Finantarea societatii - punct de pornire in activitatea economico-financiara

Finantarea societatii - punct de pornire in activitatea economico-financiara

In raport de provenienta lor, sursele de finantare pot fi grupate in surse proprii (capitaluri proprii) si surse atrase (datorii).

I. Capitalurile proprii reprezinta drepturile ce revin actionarilor / asociatilor asupra activelor unei entitati, dupa deducerea datoriilor apartinand acesteia. In componenta capitalurilor proprii regasim:

• capitalul social;
• primele de capital;
• rezervele;
• rezultatul reportat;
• rezultatul exercitiului.

Capitalul social

Perceput ca o garantie oferita de societate pentru obligatiile asumate in raporturile sale cu tertii, capitalul social poate fi definit drept suma a aporturilor in natura si numerar aduse de catre actionari / asociati intr-o societate comerciala, in schimbul dobandirii de titluri (actiuni / parti sociale) emise de aceasta.

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, impune, referitor la capitalul social, urmatoarele restrictii:

valoarea  minima a capitalului social este de 25.000.000 lei pentru societatile pe actiuni (S.A.) sau 2.000.000 lei pentru societatile cu raspundere limitata (S.R.L.);

valoarea nominala minima a unei actiuni este de 1.000 lei, iar a unei parti sociale de 100.000 lei;

numarul minim al actionarilor este de 5 persoane;

numarul maxim al asociatilor este de 50 persoane.

Pentru reflectarea capitalului social, planul de conturi romanesc propune urmatoarele conturi:

"Separarea" capitalului social in cele doua conturi este justificata, daca avem in vedere urmatoarele momente:

momentul subscrierii titlurilor emise de societate de catre actionari / asociati si promisiunea de efectuare a unui aport in natura / numerar;

momentul varsarii efective a aportului promis.

Celor doua conturi de capital social li se pot alatura:

Primul din cele doua conturi are menirea de a reflecta drepturile sau obligatiile societatii fata de actionarii / asociatii sai.

Notiunea de prima de emisiune semnifica excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor / partilor sociale.

Ilustrarea operatiilor fundamentale referitoare la capitalul social este prezentata in cele ce urmeaza:

1. Societatea X emite 10.000 actiuni cu o valoare nominala de 1.000 lei, egala cu valoarea de emisiune:

2. Pentru actiunile subscrise anterior se aduce un aport in numerar, depus integral in contul bancar al societatii:

*5121 "Cont curent la banca in lei".

3. Simultan cu depunerea aportului promis are loc si transformarea capitalului social din categoria  "nevarsat" in "varsat":

4. Daca, cu ocazia emisiunii celor 10.000 de actiuni, valoarea nominala a acestora este de 1.000 lei /buc. si valoarea de emisiune egala cu 1.200 lei/buc, solutia contabila ar fi:

5. Aportul subscris la punctul 4 este varsat sub forma de materii prime (30%) si numerar (70%):

* 301 "Materii prime"

6. Transformarea capitalului social cu ocazia realizarii varsamantului promis:

7. Societatea X decide reducerea capitalului social prin rambursarea unei parti din acesta (1.000.000) catre actionari, plata facandu-se ulterior din contul bancar:

8. Primele de emisiune constatate anterior (vezi pct. 4) sunt incluse in capitalul social:

Implicatii	Conturi utilizate	Regula de functionare	Formula contabila	Modificari ale situatiilor fin. - ctb.
Cresterea capitalului social subscris varsat		P + C	2.000.000	+ Capital propriu
Scaderea primelor de emisiune	Analiza: Programarea strategica a unei afaceri Referat: Grupul Aquila - distributie active, transportul international si intern si a serviciilor logistice	P - D		- Capital propriu

Rezultatul

Analizat pe larg intr-un capitol distinct al lucrarii de fata, rezultatul este, probabil, informatia cel mai adesea solicitata despre o entitate, indiferent de utilizatorul avut in vedere.

Dintre ecuatiile de determinare a rezultatului, ne vom opri, in continuare, asupra comparatiei intre veniturile si cheltuielile apartinand perioadei analizate.

Pentru contabilizarea rezultatului, normalizatorii romani au propus urmatoarele conturi:

In ceea ce priveste primul dintre conturile prezentate, acesta are rolul de a grupa informatiile referitoare la rezultatul (profit/pierdere) exercitiului curent. Orice utilizare a profitului obtinut in exercitiul curent este reflectata cu ajutorul contului 129 "Repartizarea profitului". Atunci cand profitul/pierderea unui exercitiu raman nerepartizate, respectiv neacoperite la trecerea intr-o noua perioada de gestiune, ele sunt transferate din contul 121 "Profit si pierdere" in contul 117 "Rezultatul reportat".

