Bugetul asigurarilor sociale de stat

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

1.     Riscurile sociale, obiect al reglementarii juridice bugetare

Riscul social are o sfera foarte larga, putand include orice eveniment care afecteaza securitatea economica a individului, cum ar fi: batranetea, boala, maternitatea, invaliditatea, boala profesionala, accidentul de munca, decesul, somajul.

Riscurile sociale, inevitabile pentru persoanele care participa la o activitate salariala, au determinat, in timp, un sistem de ajutorare baneasca, numit sistem de asigurari sociale. A fost instituit conceptul de "asigurari sociale de stat", ca un procedeu financiar de constituire a unor fonduri banesti, prin plati sau contributii ale subiectelor de drept interesate, din care se acorda pensii, ajutoare, indemnizatii de asigurari sociale.

2.     Principiile specifice asigurarilor sociale

Pe langa principiile comune domeniului bugetar, in domeniului bugetului asigurarilor sociale de stat opereaza si principii specife, astfel reglementate in Legea speciala nr. 19/2000, precum:

F Principii specifice asigurarilor sociale de stat

Unicitatea. Potrivit unicitatii, statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept, fapt ce ii confera un caracter unitar;

Egalitatea. Asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege;

Solidaritatea sociala Participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege;

Obligativitatea Persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor;

Contributivitatea In baza acestuia, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale avand ca temei contributiile de asigurari sociale platite;

Repartitia. Fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public, conform legii;

Autonomia. Are la baza administrarea de sine statatoarea a sistemului public, conform legii.

1. Demonstrati specificitatea bugetului asigurarilor sociale de stat prin prisma elementelor analizate. Vezi p.

1.

3. Procesul bugetar

3.1. Elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat

Guvernul elaboreaza anual, pe baza propunerilor CNPADAS, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat, pe care il supune spre aprobare Parlamentului.

F Elemente care particularizeaza procesul bugetar

Daca legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu a fost adoptata cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul precedent pana la adoptarea noului buget.

Procedura are la baza normele speciale din Legea nr. 19/2000 cu privire la sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si dispozitiile comune din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice si parcurge aceleasi etape ale procesului bugetar. Ca atare, ne vom rezuma la precizarea elementelor specifice procesului bugetar.

Elaborarea are la baza deplina autonomie a acestui buget, ridicata la rang de lege, ce vizeaza atat administrarea de sine statatoare a sistemului public de asigurari sociale de stat, cat si intreaga procedura a bugetului asigurarilor sociale de stat. Autonomia trebuie raportata si la celelalte bugete din cadrul bugetului public national sau din sistemul bugetar, ele corelandu-se cu bugetul statului prin sumele care li se aloca de la acest buget, atunci cand situatia o impune.

Se impune, pentru un buget real, o fundamentare a veniturilor de realizat si a cheltuielilor de efectuat, cu respectarea specificului domeniului.

F Regimul juridic al fondului de rezerva

In aceasta etapa, ca si in cazul bugetului de stat sau al bugetelor locale, pentru a se da posibilitatea realizarii oricaror cheltuieli, pentru situatii neprevazute, se constituie fondul de rezerva, ce se realizeaza prin prelevarea, anual, a 3% din veniturile BASS, acesta, cumulat, neputand depasi nivelul cheltuielilor pentru anul bugetar respectiv. Spre deosebire de fondul de rezerva din bugetul de stat, fondul de rezerva constituit in acest buget se reporteaza in anul urmator si se completeaza, fara a depasi limita maxima sus mentionata. Ca destinatie a acestuia, avem acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in situatii temeinic justificate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat; acesta nu se confunda cu disponibilitatile bugetului asigurarilor sociale de stat, rezultate ca urmare a incheierii executiei bugetare.

3.2. Aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat Se face de Parlament, in sedinta comuna, prin lege, o data cu legea bugetului de stat.

Daca nu a fost adoptat cu cel putin trei zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se vor aplica solutiile prevazute pentru bugetul de stat.

Concluzionand, bugetul asigurarilor sociale de stat este independent, autonom, specializat si se adopta distinct de bugetul de stat, prin lege separata.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

3.3. Executia bugetului asigurarilor sociale de stat

Presupune realizarea veniturilor programate si efectuarea cheltuielilor cuprinse in acest buget, pentru a acoperi contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public, cheltuielile de organizare si functionare a sistemului public, finantarea unor investitii proprii, alte cheltuieli.

