Avantajele economice ale migratiei pentru munca in anii tranzitiei

Avantajele economice ale migratiei pentru munca in anii tranzitiei

Daca nu ar fi intervenit aceasta miscare de amploare incredibila, Romania s-ar fi confruntat cu o criza economica si sociala de proportii greu de imaginat, care s-ar fi rasfrant asupra intregii stari a societatii romanesti si chiar asupra calendarului aderarii Romaniei la UE. Euronavetistii au eliberat locuri de munca, au dus rata somajului la un nivel foarte scazut pentru starea economica si sociala din Romania. Cele 4-5 miliarde de euro intrate anual in tara de la cei plecati au fost sursa de venit (in multe cazuri, unica sursa) pentru alte cateva milioane de romani carora le-au ameliorat standardul de viata, au dus la explozia constructiei de locuinte si a vanzarilor de echipamente si bunuri destinate dotarii acestora, a numarului de autoturisme, au creat locuri de munca, au stimulat consumul. Intr-o alta masura benefica a migratiei se poate constata ca romanii migranti, traind in tari cu grad ridicat de civilizatie, vad si invata spiritul civic din jurul lor, respectul legii, ordinea, curatenia, atitudinea fata de munca, toate acestea reprezentand un mare castig pentru Romania.

si implicatiile sale demografice

Daca perspectiva economica, sociala si culturala a migratiei pentru munca este predominant pozitiva, nu acelasi lucru se poate spune si despre perspectiva demografica a fenomenului. Perspectiva demografica imbraca mai multe aspecte negative si se constituie intr-un pret care trebuie platit. Statistic vorbind, euronavetistii, sunt persoane tinere: aproximativ 40% plecati in perioada 1996-2006 si aproximativ 50% cei plecati in anii de exod masiv 2002-2006. Proportia celor necasatoriti este de 82% in randul celor cu varste cuprinse intre 15-24 de ani si de 23%, in randul celor cu varste cuprinse intre 25-39 de ani. Plecand in strainatate, multi dintre ei isi amana casatoria si, implicit, aducerea pe lume a copiilor. Pericolul cel mai mare este acela ca dupa ce ajung in strainatate, o parte dintre cei plecati nu vor sa se mai intoarca, acestia facand tot posibilul sa-si regularizeze sederea si sa-si obtina documente de sedere nelimitata (recurgand chiar la casatorii mixte, de convenienta).

mod firesc, diminuarea ori stoparea declinului demografic ar trebui sa se realizeze prin
rezultatul combinat al imbunatatirii celor trei factori importanti:
- cresterea natalitatii
- scaderea mortalitatii
- reducerea migratiei externe.
Cele trei fenomene au insa, determinari diferite.
Avand in vedere ca mortalitatea este un indicator stabil, iar natalitatea presupune modalitati
de interventie in evolutia sa, migratia externa devine un element de importanta majora pentru influentarea structurii populatiei.
Cresterea nivelului migratiei internationale se datoreaza in principal datorita transformarilor
sistemului legislativ, si anume libera circulatie a persoanelor.
Se pot distinge doua perioade:
- 1990-1992 etapa etnicitatii si apartenentei religioase, in aceasta perioada au plecat etnicii
germani si maghiari catre tarile de origine ale stramosilor lor. Zonele cu concentrare etnica: Transilvania, Banatul
- 1993-2000 etapa preponderentei migratiei definitive a romanilor
- dupa 2000 etapa motivatiei de ordin economic, manifestata prin migratia externa temporara
pentru munca
Dupa 1992, numarul emigrantilor legali a scazut continuu, datorita optiunii alternative pentru
forme ale migratiei temporare.
Un alt aspect de natura demografica, ce nu trebuie ignorat atunci cand se estimeaza costurile
migratiei definitive, il reprezinta emigratia populatiei feminine de varsta fertila. Pierderea de potential uman este in cazul femeilor mai mare, emigratia legala in randul femeilor fiind mai mare.
Structura migratiei pe grupe de varsta evidentiaza tendinta mai mare de plecare a persoanelor
cu varsta de munca, cei care au de fapt, cele mai mari oportunitati de realizare profesionala. Asfel, aproximativ 50% din numarul emigrantilor au fost persoane cu varste cuprinse intre 26-39 ani, persoane deja formate, cu potential de munca. In ultimii ani, "vanarea creierelor" a facut ca ponderea populatiei din grupele de varsta 18-24 de ani, absolventi sau in ultimii ani de scoala, cu perspective sau potential de munca, sa creasca la 14%. Absolventii invatamantului superior reprezinta aproximativ 10-12% din totalul persoanelor emigrate legal. Emigrantii cu studii profesionale si tehnice reprezinta aproximativ 9%. O treime din totalul emigrantilor o detin persoanele care au absolvit doar scoala primara sau gimnaziul, iar dintre acestia o pondere insemnata o detin copii si adolescentii care au emigrat impreuna cu familia.
Migratia externa pentru munca are caracter temporar. Cei implicati in aceasta miscare
migratorie legala fac parte din trei mari categorii de forta de munca:
- forta de munca de inalta calificare, din categoria de varsta 25-40 ani
- forta de munca cu un nivel mediul de calificare, cu specializari in domeniile: constructii
(Germania), sanatate ( Italia, SUA, Canada, Elvetia), hotelier, alimentatie publica ( piata occidentala)
- forta de munca necalificata sau semicalificata in activitati din agricultura, salubritate,
constructii (Spania, Portugalia, Grecia)
Preocuparile actuale ale statelor membre UE se indreapta catre gestionarea eficienta a
migratiei fortei de munca. Se estimeaza ca in urmatoarele doua decenii principalele tendinte ale migratiei din Romania vor fi:
- cresterea fluxurilor de forta de munca catre spatiul UE
- o migratie preponderent temporara, pentru munca, comparativ cu cea permanenta
- se va diminua migratia ilegala sau necontrolata, in favoarea celei legale care asigura o mai mare siguranta a castigurilor.

