Studiu de caz privind contabilitatea datoriilor salariale si sociale

S.C. SANTIERUL NAVAL CONSTANTA S.A.

1. Scurt istoric

Inregistrarea Ministerului pentru Lucrari Publice din 1892 ce face referire la Atelierul de Reparatii din Portul Constanta este considerata a fi "certificatul de nastere" al Santierului Naval Constanta.

Dezvoltarea ulterioara a Santierului Naval Constanta a cunoscut multe stadii, fiind an stransa legatura cu dezvoltarea portului Constanta.

Pana in anul 1950 principalele activitati ale Santierului Naval Constanta erau axate pe reparatii de nave.

Totusi, un moment semnificativ in istoria santierului il reprezinta lansarea primei nave constructie noua in mai 1936, iahtul "Crai Nou", cu o lungime de 12m.

Din anul 1950, pe langa activitatile de reparatii nave, Santierul Naval Constanta a inceput si un program de constructii. A fost marita semnificativ suprafata santierului, a fost construit un nou atelier de prelucrare si au fost achizitionate echipamente / instalatii noi, pentru a le suplimenta pe cele existente (inclusiv un doc plutitor cu o capacitate de ridicare de 15.000 tone).

In continuare, Santierul Naval Constanta a fost supus unui program intesiv de investitii.

Suprafata totala a ajuns la 67 ha si a inceput construcsia celor doua docuri uscate. In plus, au fost achizitionate macarale noi si echipamente de taiere si sudura.

De atunci, Santierul Naval Constanta a devenit un furnizor de incredere pentru vrachierele mari (55,000 / 65,000 / 165,000 tdw), cat si pentru petroliere avand capacitati de 85,000 / 150,000 tdw) pentru clienti romani si straini.

Toate navele construite dupa anul 1990 au fost livrate catre armatori straini. In plus, piata navelor mari a fost gradual inlocuita cu piata navelor de dimensiuni mici, nave specializate (containeriere, nave combinate Ro-Ro & containerier, nave pentru transport GPL, nave platforma de aprovizionare).

De la 1 octombrie 2002 Santierul Naval Constanta a fost complet privatizat.

La numai un an de la semnarea contractului de privatizare si preluarea sa am debitat prima tabla pentru prima nava, astfel revenind in piata constructiilor noi, dupa o perioada de activitate intensa a noii echipe manageriale, cat si a muncitorilor nostri, in aceeasi masura.

Obiectivul nostru este implementarea si mentinerea abordarii orientate catre calitate si productivitate in vederea satisfactiei clientilor. Strategia prezenta include optimizarea activitatilor santierului si a personalului, continuand programul intens de investitii inceput dupa privatizare, in vederea cresterii productivitatii, impreuna cu factori motivationali noi pentru angajatii nostri.

In consecinta, suntem increzatori ca aceste schimbari vor fi punctul de incepere al unei colaborari fructuoase cu santierul nostru.

1.1.Capital social, actionariat, actiuni

Capitalul subscris al societatii este de 11.942.023 RON si este impartit in 776.809 actiuni nominative, fiecare avand o valoare nominala de 25.000 RON.

Structura actionariatului este urmatoarea:

- SANTIERUL NAVAL CONSTANTA SA detine un numar de 34467 actiuni in total de 8.358.668 RON, reprezentand 69,999% din capitalul social al societatii.

- SIF II MOLDOVA detine un numar de 1.13162 actiuni in total de 2.835.405 RON, reprezentand 23,743% din capitalul social al societatii.

- Actionarii PPM detin un numar de 298.881 actiuni in total de 747.203 RON, reprezentand 6,257% din capitalul social al societatii.

- Managerul, domnul Stanculea detine 299 de actiuni in total de 747 RON, reprezentand 0,001% din capitalul social al societatii.

1.2. Scopul si obiectivele societatii

Domeniul principal de activitate al societatii este Constructii si reparatii nave.

Activitatea principala este reprezentata de constructia navelor maritime si fluviale, tehnice, comerciale si militare, propulsate sau nepropulsate, inclusiv echipamente navale.

Domeniul secundar de activitate include urmatoarele activitati:

- produse de dulgherie si tamplarie din lemn pentru constructii

- prelucrarea titeiului

- fabricarea gazului industrial

- turnarea fontei, a metalelor neferoase usoare, a altor metale neferoase

- constructii metalice

- fabricarea de motoare si turbine pentru industria hidroenergetica

- recuperarea deseurilor si resturilor metalice si nemetalice reciclabile

- comercializarea navelor si echipamentelor navale

- manipulari, depozitari

- activitati de curier

- inchirierea de mijloace de transport terestru si pe apa

- prelucrarea informatica a datelor

- activitati de proiectare, inginerie si alte activitati tehnice

- activitati de secretariat, dactilografiere, multiplicare si traduceri

- activitati de asistenta medicala

1. Gestiunea societatii

Este controlata de actionari, in conditiile legii, in nume propriu sau prin mandatari cu procura speciala si autentica, precum si de catre auditorul financiar.

Situatiile financiar - contabile si cele privind operatiunile societatii au fost elaborate in conformitate cu cerintele specifice stabilite de Ministerul Finantelor Publice si au fost verificate si certificate de auditorul financiar autorizat in conditiile legii.