Se aplica, ca si in cazul bugetului de stat, institutia creditelor bugetare, bugetul ca atare fiind gestionat de Ministerul Economiei si Finantelor, desi este specializat.

Executia partii de venituri Are semnificatia incasarii integrale si la termen a veniturilor acestui buget, in special, a contributiei de asigurari sociale, principala resursa financiara a acestuia. Contributiile au un regim diferit de impozite si taxe, au ca izvor legea si/sau contractul de asigurare (aleatoriu, oneros - depasindu-se "gratuitatea" asigurarilor sociale, specifica legii vechi), calitatea de asigurat fiind conditionata de indeplinirea unor conditii specifice, prevazute de lege, de aici si particularizarea executiei acestui buget.

Neplata atrage plata curgerea majorarilor de intarziere, avand regimul juridic stabilit in Codul de procedura fiscala. Calculul majorarilor de intarziere evidentierea in contabilitate si urmarirea platii acestora se fac de catre angajator sau, dupa caz, de institutia care efectueaza plata ajutorului de somaj.

Neretinerea si nevarsarea de catre angajatori a contributiei individuale de asigurari sociale (pentru angajati, asimilatii acestora si someri) constituie stopaj la sursa si genereaza plata unor penalitati, potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Angajatorii, precum si institutiile care efectueaza plata ajutorului de somaj au obligatia sa depuna, lunar, in termenul stabilit de CNPADAS, la casa teritoriala de pensii in raza careia isi au sediul declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat. In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate acestui buget, casele teritoriale de pensii vor proceda la executarea silita si vor incasa accesoriile aferente acestora.

Executia partii de cheltuieli Efectele acesteia se regasesc, in cea mai mare parte, in sfera "securitatii sociale", cu beneficiari individualizati pentru fiecare situatie in parte, Legea nr. 19/2000 continand conditiile de efectuare a prestatiilor de asigurari sociale.

Sumele de bani necesare efectuarii cheltuielilor acestui buget se obtin si se intrebuinteaza cu particularitatile procedurale ale creditelor bugetare, conform Legii finantelor publice. Executia are la baza repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare, aprobata de catre Ministerul Economiei si Finantelor si de ordonatorul pricipal de credite al acestui buget - ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale, dupa distinctiile facute in lege. Executia necesita deschiderea de credite bugetare de catre Ministerul Economiei si Finantelor, la cererea ordonatorului principal de credite, repartizarea si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

Executia acestui buget se realizeaza prin CNPADAS; intra in atributiile sale colectarea si virarea contributiilor de asigurari sociale si a altor tipuri de contributii, potrivit legii, urmarirea incasarii acestor venituri, precum si administrarea acestui buget, alaturi de alte atributii care converg in acelasi scop, al realizarii bugetului asigurarilor sociale de stat[1]. Urmarirea executarii contributiei in cazul asiguratilor este facilitata si de atribuirea codului personal de asigurari sociale, care coincide cu codul numeric personal.

Se urmareste o executie echilibrata; daca se creeaza un deficit curent, legea ofera urmatoarele posibilitati de acoperire:

F Regimul juridic al deficitului bugetar

folosirea disponibilitatilor din anii precedenti si, in continuare, daca acestea sunt insuficiente,

folosirea fondului de rezerva al acestui buget;

folosirea sumelor care se aloca de la bugetul de stat, dar numai in mod exceptional, pentru situatii motivate si dupa epuizarea fondului de rezerva.

Ideea de garantare a dreptului de asigurari sociale de catre stat impune interventia sa prin alocarea de sume, atunci cand bugetul este deficitar, asigurandu-se beneficiarilor primirea integrala a prestatiilor de asigurari sociale.

F Excedentul bugetar

3.4. Incheierea executiei bugetului asigurarilor sociale de stat

Are loc la sfarsitul anului calendaristic, exercitiul bugetar fiind anual, dupa care are loc elaborarea lucrarilor privind contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Ministerul Economiei si Finantelor, pe care-l va prezenta Guvernului o data cu celelalte conturi de executie anuala, pentru a fi inaintate Parlamentului spre aprobare.