Semnificatia soldului final diferit de zero al conturilor prezentate este urmatoarea:

Soldul final creditor al contului 121 semnifica profitul obtinut in exercitiul curent;

Soldul final debitor al contului 121 semnifica pierderea inregistrata in exercitiul curent;

Soldul final debitor al contului 129 ilustreaza utilizarile profitului exercitiului curent;

Soldul final creditor al contului 117 semnifica profitul exercitiului precedent ramas neutilizat;

Soldul final debitor al contului 117 semnifica pierderea exercitiului precedent ramasa neacoperita;

Ilustrarea operatiilor fundamentale referitoare la rezultat este prezentata in cele ce urmeaza:

1. Se vand marfuri unui client, cu un pret de vanzare de 5.000.000 lei:

* 411 "Clienti"

* 707 "Venituri din vanzarea marfurilor"

2. Se descarca din gestiune marfurile vandute, al caror cost de achizitie a fost de 3.000.000 lei:

* 371 "Marfuri"

* 607 "Cheltuieli privind marfurile"

3. La sfarsitul lunii curente (ex.: decembrie N) se determina rezultatul obtinut prin "inchiderea" conturilor de venituri si cheltuieli pe seama contului 121 "Rezultatul exercitiului":

Soldul final al contului 121 "Profit si pierdere" semnifica profitul obtinut de societate in perioada analizata.

4. Adunarea Generala a Actionarilor hotaraste repartizarea profitului obtinut in exercitiul N, dupa cum urmeaza: 50% catre actionari, sub forma de dividende si 25% catre rezervele societatii. Restul de 25% este reportat (transferat) in exercitiul urmator:

* 457 "Dividende de plata"

* 106 "Rezerve"

5. La inceputul exercitiului N+1 are loc "inchiderea" contului 129 "Repartizarea profitului":

Ca urmare a operatiilor economico-financiare contabilizate mai sus, cele trei conturi de rezultat se prezinta, la sfarsitul exercitiului N, astfel:

Dupa trecerea in T-urile corespunzatoare a formulei contabile de la punctul 5, soldurile conturilor 121 si 129 devin zero.

In situatia in care, la finele exercitiului N societatea ar fi inregistrat o pierdere reportata in exercitiul urmator, formula contabila ar fi fost inversa celei de la reportarea profitului (vezi punctul 4).

Determinarea rezultatului are loc la nivelul fiecarei luni, prin inchiderea pe seama contului 121 "Profit si pierdere" a tuturor conturilor de venituri (clasa 7) si cheltuieli (clasa 6) aferente lunii respective.

Rezervele

Incluse in grupa surselor proprii de finantare, constituite de societate pe seama profitului obtinut sau a altor surse proprii (ex.: prin includerea primelor de emisiune), rezervele sunt grupate in planul de conturi romanesc, dupa cum urmeaza:

Rezervele legale au drept sursa profitul brut obtinut de societate in limite prevazute de lege (actualmente 5% din profitul brut primeste aceasta destinatie pana cand totalul rezervelor legale ajunge sa reprezinte 20% din capitalul social in cazul societatilor cu capital autohton, sau 25 % din capitalul social in cazul societatilor cu participare de capital strain). Dincolo de aceste limite, sursa de majorare a rezervelor legale va fi reprezentata de profitul net.

Celelalte categorii de rezerve sunt constituite pe seama profitului net sau altor surse proprii potrivit statutului societatii (ex.: rezerve statutare) sau hotararilor adunarilor generale ale actionarilor.

Analiza rezervelor din reevaluare sau a celor de conversie nu consideram ca poate face obiectul lucrarii de fata, dat fiind dorinta autorului de a face impreuna doar primii pasi in "povestea contabilitatii".

Iata, in continuare, cateva din operatiunile economico-financiare referitoare la rezervele societatii:

1. In conformitate cu Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor o parte din profitul societatii, obtinut in exercitiul curent (1.000.000 lei), este repartizat catre "Alte rezerve":

2. Primele de emisiune inregistrate anterior (1.000.000 lei), cu ocazia unei majorari a capitalului social sunt incluse in rezervele legale ale societatii:

3. Adunarea Generala a Actionarilor hotaraste acoperirea pierderii exercitiului curent (1.000.000 lei) si a pierderii reportate din exercitiul precedent (2.000.000 lei) pe seama rezervelor legale constituite anterior:

4. In vederea majorarii capitalului social Adunarea Generala a Actionarilor hotaraste cresterea acestuia pe seama rezervelor legale ale societatii (1.000.000 lei):

II. Datoriile reprezinta obligatiile actuale ale societatii ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse ce incorporeaza beneficii economice.