1. Angajatii societatii

Personalul cu functii de raspundere este numit de Consiliul de Administratie, restul de personal putand fi angajat de Consiliul de Administratie sau de directorul executiv al societatii, pe baza autoritatii conferite acestuia de catre Consiliul de Administratie.

La data de 31.12.2007 numarul mediu de salariati care ajuta la realizarea obiectului de activitate al firmei este de 2.326, din care direct productivi 1606, 420 indirect productivi, si 300 reprezentand personalul TESA.

La data de 31.12.2008 numarul mediu de salariati care ajuta la realizarea obiectului de activitate al firmei este de 2.507, din care direct productivi 1889, 285 indirect productivi, si 333 reprezentand personalul TESA

La data de 31.12.2009 numarul mediu de salariati care ajuta la realizarea obiectului de activitate al firmei este de 2.686, din care direct productivi 2001, 348 indirect productivi, si 337 reprezentand personalul TESA.

Salarizarea se face conform legislatiei in vigoare si in conformitate cu Contractul Colectiv de Munca. Plata salariilor, impozitele pentru acestea si a cotei de asigurari sociale se va face potrivit legii.

Drepturile si obligatiile personalului societatii sunt stabilite prin contractul individual de munca si prin regulamentul de organizare si functionare al societatii si contractul colectiv de munca, aprobate de consiliul de administratie.

Se impune verificarea indeplinirii programelor de protectie a muncii si de reducere a riscurilor, astfel, societatea are organizat un program de protectie a muncii.

1.5. Produsele oferite pe piata

Principalele produse oferite de SC SANTIERUL NAVAL CONSTANTA sunt:

- tancuri chimice

- tancuri petroliere

- cargouri de marfuri generale

- nave portcontainer

- nave de aprovizionare platforme maritime

- nave de pescuit costier

- remorchere

- barje

- tancuri de buncheraj

In ultimii trei ani, activitatea de productie a fost structurata pe urmatoarele tipuri de produse: nave de aprovizionare platforme maritime, tancuri pentru produse chimice si petroliere, nave portcontainer.

In prezent se mentine aceeasi structura de produse si se va mentine si in perioada urmatoare, motivat de faptul ca programele de productie sunt stabilite in stransa legatura cu cererea de nave existenta pe piata internationala.

Se va pune totusi accent pe constructia navelor portcontainer considerata ca fiind o piata mai stabila din punct de vedere al cererii. Din informatiile preluate din Buletinul Informational al Asociatiei Europene a Constructorilor si Reparatorilor de Nave, 85% din comenzile armatorilor sunt reprezentate de tancuri produse chimice si petroliere si portcontainere.

2. Documentele contabile de evidenta a salariilor si alte drepturi de personal

Documentele contabile se intocmesc atat pentru operatii economice care produc modificari ale mijloacelor economice, cat si pentru a dovedi la o anumita data existenta mijloacelor, surselor si a proceselor economice.

Documentele sunt acte intocmite pentru operatiile economice in momentul efectuarii lor cu scopul de a dovedi infaptuirea acestor operatii precum si actele ocazionate de exercitarea functiilor organizatorice si administrative ale societatii.

Documentele contabile intocmite pentru evidenta salariilor sunt:

a). Foaia de pontaj, utilizata pentru a tine evidenta personalului privind prezenta la locul de munca, evidentiind masura in care salaratii respecta programul de lucru.

b). Stat de plata salarii, serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiei privind protectia sociala si a altor datorii, ca document justificativ de inregistrare in contabilitate.

c). De asemenea, angajatorul completeaza o serie de declaratii privind obligatiile la asigurarile sociale

Contabilitatea si fiscalitatea salariilor la S.C. SANTIERUL NAVAL CONSTANTA S.A.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul de ingrijire a copilului in varsta de pana la 2 ani.

Sunt asimilate salariilor in vederea impunerii

- veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari de servicii.

- indemnizatiile din activitatea desfasurata ca urmare a unei functii de determinare publica, stabilite potrivit legii.

- drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii.

- indemnizatia lunara bruta precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii sau societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome.

- sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica.

- sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in consiliul de cenzori.

- alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.

Retinerile pe statul de plata suportate de salariat sunt

- Contributia la CAS in procent de 10,5 %

- Contributia la fondul de somaj in procent de 0,5 %

- Contributia la CASS in procent de 5,5 %

Obligatiile patronale sunt urmatoarele

- Contributia la fondul de somaj, in procent de 0,5 %

- Contributia la CASS, in procent de 5,2 %

- Contributia la CAS, in procent de 20,8 %

- Contributia la fondul national de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, in procent de 0,15% si 0,85%

- Comision pentru gestionarea si verificarea cartilor de munca, in procent de 0,25 %

- Contributia la fondul de risc, in procent de 0,85 %

- Contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale 0,25 %

- Contributia la fondul de protectie speciala, retinandu-se ½ din salariul minim garantat

Bazele de calcul se vor obtine pe baza anumitor componente ale salariilor:

S₁ = salariul de baza, de incadrare (negociat), determinat din: cel inscris in contractul individual de munca (de incadrare) la care se adauga daca este cazul indemnizatia de conducere, salariul de merit, spor de stres, spor de fidelitate, suma fixa in lei pentru activitatea de profesor diriginte etc.

