta intre pretul de emisiune si valoarea nominala.

O societate pe actiuni emite la 01.04.2007, cu scadenta la 30.09.2008, un pachet de obligatiuni cu cupon 0, valoare de rambursare (nominala) 76.000.000 lei si valoare de emisiune 40.000.000 lei.

01.04.2007

% = 1618                     76.000.000

161                              40.000.000

169                              36.000.000

01.04.2007

5121 = 461                  40.000.000

(36.000.000 : 18) x 9 = 18.000.000

31.12.2007

6868 = 169                  18.000.000

30.09.2008

6868 = 169                  18.000.000

1618 = 5121                76.000.000