ANALIZA MACROECONOMICA

Macroeconomia studiaza modul in care se comporta economia in linii gene­rale. Ea exprima procesele, faptele si comportamentele agentilor econo­mici agregati de ansamblu, variabilele agregate ale intrarilor si iesirilor agentilor economici dintr-o tara: sistemul de piete, investitiile totale, importurile si exporturile intregii economii, pretul mediu al tuturor bunurilor economice, produsul national etc.

Macroeconomia reliefeaza gama larga de oportunitati si dificultati cu care se confrunta economia in ansamblu. Daca produsul national sporeste, veniturile majori­tatii oamenilor cresc, de regula.

Cand nivelul preturilor creste, aproape orice agent din economie este obligat sa faca ajustari din cauza reducerii puterii de cumparare a banilor. Cand rata somajului creste, lucratorii se confrunta cu un risc crescut de a-si pierde locurile de munca si de a-si diminua veniturile.

Pentru descrierea activitatii economice de ansamblu se analizeaza  inflatia, somajul, deficitele bugetare etc.

Macroeconomia studiaza ansamblul fortelor principale care actioneaza inter­dependent in interiorul unei economii nationale si care imprima economiei o evolutie ciclica.

Evolutia principalilor indicatori macroeconomici arata ca activitatea econo­mica de ansamblu nu are o evolutie uniforma, liniara, ci este fluctuanta: creste, scade sau stagneaza in diverse perioade. Se disting trei tipuri de fluctuatii:

fluctuatii sezoniere, care au loc intr-un interval scurt, de obicei un an, determi­nate de cauze economice, sociale, naturale etc., previzibile;

fluctuatii intamplatoare, care apar in mod surprinzator, fiind determinate de fac­tori imprevizibili (conditii naturale, evenimente sociale si politice, descope­riri stiintifice si tehnologice etc.);

fluctuatii ciclice, care apar cu o anumita regularitate si sunt expresia evolutiei neuniforme a activitatii economice.

Ciclicitatea economica reprezinta forma de miscare si dezvoltare a  activitatii economice in care perioadele alterneaza cu cele de contradictii economice.

Un ciclu economic cuprinde evolutia unei economii de la inceputul relansarii economice pana la urmatoarea relansare. Cauza principala a ciclicitatii o constituie evolutia eficientei utilizarii factorilor de productie.

Astfel, factorii de productie de o anumita structura si calitate sunt utilizati intr-o anumita combinatie si perioada cu o eficienta ascendenta, asigurand expansiunea economica.

Urmeaza o perioada de timp in care randamentul factorilor respectivi stagneaza sau chiar scade, iar activitatea economica se afla in scadere constanta. Intre cele doua faze exista o stransa interdependenta, fiecare conti­nand premisele aparitiei celeilalte si asigurand continuitatea activitatii economice.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

In functie de durata lor, ciclurile economice sunt de mai multe tipuri care se suprapun si intrepatrund.

1. Ciclurile lungi "seculare" (Kontratiev) care au o durata de 40-60 de ani. In acest interval de timp, in economie este dominant un anumit mod tehnic de pro­ductie.

O perioada de timp (20-30 ani) modul tehnic de productie are un cadru adecvat de afirmare si capacitatea de a progresa. Dupa aceasta, el intra in conflict cu posibili­tatile oferite de resursele economice pe baza carora a fost edificat; apar semne de epuizare a capacitatii lui de afirmare si se manifesta o tendinta de scadere a eficientei economice.

Incepe o perioada de tranzitie spre un nou mod de productie, de 20-30 de ani, caracterizat printr-o eficienta economica mai mare  in care elementele vechiului mod se perpetueaza datorita unor factori substantiali si se intrepatrund cu elementele noului sistem, care se extind.

In faza descendenta a ciclului economic are loc o criza structurala  caracterizata prin:

modificari fundamentale in tehnicile si tehnologiile de fabricatie, in locul si rolul omului in activitatea economica, in special in productie;

declinul unor subramuri economice si produse legate de vechiul mod de pro­ductie;

ascensiunea unor subramuri economice si produse legate de noul mod de pro­ductie etc.

Generalizarea noului mod de productie incheie un ciclu de evolutie a econo­miei, marcand trecerea la un nou stadiu calitativ al factorilor de productie. Conform acestei logici, in evolutia oricarei economii mature se disting doua mari faze, una ascendenta si alta descendenta, fiecare cu o durata de 20-30 ani.

Faza ascendenta se caracterizeaza prin preponderenta anilor de prospe­ritate economica si ritmuri relativ inalte de crestere a venitului national, investitiilor, pro­ductiei, desfacerilor, implicit cresterea nivelului de trai.

In faza descendenta are loc incetinirea ritmurilor de sporire a productiei, investitiilor, veniturilor, inrautatirea gradului de ocupare etc. Cauza principala a ciclului secular consta in evolutia ciclica a cercetarii stiintifice si inovatiei tehnologice in legatura stransa cu ciclul schimbarilor structurale din economie. Sub influenta acestora are loc schimbarea la fiecare 40-60 de ani a modului tehnic de productie.

In faza ascendenta a ciclului lung are loc un proces investitional susti­nut, ceea ce determina cresterea productiei, venitului investitional si eficientei economice. Cer­cetarea stiintifica in faza ascendenta a ciclului lung nu se confrunta cu nevoi deosebit de presante, ceea ce determina un recul al marilor descoperiri si inventii. Daca totusi se inregistreaza, inovatiile tehnologice se aplica pe scara redusa, baza procesului investitional constituind-o stocul deja existent al realizarilor verificate de practica.