In situatia unui buget inregistrat cu excedent, exista ca posibilitati:

restituirea transferurilor primite de la bugetul statului;

reportarea sumelor ramase neutilizate la acest buget, pentru anul urmator, fiind utilizate potrivit destinatiilor aprobate prin lege;

acoperirea deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat.

Disponibilitatile banesti sunt purtatoare de dobanzi. Avem o reportare a fondului de rezerva in anul urmator, acesta urmand a fi completat, neputand insa depasi mai mult de nivelul cheltuielilor prevazute. Excedentele anuale nu au in vedere fondul de rezerva, acesta fiind evidentiat si avand un regim juridic diferit de primul.

Pentru acoperirea deficitului cu care s-a inregistrat bugetul la sfarsitul exercitiului bugetar nu exista dispozitii, Legea nr. 19/2000 continand reglementari referitoare doar la deficitul curent (al anului in curs).

1.     Stabiti care este natura juridica a fondului de rezerva a bugetului asigurarilor sociale de stat. Vezi p. 2.     Stabiliti care sunt solutiile normative in cazul deficitului curent si in cazul excedentelor bugetului asigurarilor sociale de stat. Vezi

1. 2.

4. Cuprinsul bugetului asigurarilor sociale de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului public.

Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din contributii de asigurari sociale, dobanzi, majorari pentru plata cu intarziere a contributiilor, precum si din alte venituri, potrivit legii.

F Gruparea legala a veniturilor

4.1. Partea de venituri

Ca si la bugetul de stat, avem o grupare a veniturilor si cheltuielilor conform clasificatiei bugetare.

Venituri curente

- venituri fiscale, in care se includ impozitele directe: contributiile pentru asigurarile sociale;

- venituri nefiscale, in care se include contributia pentru biletele de tratament balnear si pentru odihna; incasarile din alte resurse, incasarile din rambursarea imprumutului acordat bugetului de stat.

In afara acestora, se constituie ca venituri dobanzile si majorarile de intarziere, ca accesorii ale acestora.

F Contributia de asigurari sociale - elemente structurale

Trebuie mentionat ca pentru asigurarea echilibrului bugetar, acestui buget ii sunt acordate subventii de la bugetul statului.

a. Contributia de asigurari sociale de stat. Constituie sursa financiara de baza pentru acest buget si are un regim strict determinat prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, denumita, in continuare, Legea nr. 19/2000.

Contribuabilii. Sunt contribuabili, conform art. 5 din Legea nr. 19/2000, urmatoarele categorii de persoane:

a. asiguratii prin efectul legii

b. asiguratii in baza unui contract de asigurare

c. angajatorii

d. persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea cei care ocupa functii elective sau care sunt numiti in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, organizatiile cooperatiei mestesugaresti;

e. Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala, care administreaza fondul pentru plata ajutorului de somaj, pentru someri, in acceptiunea Legii nr. 19/2000;

Se constata, pe linia reformei asigurarilor sociale de stat, largirea sferei contribuabililor, creindu-se posibilitatea colectarii unor fonduri mai mari la acest buget; se constata largirea sferei asiguratilor, atat prin extinderea asigurarilor sociale prin efectul legii, renuntandu-se la cuprinderea in sfera beneficiarilor asigurarilor sociale de stat doar a celor care au un contract individual de munca, cat si prin instituirea asigurarilor facultative, pentru cei cu privire la care nu opereaza asigurarea prin efectul legii.

Dobandirea calitatii de asigurat

- direct sau asigurarea prin efectul legii, fara nici o alta formalitate, atunci cand exista un contract individual de munca, un act similar acestuia (atipic) sau cand asiguratul este somer, evidenta lor nominala fiind tinuta de casele teritoriale de pensii, prin grija angajatorilor;

- in baza unei declaratii de asigurare, facuta de ceilalti asigurati;

- in baza contractului de asigurare sau asigurarea facultativa.

Cotele de contributii de asigurari sociale. Se aproba anual, prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, si sunt diferentiate in functie de conditiile de munca - normale, deosebite sau speciale. Incadrarea locurilor de munca in categoria "conditii deosebite[2]" are la baza criteriile si metodologia stabilite prin hotarare a Guvernului, iar aplicarea efectiva presupune si existenta avizului Inspectoratului teritorial pentru munca. Locurile de munca in conditii speciale sunt strict determinate prin Legea nr. 19/2000, art. 20, iar metodologia si criteriile de incadrare in aceste locuri se vor stabili prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerilor comune ale Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si ale Ministerului Sanatatii si Familiei.