Uneori in componenta salariului de baza se mai includ si alte sporuri precizate de legi speciale.

S₁ va sta la baza determinarii anumitor sporuri si va intra in baza de calcul a anumitor obligatii salariale sau patronale, dar obligatoriu la determinarea contributiilor la fondul de somaj suportat de salariat.

In exemplul de mai jos se va considera S₁-1 ca fiind salariul de incadrare (negociat), iar S₁ va fi salariul de baza, adica S_1-1 la care s-au adaugat (unde este cazul) indemnizatii si alte sporuri care se includ in salariul de baza de incadrare.

S₂ salariul realizat aferent salariului de baza. Este salariul rezultat din salariul de baza (S₁) in functie de situatia salariatului in fiecare luna in parte (daca a fost sau nu la serviciu, daca si-a indeplinit obligatiile stipulate in contract, daca nu are retineri din salariu datorita unor abateri sau sanctiuni etc.). In mod categoric, cand salariatul este prezent la serviciu si isi indeplineste obligatiile contractuale, S₂ = S₁.

In exemplul de mai jos S_2-1 este salariul realizat aferent salariului de incadrare. S₂ va fi salariul realizat aferent salariului de baza de incadrare, adica S_2-1 la care s-au adaugat (unde este cazul) indemnizatii si alte sporuri care se includ in salariul de baza de incadrare aferent zilelor lucrate.

S₃ = veniturile cu caracter permanent, diferite de S₁, dar care se determina pe baza lui S₁ (spor de vechime, spor de fidelitate, spor de risc etc) sau care reprezinta o suma fixa. Subcomponentele lui S₃ stau la baza determinarii veniturilor cu caracter permanent aferente zilelor lucrate, a zilelor de concediu medical, a liberelor de concediu de odihna etc.

S₄ = venituri cu caracter permanent aferente zilelor lucrate (S₃ realizat)

S₅ = venituri cu caracter aleatoriu (prime, ore suplimentare intamplatoare etc)

S₆ = venituri din concediu de odihna

S₇ = venituri din concediu medical suportat de unitate in urmatoarele situatii:

- incapacitate temporara de munca - primele 7/12/17 zile, in functie de numarul N de salariati ai unitatii, respectiv N ≤ 20 21 ≤ N ≤ 100 N > 100.

- accident de munca, boli profesionale = din prima pana in ultima zi de incapacitate de munca, care nu sunt din vina salariatului.

S₈ = venituri din concediul medical suportat din CAS.

- incapacitate temporara de munca pentru boli obisnuite, din a 8/13/18 - a zi in functie de numarul de salariati ai unitatii.

- Accident de munca, boli profesionale - care sunt din vina salariatului, carantina, boli infectocontagioase din grupa A, tuberculoza, urgente medico - chirurgicale - din prima pana in ultima zi de incapacitate de munca.

- Concediu paternal, postnatal, concediu pentru ingrijirea copilului bolnav pana la implinirea varstei de 7 ani, respectiv 18 ani in cazul copiilor cu handicap, mai putin cel pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani pentru copiii cu handicap

S₁₀ = alte venituri cu exceptia veniturilor din concedii medicale pentru care nu se plateste CAS (drepturi de autor, participarea salariatilor la profit, prime si alte drepturi exceptate prin legi speciale).

S₁₁ = alte venituri neimpozabile (drepturile platite in cazul desfacerii contractului individual de munca, diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transfer in limite legale).

Pe baza acestor elemente se vor defini bazele de calcul pentru urmatoarele retineri salariale si obligatii patronale astfel:

Retinerile salariale:

Baza de calcul pentru

- 0,5% somaj -S₁ (0,5 % din salariul lunar brut)

- 10,5 % CAS - S₂+S₄+S₅+S₆ (in limita a 5 salarii medii brute pe economie, asa cum sunt stabilite anual prin legea bugetului)

- 5,5 % CASS - S₂ + S₄ + S₅ + S₆ + S₉ + S₁₀

- Impozit pe salariu -16 % x

Obligatiile unitatii:

Baza de calcul pentru:

- CAS rest plata - S2 + S4+ S5 + S6 (venitul realizat, fara veniturile obtinute sub forma de indemnizatii din concediul medical)

- 1,705 % Fondul national de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Baza de calcul pentru

- 0,5 % somaj, 5,5 % CASS, 0,25 % comision verificare carte de munca, 0,85 % fondul de risc, 0,25 % fondul de garantare a creantelor salariale - S₂ + S₄ + S₅ + S₆ + S₇ (adica total venituri

mai putin veniturile din concediul medical platit de CAS)

Contributia persoanelor juridice privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap: persoanele juridice care au un numar de cel putin 100 de angajati au obligatia de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de munca intr-un procent de cel putin 4 % din numarul total de angajati. Persoanele juridice care nu respecta aceste prevederi au obligatia de a plati lunar catre bugetul statului o suma egala cu salariul minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au incadrat persoane cu handicap.

Pentru determinarea veniturilor medii pentru o zi (sau o ora) de concediu de odihna, vom imparti veniturile cu caracter permanent (S₁ + S₃) la numarul de zile (ore) lucratoare din luna.