Optiuni posibile

- imbunatatirea sistemului de evidenta a migratiei externe si evaluarea reala a populatiei
migrante
- infiintarea de institutii/departamente de cercetare si lansarea de programe speciale prioritare
de cercetare si elaborare de politici privind migratia
- marirea resurselor care pot fi alocate pentru redresarea fenomenului
- restructurarea fortei de munca
- investitia in forta de munca
- analiza volumului si structurii ocuparii, la nivel national si regional
- elaborarea de politici tintite pe varste si categorii profesionale
- elaborarea unei strategii pe tremen mediu si lung privind migratia.

Sursa: - "Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei. O perspectiva din anul 2007 asupra populatiei Romaniei in secolul 21"; Institutul National de Cercetari Economice Centrul de Cercetari Demografice "Vladimir Trebici", Editura Alpha MDN 2007, Vasile Ghetau
- "Cartea Verde a Populatiei"; Comisia Nationala pentru Populatie si Dezvoltare, 2006

In descrierea realitatii sociale a Europei de astazi, este de asemenea important sa admitem ca,

din perspectiva comunitatilor de imigranti, dintre care un numar important sunt astazi cetateni

cu drepturi depline ai statelor membre din Uniunea Europeana, soarta pe care le-a rezerva

societatile noastre lasa de dorit. In ciuda progresului inregistrat in abordarea unor probleme

precum rasismul si intoleranta explicite, mai raman inca probleme foarte importante privind

discriminarea, somajul si accesul la servicii publice decente cum ar fi locuinta, sanatatea si

scoli de calitate. Problemele sunt deosebit de serioase in ceea ce-i priveste pe imigrantii fara

documente, care nu se afla in totalitate inclusi in statistici si care, din punct de vedere tehnic

sunt "ilegali"; in plus, parerile sunt impartie in ceea ce priveste tratarea acestor cazuri. Chiar

si comunitatile create ca urmare a migratiei, care dispun de un statut legal recunoscut si care

cuprind un numar insemnat de cetateni europeni, pot inregistra un somaj ridicat si rezultate

scolare slabe68. De exemplu, in Olanda doua treimi din populatia adulta au in general un loc

de munca, dar acest lucru este valabil pentru numai 40% dintre olandezii de origine marocana.

Un procent de 60% dintre marocani abandoneaza scoala cu putine sau fara calificari: doar

10% dintre "olandezii nativi" procedeaza la fel69. In Germania, mai putin de unul din zece

germani de origine turca urmeaza cursurile unei universitati fata de patru din zece "germani

nativi". Chiar si in Suedia, unde sistemul educational inregistreaza pentru cea de-a doua

generatie de imigranti rezultate egale cu "suedezii nativi", membrii comunitatilor de imigranti

au dificultati mult mai mari in a obtine un loc de munca decent. Iar in noile state membre

exista o populatie nativa de cel putin 10 milioane de rromi care sunt permanent dezavantajati.

Toate aceste motive solide au determinat Uniunea Europeana sa preia conducerea in lupta

contra discriminarii.