Asiguratul va plati o cota individuala, partiala - de aproximativ o treime din cota aferenta conditiilor normale de munca - sau integrala - cea aferenta conditiilor normale de munca, dupa cum are sau nu calitatea de angajat (inclusiv asimilatul acestuia). Pentru someri va plati Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala. Angajatorul va plati diferenta pana la 100% aferenta conditiilor efective de munca, atestate.

b. Contributia individuala pentru biletele de odihna si tratament Asiguratii si membrii lor de familie, beneficiari ai biletelor de odihna si tratament, au obligatia de a plati o contributie individuala, in cuantumul stabilit in baza Legii nr. 19/2000[3]. Nu intra aici biletele de tratament care se acorda gratuit, in conditiile art. 109 alin. 2 din Legea nr. 19/2001.

c. Dobanzile In afara contributiilor de asigurari sociale, in bugetul asigurarilor sociale de stat se colecteaza si dobanzile aferente disponibilitatilor existente la acest buget, platite de banca la care este deschis contul, de regula Banca Nationala a Romaniei. Nivelul dobanzii este cel stabilit prin conventie de CNPAS cu trezoreria statului sau cu bancile, dupa caz.

Majorarile de intarziere pentru neachitarea la termen a contributiilor de asigurari sociale Se fac venit la acest buget si au regimul juridic instituit la art. 31 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Sunt datorate, de drept, de toti cei care au calitatea de contribuabil, in situatia in care nu executa intocmai obligatia de plata a contributiilor de asigurari sociale.

F Prestatii de asigurari sociale

4.2. Partea de cheltuieli. Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public, cheltuielile privind organizarea si functionarea sistemului public, finantarea unor investitii proprii, alte cheltuieli prevazute de lege. Se aplica clasificatia economica si functionala, ca si in cazul bugetului de stat, cu precizarea ca este limitata la cheltuielile specifice acestui buget, in cadrul celei functionale existand doar Partea a III - Cheltuielile social -culturale (pensii, ajutoare, in special),  Partea a VI-a - Alte actiuni (cheltuieli de administrare a fondului; cheltuieli cu transmiterea si plata drepturilor; cheltuieli cu personalul care gestioneaza fondurile) si Partea a IX-a - Plati de dobanzi si alte cheltuieli.

Prestatiile de asigurari sociale Reformarea sistemului de asigurari sociale a condus la limitarea prestatiilor de asigurari sociale la pensii (pensia pentru limita de varsta; pensia anticipata; pensia anticipata partiala; pensia de invaliditate; pensia de urmas) si ajutoare (de deces), celelalte prestatii fiind transferate bugetului national de asigurari sociale de sanatate.

Prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale se asigura numai riscurile de batranete, invaliditate, deces.

Ajutoarele Este reglementat aici ajutorul de deces, la care au dreptul, o singura data, in cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, cel care care face dovada ca a suportat cheltuielile de deces si care, dupa caz, poate fi: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau in lipsa acesuia, persoana care face aceasta dovada. In cazul decesului unui membru de familie aflat in intretinerea asiguratului sau pensionarului si care nu beneficiaza de un drept propriu de asigurari sociale, beneficiaza de ajutor de deces asiguratul sau pensionarul in cauza, ajutorul cuvenit fiind jumatate din cuantumul celui cuvenit in situatia precedenta, stabilit anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, ce nu poate fi mai mic decat valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat si facut public de catre CNPAS la 31 decembrie a anului curent.

Pentru fiecare dintre destinatiile prevazute in Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurari se vor stabili pentru fiecare beneficiar in parte, cu verificarea indeplinirii conditiilor impuse prin aceasta lege. Exista o fluctuatie a acestor sume, datorita schimbarilor care apar in structura beneficiarilor.

1.     Dobandirea calitatii de asigurat. Vezi p. 2. Regimul juridic al contributiei de asigurari sociale. Vezi p. 3. Care sunt principalele prestatii de asigurari sociale. Vezi p.

1. 2. 3.