Pentru determinarea veniturilor medii pentru o zi de concediu medical, vom imparti:

- suma veniturilor corespunzatoare stagiului de cotizare realizat, adica S₂+S₄+S₅+S₆, la care se adauga, daca este cazul, drepturile de asigurari sociale (indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, de boli profesionale si accidente de munca, indemnizatia pentru cresterea copilului bolnav), de care s-a beneficiat, perioadele acestea fiind considerate asimilate stagiului de cotizare, adica S₇+S₈+S₉.

- la numarul de zile (ore) lucratoare din perioada de stagiu (asigurat si asimilat) urmand ca rezultatul sa fie inmultit cu coeficientul legal determinat in functie de caracteristica si tipul concediului medical.

Determinarea venitului mediu pe zi (sau ora) aferent indemnizatiei de conducere sau altor sporuri respectiv la numarul de zile (sau ore) lucratoare din luna.

De regula, sporul de vechime este diferentiat pe intervale de vechime, fiind o caracteristica de firma, (cu exceptia institutiilor publice pe care este reglementat).

Calculul concediului de odihna se face determinand salariul cu caracter permanent aferent unei zile lucratoare in perioada de concediu de odihna (salariul permanent / numarul de zile lucratoare din luna)

Daca concediul se desfasoara pe doua luni, calculul impozitului pe salarii se face separat pentru veniturile totale aferente fiecarei luni

Modul de determinare a bazei de impozitare a veniturilor din salarii si asimilate pentru un salariat care a incheiat contract individual de munca

Baza de calcul a impozitului pe salarii

Baza de calcul a impozitului pe salarii = Total venituri - [ 0,5% somaj (salariat) + 10,5 % CAS (salariat) + 5,5 % CASS (salariat) + (alte contributii obligatorii prevazute de lege daca este cazul) + deducerea personala.

In total venituri se includ si avantajele in bani sau echivalentul i lei al avantajelor in natura, numai daca acestea au fost considerate cheltuieli deductibile activitatii desfasurate de personal sau de unitatea care le-a acordat (evident cu exceptia veniturilor neimpozabile sau scutite).

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

Venitul net din salarii = venitul brut - [0,5 % somaj (salariat) + 10,5 % CAS (salariat) +     5,5 % CASS (salariat)]

Deducerea personala se stabileste in functie de venitul obtinut de salariat si in functie de cate persoane are in intretinere.

Sunt prezentate in continuare ipostazele in care se afla salariatii angajati cu venituri diferentiate: concediu de odihna, concediu medical, absente nemotivate etc.

1. ASTEFAN ION - salariul negociat este de 3867 RON, nu beneficiaza de alte sporuri si a lucrat in conformitate cu contractul de munca. Are un minor in intretinere.

Salariul negociat fiind identic cu salariul realizat, toate retinerile salariatului si obligatiile unitatii se vor face la 3867 RON. Se va tine cont ca are un minor in intretinere.

Obligatiile salariatului

- S₁ = salariul de incadrare = 3867 RON

- S₂ = salariul de incadrare realizat = 3867 RON

- Total ore luna = 168

- Total ore lucrate = 96

-Total ore concediu=72

- Total venit brut realizat din salarii = 3867 RON

Retineri pe stat

- somaj = 0,5% x 3867 = 19 RON

- CASS = 5,5% x 3867= 212 RON

- CAS = 10,5% x 3867= 406 RON

Venit net realizat = total venit brut realizat - retineri pe stat = 3867- 637= 3230 RON

Baza de calcul a impozitului = Venit net =3230

Impozit pe salarii = 3230 x 16% = 517 RON

Venit net = total venit brut realizat - (retineri pe stat + impozit) = 3230 RON

Obligatiile unitatii:

Baza de calcul pentru obligatiile unitatii va fi data de veniturile obtinute de salariat pentru zilele lucrate.

- CAS = 20,8% x 3867= 8033 RON

- utilizat pentru concedii medicale suportat din CAS = 0

- utilizat pentru plata CASS salariatului aflat in concediu medical = 0

- CAS rest plata = 8033 RON

-Contributia Fnuass=32.8695

- Somaj = 0,5% x 3867= 19.33 RON

- CASS = 5,2% x 3867 = 201.08 RON

- Fond de garantare pentru plata creantelor salariale = 0,25% x3867= 9.66 RON

- Fond de accidente si boli profesionale = 0,371% x 3867 = 134 RON

Total cheltuieli unitate = 1081,6 RON

. Inregistrarea retinerilor pe stat:

. Plata avans:

. Plata retinerilor pe stat:

. Achitarea restului de plata:                      

2. RESTEANU ECATERINA - salariu negociat 1682 RON. In luna ianuarie lipseste doua zile nemotivat. Are sotia in intretinere.

- salariul negociat fiind de 1682 RON, va constitui baza de calcul pentru somaj.

- salariul realizat corenspunzator zilelor lucrate este de 956 RON fiind calculat astfel: in luna ianuarie cu 23 de zile lucratoare salariatul castiga 1682 RON / 128 zile = 114 RON /zi. Cum 40zile a avut concediu medical, rezulta ca salariul realizat va fi de: 1682RON

- salariul realizat in aceasta situatie constituie baza de calcul pentru celelalte retineri suportate de salariat.