Dar mai este si un aspect mai putin placut privind realitatea sociala a Europei care trebuie sa

fie recunoscuta inainte de a gasi o solutie in cazul sau: problemele grave de integrare in

comunitatea gazda70. Un procent de 25% din cetatenii UE15 resping propunerea ca este bine

ca o societate sa fie constituita din persoane care provin din rase, religii sau culturi diferite;

48% sunt de parere ca lucrurile ar sta mult mai bine intr-o tara daca marea majoritate ar avea

aceleasi obiceiuri si traditii; 60% sunt de parere ca exista unele limite privind numarul

persoanelor apartinand unor rase, religii sau culturi pe care le poate accepta o societate71.

Atitudinile specifice adoptate de cetateni variaza de la un stat membru la altul, dar atitudinile

cele mai raspandite vizeaza o oarecare precautie manifestata de populatia majoritara fata de

migranti si o ostilitate deschisa catre o minoritate. Jumatate dintre "olandezii nativi" adopta de

douazeci de ani o atitudine rezervata sau ostila fata de ideea de a avea vecini de alte origini:

Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii

Cifrele au scazut la aproximativ 40% la mijlocul anilor '90, pentru a atinge procentul de peste

55% cu Pim Fortuyn72. Imaginea pe care o au "olandezii nativi" despre musulmani este de

regula negativa. Britanicii pretind ca au mai multa toleranta fata de Islam, dar ei sunt extrem

de revoltati fata de ceea ce considera ei a fi nedreptate in modul in care persoanele care

solicita azil politic si alti migranti "abuzeaza" de statul bunastarii73.

In Europa, cele mai ferme ingrijorari privind integrarea sunt exprimate de populatia varstnica

s nu de cea tanara; persoanele mai putin educate, muncitori si persoanele cu venituri mici.

Aceste grupuri particulare percep migratia ca avand un puternic impact negativ asupra

bunastarii lor: muncitorii necalificati care se confrunta cu o noua concurenta pentru locuri de

munca, ce poate diminua salariile; tinerele cupluri care sunt in cautarea unui apartament pe

care sa il inchirieze in centrul orasului; parintii care descopera ca au un copil care invata intr-o

clasa unde se vorbesc mai multe limbi; numarul mare de operatii chirurgicale; persoanele

varstnice care traiesc pe cont propriu si care intampina dificultati in relationarea cu noii vecini

apartinand unor culturi diferite.

Ingrijorarea publica este adesea legata de dimensiunea si viteza fenomenului si nivelul

individual de contact personal. Cartierele deja marcate de o diversitate etnica au tendinta de a

adopta o atitudine mai pozitiva fata de imigranti, in comparatie cu cele in care exista mai

putini imigranti. Este important sa recunoastem ca aceste atitudini exista, chiar si acolo unde

ele sunt fondate pe neintelegere si perceptii false, dar ele nu ar trebui sa justifice prejudiciul

sau sa scuze exagerarea impactului migratiei asupra problemelor sociale preexistente. Datele

trebuie sa fie recunoscute, iar problemele abordate corespunzator fara a provoca isterie. De

exemplu, experienta in tari ca Danemarca arata ca rezultatele economice bune si un model

functional al prosperitatii nu garanteaza prin ele insele integrarea eficace a imigrantilor si

minoritatilor etnice. Se impune elaborarea unor programe destinate integrarii pe baza de

obiective pentru tinerii imigranti din scoli si pentru a combate discriminarea. "Minoritatile

etnice" nu mai pot fi tratate ca un bloc omogen. De exemplu, copiii de origine indiana au, in

medie, rezultate mai bune astazi decat copiii albi din scolile britanice, dar acest lucru nu este

valabil in medie si pentru copiii originari din Pakistan si Bangladesh.

O provocare si mai mare este cea culturala. In mai multe state membre, se pare ca un numar

tot mai mare de persoane sunt de parere ca invatarea limbii "native" ar trebui sa fie o obligatie

sociala. Dar exista multe posibile zone tensionate determinate de valori si obiceiuri. Episoade

precum caricaturile daneze indica nivelul sensibilitatilor in joc. Exista posibile conflicte

determinate de atitudinile fata de femei, casatoriile aranjate, portul baticului si egalitatea

homosexualilor, toate dintre acestea putand fi aprige si creand diviziuni. Nevoia de dialog si

intelegere universala este imperioasa, in special in ceea ce priveste granitele dintre

convingerile private si drepturile publice si pe fondul respectului pentru valorile fundamentale

si guvernarea legii.

Persoanele care au lansat atacurile cu bomba in Londra la data de 7 iulie erau aparent

integrate ca si cetateni britanici. Sentimentele respingerii de catre societatea-gazda sunt foarte

complexe, dar intelegerea lor este vitala. Acestea nu reprezinta probleme ale migratiei, ci

probleme sociale care apar intre cetateni. Marea majoritate a societatilor europene au fugit

pana acum ceva timp de dezbaterile privind obligatiile pe care le implica cetatenia - pe care le

au pe de o parte imigrantii si minoritatile etnice si populatia nativa pe de alta parte. Se simte

nevoia de intelegere, toleranta fata de diferente si dialog, nu grandomanie.

Implicatiile negative ale tensiunilor nerezolvate si nivelele ridicate de negativitate indreptata

catre persoanele alaturi de care europenii traiesc sunt o provocare pentru idealurile de

coeziune sociala si comunitate puternica care reprezinta o parte conventionala din valorile

noastre si discursul politic. Intr-adevar, asocierea migratiei cu probleme de rasa, etnicitate si

religie trezeste la viata un numar mare din vechii demoni din trecutul Europei care, asa cum

au subliniat mai multi istorici, erau raspanditi in multe culturi europene, dar sunt ferm respinsi

de UE in prezent.

Concluzii

Orice exercitiu de acest tip se incheie cu reliefarea unor "probleme": acesta nu ar avea nicio

credibilitate daca le-ar evita. Societatile europene se confrunta cu multe provocari sociale

majore. Economia fondata pe cunoastere poate parea amenintatoare pentru persoanele cu

putine calificari si care au putine ambitii in ceea ce priveste educatia. Somajul si inactivitatea

• Pastrarea constiintei nationale la ei si la descendenti, sentimentul de apartenenta si solidaritate
• Emigram mai intii corporal, sufletul ramine acasa si dureaza uneori o vesnicie pina ne urmeaza, astfel ca traim in si din amintiri. Interesant este ca incepem sa ne amintim involuntar lucruri demult uitate. Inconstientul reia secvente ale trairilor anterioare pentru a suplini pe cele frustrante si mai ales pentru a sustine sentimentul identitatii aflat in deriva.

Se schimba paradigmele de evaluare, renasc interese sau placeri acolo unde au fost respingeri sau repulsii, de ex.: acasa stingeam radioul la muzica populara insa in Germania am inceput s-o ascult cu nostalgie! Personal mi-au trebuit peste zece ani ca dorul de acasa sa nu ma doara si dupa 89 nu a trecut niciodata un an fara sa merg in Romania. Prietenilor care ma ironizau usor cu concediile mele mereu acasa le spuneam ca ma duc sa-mi ud radacinile inconstientului, foarte necesar recalibrarii psihice.

Intr-o familie pot apare schimbari de satus si rol, dupa cum se obtine mai repede o anumita pliere la mediu. Daca unul reuseste sa invete mai repede limba, sa se simta mai bine cu mentalitatea si rigorile de aici, sau cistiga mai mult decit celalalt, pot apare disensiuni si pot fi reluate conflicte mai vechi refulate. Flexibilitatea suprasolicitata de ritmul adaptarii determina un fenomen recurent de rigidizare a altor conduite si convingeri mai vechi, adica devenim mai conservativi decit eram. Cu cit te simti mai pierdut intr-o societate cu atit mai mult se va compensa, din nevoia de stabilitate psihica, in sensul rigidizarii unor convingeri care pot friza uneori absurdul si una din cauzele principale ale problemelor minoritatilor de emigranti.

Emanciparea in general inseamna in primul rind deschiderea fata de tabuuri si exprimarea unor ginduri sau dorinte intr-o relatie. Din pacate aceste tabuuri sint depasite dupa ce un cuplu se desface si nu inainte. Asadar, a nu emancipa inseamna nu numai a influenta natalitatea in sensul cresterii ei, ci si a periclita mentinerea familiei. Familiile emigrante se inscriu in tendinta generala de a avea 1 maxim 2 copii, pentru ca trebuie sa-i cresti singur fara ajutorul rudelor ca acasa si se intrerupe cariera profesionala.

O societate poate lua masuri ce tin de politica demografica si chiar folosi forta executivului educational pentru realizarea unor ambitii ideologice. Adevarul este ca proiectul comunist de sporire a populatiei Romaniei la 30 de milioane de locuitori ramine o necesitate neimplinita, care, in actualul stadiu al depopularii prin emigrare si scadere a natalitatii, isi arata consecintele dramatice. Comparativ cu tara noastra RFG (fara DDR) avea un teritoriu cu circa 5 mii de kilometri patrati mai mult insa o populatie de peste 68 de milioane. Factorul fortei economice a populatiei nu este unul de neglijat si faptul ca in Romania se importa forta de munca din China ar trebui sa ne faca sa vedem greselile postdecembriste.   