In faza descendenta a ciclului lung a avut loc majoritatea descope­ririlor fun­damentale pe baza carora s-au declansat inventii si inovatii ample si care, prin meca­nismul investitiilor, scot economia din faza stagnarii si ii imprima un curs ascendent.

2. Ciclurile scurte (Kitchin) cu o durata de 3-4 ani, care se intercaleaza in cazul ciclurilor decenale. Ele au doua faze: expansiunea si incetinirea (redu­cerea) cresterii economice, iar trecerea de la expansiune la incetinire nu presupune declan­sarea unei crize economice.

In faza de expansiune, o data cu cresterea productiei, neinsotita de cresterea corespunzatoare a cererii efective, incep sa se acumuleze stocuri, uneori chiar cu scopuri speculative.

Cand  stocurile de la producatori, comer­cianti, consumatori au ajuns la un nivel considerat periculos, ingreunand desfasurarea normala a activitatii economice, incepe operatiunea de stocare in care incasarile si consumul se efectueaza, in principal, pe seama stocurilor existente. In aceste conditii are loc reducerea sau incetinirea ritmului productiei curente.

3. Ciclurile decenale sau cicluri Jugler sunt numite astfel dupa numele eco­nomistului care le-a studiat in mod deosebit. Stiinta economica s-a preocu­pat, mai cu seama, asupra ciclului decenal (mediu) ca forma de miscare a activitatii economice.

Un ciclu decenal ideal este caracterizat prin doua faze:

1. expansiunea (sau boomul), care cuprinde doua momente: reluarea activitatii si avantul;
2. contractia, ce cuprinde alte doua momente: criza si depresiunea (vezi fig.16)

Fig.16. Fazele ciclului economic.

a. Avantul economic se caracterizeaza printr-un nivel inalt al productiei si ocuparii datorita cresterii investitiilor, creditelor, veniturilor si a gradului de ocupare a fortei de munca. In aceasta perioada sporesc vanzarile, cursurile titlurilor de valoare, dar pot aparea penurii de materii prime esentiale, de forta de munca, mai ales, pentru calificarile fundamentale.

Pe masura ce penuriile apar pe tot mai multe piete, apare o situatie de cerere excesiva generala. Costurile cresc, dar cresc si preturile, afacerile ramanand profitabile. Jumatatea crescatoare a ciclului are un varf sau un punct de maxim al ciclului. Pe grafic avantul este reprezentat de intervalul de crestere A-B sau C-D.

Treptat, excesul de cerere determina cresterea sustinuta a preturilor, scaderea puterii de cumparare a banilor. In aceste conditii se inmultesc fenomenele nefa­vora­bile, cresc costurile, scad veniturile etc.

b. Criza se caracterizeaza prin scaderea productiei, vanzarilor, investitiilor, ocu­parii fortei de munca. Totodata, se restrange activitatea bursiera, cresc stocurile de marfuri nevandute, firmele au dificultati si unele dau faliment. Pe grafic, criza mar­cheaza incheierea perioadei de expansiune si este reprezentata prin punctul B sau D.

c. Depresiunea se caracterizeaza prin contractia activitatii economice, scaderea cererii si, implicit, a ocuparii. Scaderea ocuparii determina scaderea salariilor si pro­fiturilor.

In conditiile unei cereri in continua scadere, investitiile devin neprofitabile, iar somajul creste. In grafic depresiunea este marcata prin scaderea de la punctul B la C. Cand contractia nu are amplitudine si durata mare, faza se numeste recesiune.

Confruntandu-se cu dificultati mari, agentii economici adopta masuri drastice de reducere a costurilor si de promovare a vanzarilor, reinnoind masiv capitalul fix, imbunatatind si calitatea celorlalti factori de productie. Asemenea masuri genereaza un moment de cotitura in evolutia activitatii economice.

d. Reluarea activitatii economice are loc dupa depasirea nivelului cel mai scazut al activitatii economice (in punctul C). Firmele care rezista crizei fac investitii pentru modernizarea activitatii, ceea ce determina sporirea  productiei si a ocuparii fortei de munca. Treptat cresc veniturile populatiei si cererea de bunuri de consum, iar inviorarea economica se transforma in expansiune, marcand trecerea la un nou ciclu. Fiecare ciclu economic repre­zinta o etapa superioara fata de cel anterior, existand tendinta ascendenta a evolutiei.

Ciclurile decenale se deruleaza pe fondul celor lungi (seculare) si de regula, o faza a ciclului lung cuprinde 2-3 cicluri decenale.

In faza ascendenta a ciclului lung, ciclurile decenale se caracterizeaza prin preponderenta fazelor de expan­siune, mani­festarile de criza si recesiune fiind, de regula, reduse in timp si de mica profunzime.

In faza descendenta a ciclului lung, ciclurile decenale se caracterizeaza printr-o anumita slabiciune, nesiguranta si se deruleaza pe fondul unui somaj persistent, a unei inflatii puternice si a unei restructurari econo­mice de lunga durata. In general, in contextul crizei structurale, fenomenele negative si   depresiunile pregatesc inlantuirea a 2-3 cicluri decenale, mai intai bazele si, apoi, generalizarea in economie a unui nou mod tehnic de productie.