Evaziunea fiscala ilicita ( frauda fiscala)

Evaziunea fiscala ilicita ( frauda fiscala)

Evaziunea fiscala frauduloasa (frauda fiscala), constituie o forma de eludare agravanta, fiind studiata, analizata, legiferata si sanctionata, prin masuri pecuniare si privative de libertate, ori de cate ori este depistata. Aceasta consta, deci, in ascunderea ilegala, totala sau partiala, a materiei impozabile ce catre contribuabili, in scopul reducerii sau eliminarii obligatiilor fiscale ce le revin.

Evaziunea fiscala frauduloasa se prezinta sub urmatoarele forme:

a) evaziunea traditionala (prin disimulare), care consta in sustragerea, partiala sau totala, de la plata obligatiilor fiscale, fie prin intocmirea si depunerea de documente incorecte, fie prin neintocmirea documentelor cerute de legislatia in vigoare.

Aceasta forma a evaziunii fiscale frauduloase presupune o serie de procedee, printre care:

- intocmirea unor declaratii fiscale false sau neintocmirea acestora;

- reducerea intentionata a incasarilor, in scopul reducerii T.V.A. si a profitului impozabil, prin incasari in numerar fara chitante si vanzari fara factura;

- cresterea voita a cheltuielilor pentru a diminua profitul impozabil;

- producerea si comercializarea de bunuri si servicii in mod clandestin;

- desfasurarea unor activitati profesionale recompensate in mod clandestin (la negru);

- diminuarea valorii mostenirilor primite si a tranzactiilor cu bunuri imobiliare, etc.

b) evaziunea juridica, consta in a ascunde adevarata natura a unui organism sau a unui contract (de exemplu, cand un contract de asociere este transformat, in mod ascuns, intr-un contract de munca, pentru ca beneficiarul acestuia sa obtina anumite avantaje din calitatea de salariat sau invers) pentru a scapa de anumite consecinte fiscale.

c) evaziunea contabila, greu de identificat in practica, consta in a crea impresia unei evidente contabile corecte, utilizand documente false, in scopul cresterii cheltuielilor, diminuarii veniturilor, reducerii profitului impozabil si, in consecinta, a obligatiilor fiscale datorate statului.

d) evaziunea prin evaluare, consta in diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea amortismentelor si provizioanelor in scopul deplasarii profitului in viitor. Domeniile cele mai propice fraudei fiscale sunt comune tuturor tarilor, ele fiind reprezentate, in special, de activitatile tertiare (comertul si serviciile) si de constructii. Comertul detine, insa, primul loc in cadrul activitatilor generatoare de economie subterana. Frauda este extrem de extinsa in cazul veniturilor declarate de contribuabili, cum este cazul impozitului pe venitul global si a impozitului pe societate (pe profit). In cazul impozitelor retinute la sursa, precum si in cazul impozitelor locale, cand administratia stabileste bazele de impozitare, posibilitatile de frauda sunt mai reduse.

Pe categorii de contribuabili, se considera ca cele mai mari posibilitati de fraudare le au contribuabilii care desfasoara activitati industriale si comerciale precum si cei care desfasoara activitatii libere (avocati, medici, arhitecti, etc).

Actele de evaziune fiscala frauduloasa prezinta numeroase aspecte dintre care, principalele se refera la:

. sustragerea de la plata impozitelor printr-o inregistrare incorecta a operatiunilor economice

in actele contabile;

. infiintarea "companiilor fantoma" si conducerea de activitati evazioniste in numele

acestora;

. distrugerea documentelor importante si a evidentelor contabile;

. conducerea unor evidente contabile duble;

. elaborarea si prezentarea unor date nereale, in balantele contabile;

. nedeclararea anumitor activitati comerciale sau a unor surse de impozitare;

. subzistenta unor activitati economice fara declararea subsidiarilor, punctelor de lucru si

antrepozitelor;

. prezentarea de documente false privind operatiunile de import-export.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

In continuare, sunt prezentate, unele din cele mai utilizate tehnici de fraudare fiscala, constatate in urma actiunilor de control efectuate, in Romania, grupate pe categorii de obligatii fiscale:

a) in cazul impozitului pe profit:

- reducerea bazei de impozitare, prin includerea pe costuri a unor cheltuieli, fara documente justificative sau baza legala (amenzi, penalitati, etc.);

- inregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege (amortizari, cheltuieli social-culturale cheltuieli de deplasare, cheltuieli de protocol, etc.);

- deducerea unor cheltuieli personale ale asociatilor sau dobanzi la imprumuturi acordate de patroni propriei societati;

- neinregistrarea integrala a veniturilor realizate, fie prin neintocmirea documentelor de evidenta primara, fie prin inscrierea in documente a unor preturi de livrare sub cele practicate in mod real;

- transferul veniturilor impozabile la societati nou create in cadrul aceluiasi grup, aflate in perioada de scutire de la plata impozitului pe profit, concomitent cu inregistrarea de pierderi de catre societatea-mama;

- determinarea impozitului pe profit prin aplicarea necorespunzatoare a prevederilor legale, in special in ceea ce priveste reducerea impozitului afferent profitului reinvestit;

- necalcularea de catre unele organizatii nonprofit a impozitului aferent veniturilor rezultate din activitati economice;

- neinregistrarea in contabilitate a diferentelor stabilite prin actele de control sau chiar a obligatiilor privind impozitul pe profit datorat.

b) in cazul taxei pe valoarea adaugata

Inclinatia spre evaziune in materie de T.V.A. este determinata pe de o parte, de tendinta insusirii unor sume deloc neglijabile, iar pe de alta parte, de impactul acestui impozit asupra trezoreriei si lichiditatilor agentilor economici.

Mecanismul principal prin care se realizeaza sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata il constituie fie majorarea fictiva a T.V.A. deductibila, prin intrari scriptice de bunuri, fie micsorarea T.V.A. colectata, ca urmare a subevaluarii valorii iesirilor de produse, marfuri si servicii.

Prin urmare:

- aplicarea eronata a regimului deducerilor (deducerea taxei pe valoarea adaugata pe baza unor documente care nu au inscrisa taxa sau chiar deduceri fara documente sau cu documente nelegale, deduceri duble, ca urmare a inscrierii repetate a unor facturi in jurnalele de cumparari, deduceri pe baza unor documente apartinand altor societati comerciale, deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor scutite fara drept de deducere, etc);

- necuprinderea unor operatiuni ce intra in sfera taxei pe valoarea adaugata in baza de calcul a taxei sau necuprinderea in baza de calcul a taxei a tuturor facturilor;

- neevidentierea si nevirarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor de la clienti;

- neinregistrarea ca platitor la depasirea plafonului minim;

- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri, prin prezentarea in vama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri externi, in loc de acte de cumparare, precum si neincluderea in deconturi a taxei pe valoarea adaugata de plata in vama;

- emiterea de chitante fiscale si facturi cu taxa pe valoarea adaugata, fara ca agentul economic sa fie platitor si fara sa inregistreze si sa vireze taxa pe valoarea adaugata;

- neutilizarea sau utilizarea defectuoasa a formularisticii tipizate, cu inregistrari incomplete in jurnale sau inregistrari repetate in jurnalele de cumparare, facturi "pierdute", amanarea intocmirii facturilor fiscale in scopul amanarii platii taxei pe valoarea adaugata, recuprinderea in baza de calcul a tuturor elementelor din factura (ambalaje, cheltuieli de transport, etc.);

- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata prin declararea unor importuri ca fiind temporare;

- cereri de rambursare nejustificate;

- "erori de calcul", etc., constituie doar cateva din metodele utilizate pentru fraudarea taxei pe valoarea adaugata.

c) in privinta impozitului pe salarii:

- neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlu de venituri salariale (diverse ajutoare in bani sau in natura, alte drepturi acordate in natura, prime, sume reprezentand participari la beneficiu, stimulente, etc.);

- aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale;

- neretinerea si nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru persoanele angajate pe baza de conventii civile sau pentru zilieri;

- necumularea , in vederea impozitarii, a tuturor veniturilor salariale;

- neinregistrarea obligatiilor de plata a impozitului pe salarii;

- nerespectarea legislatiei privind stabilirea bazei de impozitare, cumul, scutirile si reducerile de impozit. Impozitului pe venitul global, care a functionat in perioada 2000-2004, a oferit, de asemenea, multiple posibilitati de practicare a evaziunii fiscale legale, printre care:

- necuprinderea, in baza de impozitare, a tuturor veniturilor realizate, in special a celor pentru care impunerea se realiza pe baza declaratiei subiectului impozabil (ex: venituri din chirii, venituri din activitati independente);

- identificarea unor modalitati de generare de cheltuieli fictive cu salarizarea unor persoane, reusindu-se pe aceasta cale plati de natura dividendelor camuflate sub forma de drepturi salariale;

- crearea unor facilitati salariatilor, care sa nu intre in sfera de impunere a impozitului pe venitul global, astfel incat sa plateasca la bugetul de stat un impozit mai mic;

- obtinerea de catre salariati a unor statute ce le confera scutirea de la plata impozitului pe venitul global, cum ar fi: certificate de revolutionari, certificate de handicapati, etc.

d) in ceea ce priveste accizele:

- necuprinderea in baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;

- micsorarea bazei de impozitare prin subevaluarea produselor importate, in vama, prin folosirea de documente duble;

- necalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice;

- neincluderea accizelor in pretul de vanzare al produselor pentru care se datoreaza accize;

- neevidentierea in contabilitate a obligatiei de plata a accizelor;

- sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor accizate si trecerea lor la produse neaccizate sau accizate cu cote reduse (pentru uleiuri minerale, alcool, etc.).

e) in ceea ce priveste celelalte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale:

- evidentierea in contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor reale;

- nedepunerea, la organele fiscale, a declaratiilor privind cladirile aflate in patrimoniu, a mijloacelor de transport aflate in posesie si a terenurilor detinute sau aflate in administrarea agentilor economici;

- declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere, in ce priveste impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, etc.;

- neconstituirea si nevirarea impozitului pe dividende, calcularea eronata a acestuia;

- neretinerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate in cursul anului, care dupa realizarea profitului si aprobarea bilantului, au avut destinatia de dividende;

- nedeclararea veniturilor realizate, de catre persoanele fizice, din diverse activitati (meditatii, venituri din inchirieri, comercializarea de produse prin consignatii, etc.);

- incalcarea prevederilor legale privind modul de desfasurare si impozitare a activitatii de taximetrie auto, de catre persoanele autorizate sa desfasoare astfel de activitati, prin neprezentarea, la organul fiscal, pentru citirea aparatelor de taxat sau alterarea informatiilor furnizate de acestea, etc.

Potrivit oficialilor, cele mai noi si mai utilizate modalitati de fraudare a bugetului statului sunt: simularea unor exporturi; trecerea scriptica a operatiunilor prin mai multe firme; organizarea in asociere a actiunilor frauduloase, prin implicarea mai multor firme dispersate in teritoriu, aparent fara legatura intre ele; intocmirea de documente care indeplinesc doar formal cerintele legale, urmate de transferuri bancare prin care simuleaza stingerea obligatiilor fictive intre parteneri.

Datorita complexitatii procesului de tranzitie, a ritmului accelerat al globalizarii, evaziunea fiscala din Romania este la ora actuala legata de infractiuni economice si financiare, precum si de organizatiile de crima organizata.