Creditele bancare pe termen lung

Asigurarea surselor de finantare necesare desfasurarii propriei activitati poate fi realizata fie prin apelarea la proprii actionari/asociati, fie prin imprumuturi externe (ex.: credite bancare, imprumuturi obligatare etc.). Cu o piata bursiera aflata abia la primii sai pasi, mediul economic romanesc este caracterizat, in special, prin finantarea bancara. Delimitarea creditelor bancare aflate la dispozitia unei societati, este realizata in raport de perioada pentru care au fost primite aceste credite (ex.: credite pe termen scurt/credite pe termen lung) sau in raport de provenienta/garantarea lor (ex.: credite de la trezoreria statului, credite externe guvernamentale etc.).

Creditele bancare pe termen lung sunt reflectate cu ajutorul urmatoarelor conturi:

In ceea ce priveste contul 162 "Credite bancare pe termen lung" acesta este detaliat pe mai multe conturi sintetice (a se vedea planul de conturi).

Soldul creditor pentru cele doua conturi semnifica, de fapt, datoriile societatii fata de creditorul sau (unitatea bancara).

Operatii referitoare la creditele bancare pe termen lung:

1. Se primeste un credit bancar pe termen lung in suma de 10.000.000 lei:

* 5121 "Conturi la banci in lei"

* 1621 "Credite bancare pe termen lung"

2. Se restituie bancii o rata (2.000.000 lei) din creditul bancar primit anterior:

3. Se inregistreaza dobanda aferenta creditului bancar primit anterior (valoarea dobanzii este de 200.000 lei):

* 666 "Cheltuieli privind dobanzile"

4. Se achita bancii dobanda datorata:

5. Un credit bancar pe termen lung, primit anterior, in valoare de 10.000.000 lei, nu este rambursat la scadenta convenita initial:

* 1622 "Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta"

Imprumutul obligatar           

Imprumutul obligatar reprezinta o alternativa aflata la dispozitia unei entitati de a dobandi sursele de finantare necesare desfasurarii propriei activitati.

Obligatiunile sunt titluri emise de entitatea respectiva cu urmatoarele trasaturi:

confera detinatorului lor dreptul la o dobanda convenita cu ocazia achizitiei;

sunt rascumparate de catre emitent sau preschimbate in actiuni ale acestuia (cu acordul partilor) la scadente convenite initial (ex.: trimestrial, la sfarsitul intregii perioade pentru care au fost emise sau prin tragere la sorti);

eventuala rascumparare are loc la o valoare de rascumparare mai mare decat valoarea de emisiune;

in caz de faliment, societatea emitenta isi va achita mai intai obligatiile asumate fata de detinatorii de obligatiuni si, abia apoi, datoriile fata de actionarii sai.

Conturile utilizate pentru reflectarea aspectelor mentionate in legatura cu imprumutul obligatar sunt urmatoarele:

Conturile 161 "Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni" si 1681 "Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni" au menirea de a reflecta datoria asumata de emitentul obligatiunilor fata de detinatorii acestora. Notiunea de prime privind rambursarea obligatiunilor semnifica diferenta intre pretul de emisiune si cel de rascumparare a acestor titluri. Valoarea titlurilor ce au fost rascumparate de societate si urmeaza sa fie anulate este reflectata de contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate".

Sa exemplificam, in cele ce urmeaza, mecanismul imprumuturilor obligatare:

1. Pentru asigurarea unor surse de finantare suplimentare se emit 1.000 de obligatiuni cu o valoare de emisiune de 8.000 lei si o valoare de rascumparare de 1.100 lei:

* 461 "Debitori"

2. Contravaloarea obligatiunilor emise este incasata in numerar:

* 5311 "Casa in lei"

3. La nivelul fiecarui exercitiu se inregistreaza si achita in numerar dobanda aferenta obligatiunilor emise (50.000 anual):

4. Primele de rambursare a obligatiunilor sunt amortizate (trecute pe cheltuielile societatii) liniar, pe intreaga durata a imprumutului (3 ani):

* 6868 "Cheltuieli financiare cu amortizarea primelor"

5. La sfarsitul celor trei ani obligatiunile emise sunt rascumparate cu plata in numerar a valorii de rascumparare:

6. Obligatiunile rascumparate anterior sunt anulate: