Banca mondiala in sociatatea contamporana - rolul actual al bancii mondiale

BANCA MONDIALA IN SOCIATATEA CONTAMPORANA - ROLUL  ACTUAL AL BANCII MONDIALE

Banca Mondiala a devenit lider al dialogului asupra politicilor structurale, printre care masurile de reducere a saraciei, dezvoltarea sectorului privat, dezvoltarea si administrarea institutionala. Banca dispune de o gama de instrumente cu ajutorul carora conduce acest dialog, inclusiv operatiunile de acordare de imprumuturi pentru ajustarea sectorului privat cum ar fi PSAL 1 si PSAL 2, o serie planificata de Imprumuturi

Programatice de Ajustare, cateva operatiuni de investitii sectoriale si de activitati economice, cum ar fi recent incheiata Revizuire a Cheltuielilor si Institutiilor Publice (PEIR) si planificatul Memorandum Economic de Tara (CEM).

In unele domenii in care Banca este lider al dialogului, analiza pe care aceasta o efectueaza este impartasita si FMI si este folosita ca baza pentru cadrul fiscal, insa nu exista puncte de referinta structurale sau conditii strategice corespunzatoare in Acordul Stand-By al FMI. In alte domenii in care Banca  este lider, ASB reflecta anumite elemente in conditionalitatile pe care le include. Acestea sunt in general masuri de reforma structurala care au importante implicatii fiscale, cum ar fi reforma si restructurarea sectorului energetic. Exista si alte domenii de responsabilitate comuna cum ar fi Programul de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP).

Personalul FMI si al Bancii Mondiale mentin o legatura stransa de colaborare in vederea sprijinirii programului de reforma al Guvernului si isi coordoneaza activitatile de consultanta strategica acordata autoritatilor romane. 

Autoritatile romane urmeaza o strategie menita sa mentina stabilitatea macroeconomica si sa stabileasca o crestere economica sustenabila si o reducere a saraciei, indreptandu-se catre telul final, acela al aderarii la Uniunea Europeana. Elementele cheie ale acestei politici includ intarirea disciplinei platilor in intreaga economie, in special in sectorul energetic, intarirea constrangerilor bugetare pentru intreprinderile de stat, urmarind activ privatizarea si restructurarea intreprinderilor si a bancilor, consolidand protectia si siguranta sociala. Pe termen mediu, continuarea redresarii economice actuale va depinde in mare masura de mentinerea vitezei reformei si de continuarea intr-o maniera constanta a reformelor de dezvoltare a sectorului privat. Astfel de reforme ar sublinia transparenta si responsabilitatea guvernului, imbunatatirea mediului de afaceri si actiunile de intarire a regulamentelor si supravegherii pietelor financiare si de capital.Printre domeniile strategice in care Banca este lider si care nu sunt direct incluse in programul FMI sau in dialogul cu autoritatile se numara consolidarea protectiei si sigurantei sociale, revitalizarea economiei in zonele rurale, dezvoltarea si guvernarea institutionala si imbunatatirea mediului de afaceri. Dialogul Bancii pe probleme de politici pentru consolidarea protectiei sociale include monitorizarea saraciei, asistenta sociala, reforma pensiilor, reforma protectiei copilului, reformele din sectorul de sanatate si instruirea si redistribuirea fortei de munca. Acestea au fost sprijinite de Imprumutul Bancii pentru Protectia Sociala si Forta de Munca, Imprumutul pentru Dezvoltarea Sectorului Social, Fondul de Dezvoltare Sociala si Imprumutul pentru Inchiderea Minelor. Aceste masuri sunt in continuare sprijinite de activitati economice cum ar fi recent incheiatul Profil al Saraciei si Studiul asupra Furnizarii de Servicii pe plan Local si de urmatoarele studii economice asupra saraciei si vulnerabilitatii, reformei pensiilor si evaluarii varstei de pensionare pentru femei si barbati. Banca are o gama de programe pentru revitalizarea economiei in zonele rurale. Acestea includ Imprumutul de Finantare Rurala care sprijina activitatile generatoare de venit si care va fi suplimentat de un Studiu asupra legaturilor existente intre cresterea rurala/urbana care sa pregateasca terenul pentru un Imprumut de Dezvoltare Rurala care sa sprijine dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea administrarii la nivelul comunitatii. Imprumutul pentru Reabilitarea Irigatiilor sprijina reabilitarea infrastructurii si reforma institutionala. Alte activitati de sprijin economic includ Studiul Legaturilor Sociale din cadrul Comunitatii si Studiul de Dezvoltare a Vaii Jiului. Banca are un program puternic de dezvoltare si guvernare institutionala. Acest program este construit in jurul recentelor reforme ce au avut loc in finantele publice, impozitare si descentralizare. Dialogul asupra politicilor a fost facilitat de recent incheiata Revizuire a Institutiilor si Cheltuielilor Publice (PEIR) care au inclus analiza si recomandarile legate de 1) imbunatatirea alocarii resurselor in sectorul de sanatate; 2) furnizarea asistentei sociale la nivel local; 3) reforma sistemului de pensii; 4) institutiile de management al bugetului; 5) descentralizarea fiscala si 6) reformele bugetare in domeniul juridic. Dialogul politic va continua printr-o Evaluare a Responsabilitatii Financiare a Tarii (CFAA) care urmeaza a fi lansata in curand. Banca a incheiat un Raport de Diagnostic al Coruptiei in Romania inainte ca Guvernul sa pregateasca Programul National de Prevenire a Coruptiei. Se incepe acum lucrul asupra unei serii de Imprumuturi de Ajustare Programatica (PAL), primul dintre ele urmand sa se concentreze asupra reformelor institutionale si de guvernare din cadrul serviciului public si al sistemului juridic, precum si asupra administrarii cheltuielilor publice. Acest program va fi sprijinit de un Imprumut de Dezvoltare Institutionala a Sectorului Public si Privat (PPIBL) in valoare de 18,6 milioane USD, care va oferi asistenta tehnica pentru aceste activitati si pentru activitati legate de privatizare. Alte mijloace de sprijinire a dezvoltarii institutionale sunt finantarea unui proiect cadastral si de inregistrare a terenurilor, un proiect asupra aspectelor de mediu legate de inchiderea minelor, un proiect de reducere a riscurilor, co-finantat de un grant GEF, care se concentreaza pe distrugerile cauzate de cutremure, de deversarea deseurilor toxice precum si pe alte pericole existente in zone cu risc ridicat, si de un proiect regional asupra Facilitarii Comertului si Transporturilor in Sud-Estul Europei. Banca a oferit sprijin si consultanta strategica, in mai multe zone, pentru reformele referitoare la mediul de afaceri. Prin programele PSAL 1 si PSAL 2, Banca si-a concentrat atentia asupra reducerii barierelor ce stau in calea intrarii societatilor si firmelor mixte, punand in aplicare standarde de contabilitate recunoscute pe plan international si introducand proceduri imbunatatite de faliment si lichidare. Programele PAL vor aborda, de asemenea, probleme legate de mediul de afaceri si toate aceste initiative vor fi sprijinite de asistenta tehnica oferita in cadrul PPIBL. Imprumutul pentru ajustare programatica PAL, in valoare de 150 de milioane de dolari, destinat reformei administratiei publice va necesita, la randul sau, eficientizarea serviciilor publice. 'In domeniul reformei justitiei, agenda noastra este identica cu cea a Uniunii Europene'. Parlamentul European a recomandat Romaniei sa isi redirectioneze eforturile in privinta aderarii catre o reforma reala a justitiei si a administratiei publice, in vederea combaterii coruptiei care tine deoparte investitiile straine. Printre masurile pe care autoritatile romane trebuie sa le adopte pana in luna iunie se numara un pachet legislativ care sa permita scoaterea de sub controlul ministrului Justitiei a judecatorilor, numirea, promovarea si sanctionarea lor urmand sa fie realizate de o comisie formata din alti Judecatori independenti.

Domenii in care Banca Mondiala este lider si in care analiza acesteia serveste ca informatie de baza pentru programul FMI

Banca sprijina programul de privatizare al Guvernului Romaniei prin intermediul programului PSAL 2, ce include obiective si termene pentru privatizarea societatilor comerciale de stat si a institutiilor financiare. Programul consolideaza progresul inregistrat in cadrul programului PSAL 1 si identifica pachete de societati din cadrul carora un numar minim de societati este selectat pentru privatizarea caz cu caz si pentru restructurare. Au fost identificate si intreprinderi concrete, cum ar fi Alro, Alprom si Petrom. Cheia succesului acestui program este acordul cu Banca privitor la strategiile de privatizare a acestor entitati si adoptarea ulterioara a unui proces de licitatie clar, deschis si transparent, folosind serviciile consultantilor de investitii calificati, intr-o maniera consecventa cu politica Bancii.    Banca a condus dialogul asupra restructurarii, reformei si privatizarii intreprinderilor din industria energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale si asupra adoptarii legislatiei de reglementare in procesul de pregatire pentru privatizarea cu investitori strategici. Ca parte a acestui proces, Banca sprijina, printre altele, reforma tarifelor la energie si eliminarea arieratelor in sectoarele energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale, aceste obiective fiind incluse in conditionalitatile din cadrul PSAL 2, insotite de conditiile legate de privatizarea intreprinderilor din domeniul distributiei energiei electrice. Aceste conditii au fost indeaproape coordonate cu FMI, deoarece Acordul Stand-By include si prevederi pentru reformele structurale in sectorul energetic, care includ stabilirea tarifelor, eliminarea arieratelor si imbunatatirea ratelor incasarilor. Banca este cea care conduce dialogul institutiilor financiare internationale cu guvernul asupra unor probleme importante pe termen lung, cum ar fi restructurarea sectorului de producere a energiei electrice si integrarea sectorului energetic romanesc in Piata Regionala de Electricitate din Sud Estul Europei si in Piata de Electricitate a Uniunii Europene si ofera asistenta pentru problemele aferente de reglementare si de functionare a pietei. Banca a oferit si asistenta tehnica Ministerului Industriei in vederea punerii la punct a unui sistem de stabilire a pretului si de impozitare a gazului pentru a atrage mai multe investitii in acest sector. Dialogul politic in aceste domenii si precum si in altele, mai ales in sectorul energiei termice, va fi facilitat in continuare de dialogul permanent cu Guvernul asupra documentului final referitor la Strategia pentru Energie si Infrastructura si la recomandarile sale operationale. Din nou, seria de programe PAL va fi folosita ca mijloc de incorporare a consultantei strategice in aceste domenii in operatiunile de creditare ale Bancii.Banca este lider al dialogului si al consultantei strategice cu privire la reglementarea, restructurarea, privatizarea si lichidarea bancilor. In cadrul PSAL 1 a fost modificata Legea Privatizarii Bancilor si au fost stabilite proceduri transparente de privatizare. Cerintele de lichiditate si solvabilitate ale BNR au fost inasprite si au fost introduse prevederi pentru a imbunatati conformarea la reglementarile prudentiale, fiind efectuate audituri externe in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate. Au fost introduse reforme legale si institutionale pentru eliminarea ordonata a activelor ne-performante. Aceste schimbari de strategie au stat la baza lichidarii bancii cu cele mai mari probleme (Bancorex), in timp ce Banca Agricola a fost restructurata si privatizata in cele din urma, precum si alte doua banci de stat mai mici. Aceasta strategie este continuata si in programul PSAL 2 cu masuri menite a incheia vanzarea Bancii Comerciale Romane (BCR) si a restructura Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). Aceste initiative au fost sprijinite de FMI care a inclus criterii de performanta Stand-By in legatura cu privatizarea BCR si actiuni preliminare legate de cerintele BNR de constituire a provizioanelor. Banca va continua dialogul cu guvernul in ceea ce priveste nevoia de a inainta pe calea imbunatatirii cadrului legal si de reglementare pentru sectorul valorilor mobiliare si cel al asigurarilor precum si pentru sectorul bancar. PPIBL va furniza finantare pentru aceste activitati.

Domenii de responsabilitate comuna

      In timp ce Banca a devenit lider al reformelor structurale si de privatizare in sectorul energetic, asa cum s-a precizat mai sus, FMI si-a manifestat un puternic interes din punct de vedere macroeconomic, deoarece veniturile din privatizare sunt folosite pentru a reduce datoria publica iar deficitul cvasi-fiscal al societatilor de stat reprezinta o amenintare pentru stabilitatea macroeconomica. In consecinta, cele doua institutii dezvolta o consultare si o coordonare intensa cu privire la aceste probleme. FMI a introdus in Acordul Stand-By conditii legate de tariful la energie electrica, arieratele la gaze naturale si incasarea facturilor la energia electrica, precum si privatizarea unui pachet de intreprinderi incluse in programul Bancii. In vreme ce termenii programelor respective sunt consecventi si se sprijina reciproc, programul Bancii este motivat si se concentreaza pe eficienta structurilor de piata rezultate, pe o functionare imbunatatita a intreprinderilor, furnizarea serviciilor, performanta financiara si pe transparenta procesului si imbunatatirea generala a administrarii sectoriale iar FMI se concentreaza pe generarea imediata de venituri, controlul cheltuielilor si restrangerea sarcinilor fiscale actuale.Banca si FMI au efectuat impreuna un Program de Evaluare a Sectorului Financiar, care a fost incheiat in luna iunie 2003.

Domenii in care FMI este lider si a carui analiza serveste ca punct de plecare pentru programul Bancii Mondiale

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

      In timp ce Banca s-a concentrat pe simplificarea sistemului de impozitare ca metoda de imbunatatire a mediului de afaceri, Fondul conduce dialogul pe probleme fiscale. In plus fata de realizarea obiectivelor fiscale globale, programul Stand-By al Fondului include conditii structurale si criterii de performanta legate de introducerea noilor legi pentru TVA si pentru impozitul pe profit, de majorarea accizelor specifice si de eliminarea preferintelor de impozitare din sistemele de percepere a taxelor vamale si de impozitare a profitului. FMI ofera si asistenta tehnica in sprijinul unificarii sistemelor de impozitare a veniturilor din salarii.FMI conduce dialogul cu privire la anumite politici de restrangere a anumitor cheltuieli in sectorul public. Acestea includ politici privitoare la stabilirea salariilor atat pentru functionarii publici cat si pentru societatile de stat. FMI cere rapoarte de monitorizare a bugetelor pentru o lista stabilita de societati de stat si a impus conditii in programul Stand-By cu privire la micsorarea fondului de salarii in aceste intreprinderi si la realizarea obiectivelor de disponibilizare convenite. In plus, FMI conduce discutiile legate de cerintele de deconectare a neplatitorilor din sectorul energetic si al gazelor. In aceste domenii, Banca ia in considerare recomandarile strategice ale FMI si se asigura ca politica proprie si consultanta oferita sunt consecvente cu acestea.

Domenii in care FMI conduce discutiile si in care Banca Mondiala nu este implicata direct

     FMI este pe deplin responsabil de dialogul asupra politicii monetare, ratele dobanzii, regimul ratei de schimb, balanta platilor si de toate problemele statistice aferente.

Strategia si Operatiunile de Creditare ale Grupului Bancii Mondiale

     Strategia de Asistenta pentru Romania (CAS) a fost prezentata Board-ului Bancii Mondiale pe data de 19 iunie 2001. CAS defineste serviciile de creditare si de consultanta ale Bancii, ce se bazeaza pe prioritatile guvernului de reducere a saraciei si de aderare la Uniunea Europeana si dezvolta activitatile initiate sub egida Cadrului Largit de Dezvoltare, pentru care Romania a fost una din tarile pilot. Aproape o jumatate din programul de creditare pentru exercitiile financiare 02-04 este reprezentat de imprumuturile de ajustare. Au fost schitate doua scenarii de imprumut distincte. In scenariul pesimist in care Romania ar demonstra un mers ezitant al reformei, sprijinul Grupului Bancii Mondiale ar fi redus semnificativ la nivelul de 60 de milioane USD in perioada programului pentru exercitiile financiare 02-04, activitatile fiind concentrate pe cateva interventii directionate catre reducerea saraciei. Totusi, Romania a ramas cu succes in cadrul scenariului optimist de creditare, conform caruia Banca a prevazut angajamente de pana la 995 de milioane de dolari pe durata exercitiilor financiare 02-04, fata de 600 milioane dolari in perioada exercitiilor financiare  98-00. Acest lucru reflecta indeplinirea obiectivelor scenariului optimist, printre care progresul in stabilirea unui climat macroeconomic care sa conduca la scaderea inflatiei si la o crestere sustenabila, precum si la progresul problemelor structurale, cum ar fi privatizarea, asa cum a fost initiata in cadrul PSAL 1, initierea privatizarii si procesului de restructurare pentru un numar de societati mari de stat ramase, incheierea unui acord asupra planului si programului de reducere a arieratelor la energie electrica, acordul asupra metodei si termenului de privatizare a Bancii Comerciale Romane si a CEC, imbunatatirea sectorului financiar, a cadrului legal si de supraveghere, acordul asupra strategiei anti-coruptie si aprobarea legislatiei pentru asistenta sociala.Scenariul optimist infatiseaza un program de reforme structurale si sectoriale accelerate care vor deschide drumul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Prima etapa a acestui program a fost lansata odata cu aprobarea programului PSAL 2 de catre Board-ul Bancii in septembrie 2002 si inaintarea Raportului asupra Institutiilor si Cheltuielilor Publice (PEIR) in luna iulie 2002. In cea de-a doua etapa ce va urma PSAL 2, Banca va oferi sprijin printr-o serie de Imprumuturi de Ajustare Programatica (PAL), concentrandu-se asupra reformelor institutionale si de administrare, incheierea programului de privatizare, punerea in aplicare a recomandarilor din Documentul de Strategie in domeniul energetic si al infrastructurii si imbunatatirea mediului de afaceri, precum si a Evaluarii Financiare a Tarii.

          IFC a dedicat resurse substantiale pentru punerea in aplicare a strategiei menite a avansa reforma structurala, a sprijini dezvoltarea pietelor de capital si a infrastructurii (utilitati si telecomunicatii) si a oferi sprijin societatilor mici si mijlocii. Pana in prezent, IFC a aprobat peste 200 milioane USD in cadrul a 25 de proiecte totalizand peste 950 de milioane USD (printre care proiecte regionale care investesc in Romania). In plus fata de investitii, IFC s-a angajat la un numar de proiecte de consultanta menite sa sprijine privatizarea si restructurarea marilor intreprinderi de stat, utilitatile publice si sectorul sanatatii. Gradul de succes pe care IFC il va obtine va depinde intr-o oarecare masura de vointa Guvernului de a demonstra un angajament sustinut pentru accelerarea reformei, in special cu privire la transparenta in privatizarea intreprinderilor, reforma sectorului bancar si a celui financiar, restructurarea si dereglementarea sectorului energetic, descentralizarea fiscala, privatizarea terenurilor si continuarea reformei in sectorul agricol, accesul la invatamant de calitate in zonele rurale si reforma sistemului de pensii pentru a asigura durabilitatea in contextul imbatranirii populatiei. Succesul va depinde, in final, si de capacitatea Romaniei de a atrage investitii straine directe.

2.2 RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIALA

Grupul Bancii Mondiale cuprinde Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID).Acestora li se aduga inca 2 organisme afiliate: Corporatia Financiara Internationala ( CFI) SI Agentia pentru Garantarea Multilaterala a Investiilor (MIGA) care, din punct de vedere legal si financiar, sunt entitati separate.

Romania a aderat la Vanca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare in 1972, fiind ca si in cazul aderarii la FMI, singura tara din blocul rasaritean cu exceptand

Iugoslavia, care a intreprins la acea data un asemenea pas.

In conformitate cu statutul BIRD, orice stat care devine membru al acestui organism financiar international si subscrie actiuni la capitalul BIRD are obligatia sa verse in contul acesteia 20% din valoarea capitalului subscris din care 2% in aur sau dolari SUA, la Federal Rezerve Bank, New York si 18% in moneda nationala.Contul [entru cota din capital subscrisa in moneda nationala este deschis la Banca Nationala a Romaniei. Cota de

subscriptie, platita in moneda nationala, face obiectul mentinerii valorii. Astfel, tara noastra efectueaza incepand cu anul 1992, operatiunea de mentinere a valorii cotei Romaniei subscrise in moenda nationala.

Obiectivul major urmarit in Romania, prin aderarea sa la BIRD, este acela de atragere de resurse financiare necesara procesului general de dezvoltare economica.

Conditiile care ar trebuie sa fie indeplinite de Romania pentru a devenii membra BIRD sunt: aparenta prealabila la FMI - aceasta aparenta constituia dovada ca tara membra accepta o anumita disciplina in relatiile valutar-financiare internationale, necesare si in relatiile cu BIRD - participarea la capitalul pe actiuni la BIRD, furnizarea de date si informatii. Romania, ca tara membra, furnizeaza Bancii informatii si date privind situatia economica si financiara a tarii In general, aceastea sunt aceleasi ca si cele communicate la FMI.

Ca membru BIRD, Romania a beneficiat si beneficiaza de o serie de drepturi ce degurg din aceasta calitate. Astfel, ea a contactat de la BIRD imprumuturi pentru dezvoltarea economica in conditii mult mai avantajoase decat pe piata capitalurilor.

Calitatea de membra asigura tarii noastre posibilitatea participarii la licitatiile organizate de BIRD pentru realizarea  proiectelor de investitii finantate de Banca. Pentru proiectele de investitii care urmeaza sa se realizare in tara noastra cu imprumuturile BIRD, furnizorii romani beneficiaza de o marja de preferinta 15% fata de pretul firmelor strine, mai avantajoase. Se ceeaza, astfel, conditii propice, pentru promovarea exporturilor romanesti, in special cele de tehnologie, asistenta tehnica si know-how. In al treilea tara noastra obtine asistenta tehnica pentru lucrarile de investitii ce urmeaza a se realiza in tara

noastra ( daca aceasta asistenta se considera utila). In al patrulea rand, Romania beneficiaza

de pregatire superioara , prin institutul propiu al BIRD al unor cadre romanesti. In aderarea Romaniei la BIRDface posibila obtinerea unor informatii de foarte buna calitate privin economia mondiala, comertul international, ajutorul public, pentru dezvoltare, datoria externa etc., informatii care contribuie la mai buna participare a Romaniei la diviziunea internationala a muncii, la promovarea omertului si cooperarii internationale.