Obligatiile salariatului

- S₁ = salariul de incadrare = 1682 RON

- S₂ = salariul de incadrare realizat = 956 RON

- total ore luna = 168

- total ore lucrate = 128

- ore medical 100% = 40

- total venit brut realizat din salarii = 1682ON

Retineri pe stat

- somaj = 0,5% x 1682= 8 RON

- CASS = 5,5% x 1682 = 93 RON

- CAS = 10,5% x 1682 = 177RON

- Deducerea personala = 240RON

Venit net = total venit brut realizat - retineri pe stat = 1218

Baza de calcul a impozitului = venit net - (deducerea de baza + suplimentara)

1218 - 240 = 978 RON

Impozit pe salariu = 978 x 16% = 156 RON

Venit net = total venit brut realizat - (retineri + impozit) = 1682 - 156 = 1526 RON

Avans = 40% x 1218 = 487 RON

Rest plata = 1218 - 487 = 731 RON

Obligatiile unitatii

- CAS = 20,8% x 1682 = 350RON

- utilizat pentru concediu medical suportat din CAS = 472

- utilizat pentru plata CASS salariatului aflat in concediu medical = 472

- Fondul de boli si accidente= 0,85% x 1682 = 7 RON

- Somaj = 0,5% x 1682 = 8 RON

- CASS = 5,2% x 1682 = 87 RON

- Fond de accidente de munca si boli profesionale = 1,705% x 1682 = 7 RON

Total cheltuieli unitate = 483 RON

. Inregistrarea retinerilor pe stat:

. Plata avans:

. Plata retinerilor pe stat:

. Achitarea restului de plata:

PETRESCU MARIANA - salariul negociat este de 4535 RON, beneficiaza de o indemnizatie de conducere de 450 RON , are un spor de vechime de 20%, iar in luna ianuarie primeste o prima de 300 RON . Are o bunica in intretinere.

Salariul negociat este de 4535 RON .Adaugand indemnizatia de conducere de 450 RON, se va obtine salariul de baza de incadrare = 4985 RON

Castigurile permanente vor mai include sporurile de vechime 4985 x 20% = 997 RON

Veniturile permanente totale vor fi: 4985 + 997 = 5982 RON

Total castiguri din luna ianuarie vor fi: 5982 + 300 (prima) = 6282 RON

Obligatiile salariatului

- S = salariu de incadrare = 4535 RON

- Total ore luna = 184

- Total ore lucrate = 184

- Sporuri / venituri care se includ in salariul de baza:

- Indemnizatie de conducere = 450 RON

- S = salariu de baza = 4535 RON

- S = salariu de baza realizat = 4535 RON

- S = Sporuri care se calculeaza la salariul de baza

- cu caracter permanent = spor de vechime = 20 % x 4535 = 997 RON

- S = prime = 300 RON

- Total venituri brute realizate din salariu: 6282 RON

Retineri pe stat:

- somaj = 0.5% x 6282 = 31 RON

- CASS = 5,5% x 6282 = 346RON

- CAS = 10,5% x 6282 = 660 RON

Venit net = total venit brut realizat - retineri pe stat = 5245 RON

Impozit pe salariu = 5245x 16% = 839 RON

Venit net = total venit brut realizat-(retineri+impozit) = 4406 RON

Avans = 40% x 4406 = 1762 RON

Rest plata = 4406- 1762 = 2644 RON

Obligatiile unitatii

- CAS = 20,8% x 6282 = 1307 RON

- CAS plata = 1307 RON

- CAS de recuperat = 0

- Fondul de risc = 0,85% x 6282 = 19,907 RON

- CAS de plata = 1307 + 25 = 1332 RON

- Somaj = 0,5% x 6282 = 31 RON

- CASS = 5.2% x 6282 = 327RON

- Comision carte de munca = 0,75% x 6282 = 47 RON

- Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale = 0,25% x 6282 = 16 RON

- Fond de accidente si boli profesionale = 0,4% x 6282 = 25 RON

. Inregistrarea retinerilor pe stat:

. Plata avans:

. Plata retinerilor pe stat:

. Achitarea restului de plata:

CAPITOLUL IV

ANALIZA ACTIVITATII FIRMEI PE BAZA

Resurselor umane

5. Analiza potentialului uman

Munca reprezinta ca factor de productie, o activitate specifica umana desfasurata in scopul obtinerii de bunuri economice.

Functionarea oricarei activitati economico- sociala, este de neconceput fara prezenta si interventia omului, care nu este numai purtatorul unei nevoi de consum, ci si posesor al unor abilitati ce-i permit sa actioneze in scopul satisfacerii acestor nevoi.

In analiza gestiunii resurselor umane la nivel microeconomic, se are in vedere faptul ca munca se manifesta ca factor de productie numai in stare activa si nu sub forma unei resurse stocate. Ca atare, problematica analizei se circumscrie la asigurarea cantitativa cu forta de munca si eficienta utilizarii fortei de munca. Aspecte privind piata muncii- cerere si oferta -, corelatia dezvoltare- populatie, pregatirea fortei de munca, sunt abordate la nivelul macroeconomic si fac obiectul altor domenii ale stiintei economice.[1]

Viabilitatea economica a intreprinderii, performantele acesteia sunt dependente de volumul, structura si eficienta utilizarii resurselor umane, materiale si financiare.