Divortul are si in cadrul familiilor de emigranti mai multe cauze circulare:

·        o schimbare de viata de gradul trei, cum este emigrarea, solicita sistemul nervos la maximum si-l fragilizeaza;

·        probleme psihice: caderile psihice depresive alternativ compensate cu un optimism exagerat, alcoolismul, ticurile comportamentale, izolarea;

·        lipsa feed-backului persoanelor care au asigurat suportul, au intretinut si echilibrat sistemul familial pina in momentul emigrarii (prieteni, rude, cunostinte, etc.);

·        dispare teama de blamarea sociala (prejudecata - "Ce-o sa zica lumea" este anulata pentru ca acea "lume" nu mai exista);

·        dizolvarea unor tabu-uri reprimate pina atunci concomitent cu rigidizarea sau absolutizarea altora care "promit fericirea";

·        apar probleme de identificare, de apartenenta, dorinte de independenta;

·        probleme legate de sexualitate: emanciparea sexuala, schimbarea orientarii sexuale, sexul monoton sau prea mult sex;

·        problemele legate de educatia copiilor;

·        ai timp sa reflectezi la viata fara a primi "sfaturi" sau indicatii la tot pasul;

·        devii mai lucid, mai increzator, mai constient de propria valoare si adopti noi stiluri de viata;

·        cel care s-a simtit in relatie dezavantajat sau dezamagit prinde curaj si-si doreste anumite schimbari;

·        infidelitatea si abuzurile de incredere, gelozia;

·        reproducerea (a avea sau nu copii);

·        zgircenia unuia sau mania cumparaturilor la celalalt; 

·        neglijarea relatiei sau a treburilor casnice, activitati de timp liber fara partener si statul in fata calculatorului sau televizorului fara a vorbi cu celalalt;

·        invidia pe succesele partenerului;

·        lipsa comunicarii deschise si sincere cauzate de mentinerea tabuurilor;

aprecierea valorilor materiale in defavoarea celor emotionale sau cultural-spirituale;

·        o noua secretara dar si altele mai comice.

Rolul femeii se schimba, cistiga o anumita independenta financiara, se emancipeaza, isi regindeste si reorganizeaza viata. Problemele de apartenenta sociala mai largi se rasfring si in planul mai intim al identitatii de sine, se rescrie proiectul vietii: asa zisele crize ale virstei mijlocii. Multe neprelucrari, limite personale sau nostalgii sint reluate si regindite. Problemele de acasa le transferam pe un teren neutru si femeile dar si barbatii au mai mult curaj in a-si reface viata. Nesigurantele economice fac ca anumite cupluri sa se mentina desi comunicarea a incetat, se impart doar costurile vietii nu si emotiile sau trairile. O criza individuala nu poate fi explicata doar prin aspecte materiale desi asa se vede la suprafata conflictului. Dificultatile materiale ne face sa stringem rindurile si sa ne asociem, de regula bunastarea duce la independenta si emancipare. Divortul elimina anumite dureri si probleme psihice la persoanele care le au, provocind altele celorlalti. El repeta drama rupturii de tara sau despartirii de persoane dragi si devine la rindul lui o schimbare de gradul trei, care declanseaza alte simptome psihosomatice. Motivele le putem afla direct de la cei aflati in situatie si depinde de capacitatea lor de a introspectie, autoanaliza si verbalizare. Cum situatia este emotionala vom auzi argumentari scurtcircuitate si justificari uneori cam superficiale pentru profunzimea evenimentului.Socul este cu atit mai mare cu cit cineva a reprimat si renegat mai mult adevarul unor perceptii sau evenimente petrecute in relatie. Cu cit incercarile si dramele prin care trece familia sint mai mari cu atit uzura si nemultumirea creste, anumite trasaturi de personalitate ies la iveala iar conflictele se accentueaza. Durerea provocata va fi reprimata in prima faza, iar unul din parteneri poate cere o noua sansa, cu promisiunea de schimbare in bine a unor comportamente indezirabile. Dezorientarea, dezamagirea, dispozitiile ambivalente, frica de necunoscut, absenta raspunsurilor, ura trecutului comun, tulbura fiinta umana si apar disfunctii psihosomatice: insomnii, scaderea apetitului general, tulburari de echilibru, atentie si concentrare, dureri corporale, etc.