Calitatea portofoliului Bancii in Romania s-a imbunatatit constant in ultimii cativa ani. In timp ce indicatorii globali de performanta sunt pozitivi, cateva probleme comune de punere in aplicare persista. Acestea includ: (i) nevoia de a acorda o atentie speciala dezvoltarii capacitatii de monitorizare si evaluare; (ii) nevoia de a alinia cerintele de raportare financiara la cele mai bune practici internationale si (iii) nevoia de a intari procesul de stabilire a prioritatilor bugetare de catre Guvern, pentru a asigura alocarea fondurilor din cadrul imprumutului BIRD si finantarea echivalenta, pentru a obtine un impact maxim de dezvoltare de la portofoliul Bancii.

     Banca Mondiala este activa in Romania din 1991 si a construit un portofoliu de 39 de operatiuni finantate de Banca, cu un angajament total in valoare de 3,9 miliarde USD. Portofoliul din Romania este al doilea ca marime din Europa si Asia Centrala in ceea ce priveste numarul de proiecte si pe locul trei in ceea ce priveste angajamentul total. La data de 8 septembrie 2003, portofoliul activ este de 23 proiecte cu un total net al angajamentelor de 1.431,1 milioane USD si cu un sold total nealocat de 837,5 milioane USD. Distribuirea pe sectoare a angajamentelor nete este dominata de energie si infrastructura (30 de procente, sapte proiecte) si sectoarele sociale (26 de procente, de asemenea sapte proiecte).

Directorul Bancii Mondiale pentru Romania, Owaise Saadat a aratat ca Romania trebuie sa accelereze reforma justitiei si administratiei si sa incheie privatizarile majore in conformitate cu standardele UE pentru a primi noi fonduri de la institutia financiara internationala. Intr-un interviu acordat agentiei Reuters, oficialul BM a precizat ca exista

17 conditii care trebuie indeplinite in domeniul administratiei publice, al institutiilor publice si in cel juridic. Potrivit acestuia, conducerea Bancii Mondiale se va reuni la 30 iunie, prilej cu care reprezentantii in Romania 'vor trebui sa spuna ca Guvernul a indeplinit aceste conditii'. Potrivit lui Saadat, ultima transa din programul de ajustare structurala PSAL II, in valoare de circa 170 de milioane de euro (210 milioane de dolari), va fi eliberata in luna iunie numai daca Romania va finaliza privatizarea societatilor Petrom, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, Electrica Banat si Electrica Dobrogea. De altfel, eliberarea

Celei de-a doua, si ultima, transa din PSAL II s-a tot amanat. Prima promisiune a oficialilor .Romani indicau sa suma va fi acordata Romaniei undeva la jumatatea anului trecut, termen amanat, ulterior, pentru sfarsitul anului. Recent, ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, afirma ca programul va fi finalizat pana in vara.

CONCLUZII

In eforturile ei de a sprijinii democratia si buna guvernare, Banca Mondiala trebuie sa insiste asupra celor mai inalte standarde procedurale.

Banca Mondiala colecteaza si distribuie o gama larga de date privind masurile sociale si economice in vederea dezvoltarii.

Convergenta etse un obiectiv in curs de realizare, dar reduce minim costurile globale pe care le presupune, necesita o reasezare a institutiilor de la Bretton Woods pentru a face fata provocarilor cu care se confrunta economiile emergente.

Asa cum sublinia si David de Ferranti, unul dintre fostii vicepresedinti ai Bancii Mondiale, institutia ar trebui sa-si extinda parteneriatele intelectuale si sa faca echipa cu expertii bine pregatiti, firmele de consultanta si institutiile de cercetare, care prospera acum in statele emergente. Banca Mondiala trebuie sa isi arate deschiderea fata de investirea locala, daca doreste sa fie acceptata de tarile dezvoltate si sa ramana relevanta pentru ele.

In termenii de paritate a puterii de cumparare, venitul net pe cap de locuitor in aceste tari continua sa se cifreze circa 15% fata de nivelul din statele dezvoltate. Inca nu a sosit mometul despartirii.