Resursele umane, po fi abordatedin cel putin doua puncte de vedere:

- ca dimensiune si structura

- eficinta utilizarii personalului

5.1. Analiza circulatiei si fluctuatiei personalului

Dimensionarea rationala a numarului de personal constituie o problema deosebit de importanta in utilizarea lui eficienta si crearea conditiilor materiale pentru actiunea intregului complex de factori motivationali[2]

In intervalul de timp analizat, numarul de personal a inregistrat o crestere de 360 salariati (de la 2326 la 2686). Cresterea numarului de personal este rezultaul firesc al extinderii volumului de activitate al firmei. Pentru o analiza mai detaliata a cauzelor care au determinat aceasta situatie, trebuie sa evaluam comportamentul potentialului uman.

Pentru aceasta analiza s-au utilizat urmatorii indicatori:

- coeficientul intensitatii intrarilor - se calculeaza ca raport intre numarul de salariati intrati in intreprindere intr-un an si numarul total de salatiati in acel an.

- coeficientul intensitatii iesirilor - se calculeaza ca raport intre numarul de salariati iesiti din intreprindere intr-un an si numarul total de salariati din anul respctiv.

- coeficientul circulatiei totale - se calculeaza ca raport dintre suma intrarilor si iesirilor de salariati si numarul total al acestora.

- coeficientul flutuatiei fortei de munca - se calculeaza raportand numarul lucratorilor plecati din proprie initiativa si prin desfacerea contractului de munca la numarul total de personal.

Analizand datele din tabelul de mai sus, coeficientul intensitatii intrarilor inregistreaza valori sensibil mai mari fata de valorile coeficientului iesirilor, ceea ce conduce la o crestere sensibila a numarului de personal.

Iesirile de personal din intreprindere sunt datorate in mare masura trecerii in somaj a unui numar relativ mare de personal, precum si transferurilor.

Coeficientul de fluctuatie inregistreaza valori foarte mici demonstrand un grad mare de stabilitate a fortei de munca.

Dinamica efectivului de personal pe total si categorii are menirea de a pune in evidenta dimensiunea potentialului tehnic- economic legata de acest factor de productie, in raport de realizarile perioadelor anterioare si necesarul prestabilit. In consecinta, se stabileste modificarea absoluta (ΔN), pe total personal si categorii.

ΔN = N₁ - N₀

in care N- reprezinta numarul de personal (mediu sau scriptic) realizat (1) si cel din baza de comparatie (0).

Pe baza datelor furnizate de directia de resurse umane din cadrul intreprinderii, informatiile necesare analizei pot fi structurate astfel:     

Din punct de vedere structural, ponderea cea mai mare o au muncitorii (83,53% in anul 2004, 83,57% in anul 2006 iar in 2007, 84%), iar in cadrul acestora, mucitorii direct productivi.

De asemenea, pe categorii socio - profesionale si din punct de vedere al pregatirii, situatia inregistrata este urmatoarea:

Grafic, structura personalului in anul 2007, este rerezentata in felul urmator:

In ceea ce priveste structura personalului cu studii superioare se remarca ponderea determinanta a inginerilor, peste 60%, in timp ce ponderea economistilor este de aproximativ 30%.

Productivitatea muncii, indicator ce reflecta eficienta utilizarii resurselor umane, a inregistrat o crestere cu 45% in 2008, iar in 2009, o crestere cu doar 0,07% fata de 2007. Cauza care a generat-o este, in principal, cresterea cifrei de afaceri, determinata la randul ei de achizitionarea unor utilaje noi, performante si de imbunatatirea calificarii salariatilor.

Un element de evidentiere a utilizarii resurselor umane si, in general, a eficientei firmelor il reprezinta maniera de respectare a unor corelatii intre principalele obiective si rezultatele obtinute din realizarea lor. Doua dintre aceste corelatii sunt de ordin cantitativ si se reflecta in dinamica unor indicatori cantitativi.

I_CA = indicele CA

I_FS = indicele fondului de salarii

I_NS = indicele numarului de salariati

O alta corelatie este de ordin calitativ si exprima raportul dintre doi importanti indicatori de eficienta : productivitatea muncii si salariul mediu.

Acesti indici sunt calculati in tabelul urmator:

Asa cum rezulta din tabelul de mai sus, in perioada analizata, corelatiile nu sunt respectate si

Aceasta situatie nefavorabila poate avea doua explicatii :

a. Productivitatea muncii nu a inregistrat o crestere reala ci acest spor se datoreaza in mare masura inflatiei. Rezulta urmatorul lucru : cresterea cifrei de afaceri nu s-a realizat exclusiv ca urmare a cresterii productivitatii muncii, ci in principal, datorita influentei preturilor.

b. Pe de alta parte, in anul 2009 a avut loc o crestere mare a salariilor fara ca aceasta sa fie fundamentata pe o crestere reala a productivitatii muncii. Aspectul este considerat negativ, stiut fiind faptul ca, intr-o economie de piata salariul trebuie sa creasca doar ca urmare a cresterii productivitatii muncii si intr-un procent mai mic decat indicele cresterii acesteia.

5. Analiza cheltuielilor cu personalul

In cadrul acestei etape, se urmareste cunoasterea evolutiei si tendintei unor asemenea categorii de cheltuieli, in raport si de actiunea unor factori conjuncturali, folosindu-se ca indicatori ponderea in totalul cheltuielilor si nivelul la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv cifra de afaceri.

Cat priveste structura cheltuielilor cu personalul, aceasta poate avea in vedere mai multe criterii, cum ar fi:

- elementele componente, salarii tarifare, respectiv, negociate, sporuri acordate (pe categorii), premii, taxe de protectie sociala, impozite etc., prezinta importanta in delimitarea cheltuielilor care sunt reglementate prin acte normative, si asupra carora firma nu poate actiona;

- categorii de personal (muncitori, ingineri, economisti etc.) sunt utile pentru marcarea mutatiilor care s-au produs in structura personalului, pentru eventuale comparatii cu firme similare;

- formele de salarizare practicate, pentru a caracteriza eficienta acestora;

- in raport de modul de includere in costuri, este necesara in localizarea rezervelor existente pentru sporirea eficientei cheltuielilor cu salariile.

Caracterizarea situatiei generale a fondului de salarii se face pe baza modificarii absolute si relative a acestuia. Modificarea absoluta a fondului de salarii (∆Fs) se calculeaza astfel:

∆Fs = Fs₁ - Fs₀

unde Fs₀ - fond de salarii din baza de comparatie (plan sau anul precedent);

Fs₁ - fond de salarii realizat.

∆Fs_2008/2007 = Fs₂₀₀₈ - Fs₂₀₀₇ = 38.283 - 2786 = 1497

∆Fs_2007/2006 = Fs₂₀₀₉ - Fs₂₀₀₈ = 4696 - 38.283 = 6413

Cresterea absoluta a fondului de salarii se explica, in primul rand, prin sporirea volumului de activitate si a salariului mediu tarifar pe unitatea de timp munca. De asemenea, aceasta crestere poate fi rezultatul modificarilor intervenite in structura personalului in functie de pregatirea profesionala, gradul de calificare, vechimea neintrerupta in munca.

Modificarea relativa a fondului de salarii se determina dupa relatia:

∆Fs = Fs₁ - Fs_a , unde Fs_a=

unde Fs_a - reprezinta fondul de salarii admisibil;

I_Qe - indicele volumului de activitate exprimat prin productia exercitiului.

Fs_a2008= = 41.306,77

Fs_a2009=

∆Fs₂₀₀₈ = Fs₂₀₀₈ - Fs_a2008 = 38.283 - 41.306,77 = - 023,77

∆Fs₂₀₀₉ = Fs₂₀₀₉ - Fs_a2009 = 4696 - 4036,93 = 659,07

Fs₂₀₀₈ < Fs_a2008 si Fs₂₀₀₉ > Fs_a2009 de unde rezulta o economie relativa in anul 2008. In 2009  a avut loc o depasire relativa a fondului de salarii.

CONCLUZII

Legislatia din Romania vine in sprijinul persoanelor defavorizate, acordand diferite facilitati angajatorilor care incadreaza in munca aceste categorii de persoane .

Categoriile de persoane care sunt defavorizate sunt persoanele in varsta, absolventii unor institutii de invatamant, persoanele aflate la o varsta apropiata de pensionare, precum si cele cu handicap.

Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, care a intrat in vigoare la data de 1 martie 2002, stimuleaza atat somerii sa isi caute un loc de munca, cat si agentii economici in vederea infiintarii a noi locuri de munca.

Una din masurile de stimulare se refera la angajatorii care incadreaza in munca, pe perioada nedeterminata, absolventi ai unor institutii de invatamant .Conform art. 80 din lege[1], angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant primesc lunar din bugetul asigurarilor pentru somaj, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o suma de bani, care difera in functie de gradul de scolarizare al acestora, dupa cum urmeaza :

1 salariu de baza minim brut pe tara, ce se afla in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii;

1,2 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal.

1,5 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant superior.

Cat despre Santierul Naval Constanta a inregistrat anul trecut un profit brut de peste 17 milioane lei, dupa ce in 2005 si 2006 inregistrase pierderi, iar cifra de afaceri a scazut cu 19%, sub 300 milioane lei.

Santierul Naval Constanta a terminat anul trecut cu un profit brut de 17,32 milioane lei, dupa ce incheiase anul 2006 cu pierderi nete de 16,31 milioane lei. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a scazut cu 19,4%, pana la 297,9 milioane lei, de la 369,7 milioane lei.

Activele totale ale societatii la sfarsitul anului 2007 au inregistrat o crestere de aproximativ 6 milioane lei datorita investitiilor realizate prin punerea in functiune a unui complex de locuinte necesar cazarii personalului de la subcontractori si realizarea amenajarilor de vestiare si birouri necesare personalului muncitor din societate.

Cresterea productiei in curs de executie si diminuarea creantelor comerciale comparative cu anul precedent se datoreaza modificarilor politicilor contabile in sensul eliminarii raportarii in cifra de afaceri a realizarilor partiale a comenzilor in functie de gradul de realizare a acestora.

Cresterea volumului de activitate a societatii a fost sustinuta atat de finantarea din credite bancare, dar in cea mai mare parte a fost sustinuta de avansuri de catre grup pentru corpurile de nava care sunt livrate catre santierele din cadrul acestuia. Astfel ca finantarea activitatii in anul 2007 a fost in proportie de 17% din credite comerciale, 48% avansuri de la grup si 35% incasari la livrarea navelor.

Dupa 2 ani in care societatea a inregistrat pierderi, la sfarsitul anului 2007, s-a inregistrat un profit de 17.321.277 lei, respective cu 131,92% fata de prevederile din Bugetul de Venituri si Cheltuieli, profit propus a fi utilizat conform legislatiei pentru acoperirea pierderilor din anii precedenti.

Numarul mediu de angajati a crescut usor de 2.507 persoane la finalul lui 2006, la 2.686 la sfarsitul anului trecut. 2005 Santierul Naval Constanta SA, unul dintre cei mai mari cinci producatori mondiali de nave

Anul 2007 a fost pentru Santierul Naval Constanta unul deosebit din toate punctele de vedere. Dupa ani de bilant financiar negativ, societatea a trecut pe profit. Pe de alta parte, productia a crescut cu 65 %, iar aici e vorba de tabla prelucrata care a atins o cota de aproape 50.000detone.

Chiar si in aceste conditii, platforma Santierul Naval Constanta are un deficit de personal calificat care bate spre 600 de oameni. Evident anumite categorii de personal, sudori si lacatusi navali, in special.

Din pacate cresterea productiei nu s-a datorat unei cresteri a productivitatii muncii, foarte departe de cea din alte santiere navale. Si as da un exemplu - un santier din Olanda, unde o tona de tabla este prelucrata in 21 de ore pe cand la noi in 96 de ore

Chiar si in aceste conditii de productivitate scazuta, care este oarecum justificata de o discrepanta uriasa de tehnologie utilizata de muncitorul olandez, si cel constantean, santierul de la Constanta are incarcare si de la an la an mai mare.

BIBLIOGRAFIE

1. I. Andone, N. Tabara, "Contabilitate, Tehnologie si Competitivitate", Editura Academiei

Romane Bucuresti 2006;

2. F. Moisescu, "Bazele Contabilitatii", Editura Universitatii 'Dunarea de Jos'din Galati,

2007;

O Bojian , "Contabilitatea financiara a intreprinderii" ,Editura Universitara;

L. Popescu, "Salarizarea Persoanelor", Tribuna Economica, Bucuresti 2007;

5. B. Pantea, "Directivele Europene", Editura Inteloreda 2006, Deva, 2006;

6. Feleaga Liliana, Feleaga Niculae, Contabilitate consolidata. O abordare europeana si

internaŃionala, Editura Economica, Bucuresti, 2007

7. Lambru B, "Contabilitatea intreprinderii" , Ediția a VIII-a, Editura Fundației Andrei Laguna,Constanța,2006;

8. Georgeta, Dragomir, "Finante publice", Galati, 2005;

9. A. Hutupasu , " Salarizarea personalului",  Editura Tribuna Economica 2006;

10. Chebac N., Contabilitate financiara aprofundata, Editura Fundatiei Academice "Danubius" Galati, 2006

11. C. Afanase, "Audit intern" , Universitatea 'Dunarea de Jos' din Galati, 2007;

12. Georgeta Dragomir coautori Afanase Constantin, Ariton Doinita.

Management organizational financiar-contabil si al resurselor umane, vol. 2 - Editura AIUS, Craiova, 2005, Universitatea 'Dunarea de Jos' Galati

1 F.Moisescu , "Contabilitate Financiara", Universitatea 'Dunarea de Jos' din Galati, 2007;

1 D. Ariton, "Strategii financiare ale firmei", (Financial Strategies ofCompanies) ISBN 978-973-7845-62-7, Publishing House Europlus, GalaŃi,

2007

15. E. Mereuta, "Bilanturi Contabile", Universitatea 'Dunarea de Jos' din Galati, 2007;

16. Codul de procedura fiscal, actualizat la 1 ianuarie 2010;

17. Revista Tribuna economica, ianuarie 2010;

18. Revista, Curier fiscal, ianuarie 2010;

19.***Codul Muncii din 201.2003, versiune actualizata la data de 02.06.2010

20. *** Legea 12/2000 privind Sistemul Public de Pensii si alte drepturi de asigurari sociale,

actualizata si modificata actualizata prin Legea 273/2009

21.*** Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea

ocuparii fortei de munca, modificata prin O.U.G nr. 4/2010

22*** Legea 95/2007 privind Reforma in Domeniul Sanatatii;

2***Legea 346/2002 privind Asigurarea pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale,

cu actualizarile si modificarile ulterioare, versiune actualizata la 10.11.2008

2 *** Ordinul M.M.S.S.F 701/2003 privind modificat si completat prin Ordinul MMSSF

27/2005;

25.***Ordinul nr. 1850 din 7 ianuarie 2005 Registre si formulare financiar- contabile.

26.***O.U.G. nr. 138 din 29.12.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003

privind Codul Fiscal;

27. ***O.U.G. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului;

28. www.cdep.ro

29. www.univ-danubius.ro