Alte principii de baza ale administratiei publice locale

Alte principii de baza ale administratiei publice locale

Orice stat fiind o putere publica, organizata pe un teritoriu delimitat si recunoscut de celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta poporul de pe acest teritoriu, ci si de a-i rezolva interesele atat de diferite de la o persoana la alta sau de la un grup de indivizi la altul. Pentru a-si indeplini acest rol, statul isi imparte teritoriul si populatia aflata pe acesta in anumite zone de interese, pe baza diferitelor criterii: geografice, religioase, culturale, etc. Aceste zone - mai mici sau mai mari - sunt unitatile administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri: judet, tinut, regiune, oras, comuna, etc. Astazi, conform art. 3 alin.3 din Constitutie, “teritoriul este organizat suub aspect administrative in comune, orase si judete”.

In toate aceste unitati administrativ-teritoriale statul a creat autoritati publice, care sa-l reprezinte si sa actioneze in acestea pentru realizarea intereselor sale, dar si ale locuitorilor respectivi. In acelasi scop, statul a creat autoritati si la nivel central, care sa-l reprezinte si sa asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel si care apar ca ceea ce este comun si general tuturor zonelor de interese.

Profesorul Paul Negulescu afirma ca in orice tara sunt doua categorii de interese: unele care au un carecter cu totul general privind totalitatea cetatenilor, intreaga colectivitate si altele care sunt speciale unei anumite localitati. Pentru armonizarea acestor categorii de interese statul a creat regimuri juridice sau institutii speciale, fiecare dintre ele asigurand o rezolvare mai mult sau mai putin corespunzatoare situatiilor concrete. In aceste conditii vorbim de autonomie locala, centralizare, descentralizare, deconcentrare, tutela administrativa. 

Principiile de baza ale administratiei publice locale sunt stipulate in textele Constitutiei revizuite si in Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, astfel:       

In Legea 215/2001 (art. 2, alin.1) se arata ca administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul urmatoarelor principii:

a) principiul autonomiei locale,

b) principiul descentralizarii serviciilor publice,

c) principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale,

d) principiul legalitatii,

e) principiul consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit.

Din cele doua texte rezulta cele sase principii de baza (cele cinci din Legea 215/2001 la care se adauga principiul deconcentrarii serviciilor publice, din Legea de revizuire a Constitutiei, aprobata prin referendumul din octombrie 2003). Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.

1. Principiul autonomiei locale.

Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in interesul legii. Colectivitatea locala reprezinta totalitatea locuitorilor din unitatea  administrativ-teritoriala.

Autonomia locala se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului, dupa caz.

Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.

In acord cu cele mai recente reglementari comunitare in materie s-au introdus noi articole care reglementeaza cooperarea si asocierea autoritatilor administratiei publice locale.

Astfel, autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, in limitele competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, in conditiile legii.

Autoritatilor administratiei publice locale le este acordat dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, in conditiile legii, pentru protectia si promovarea intereselor lor commune, precum si posibilitatea de a incheia intre ele acorduri si de a participa la initierea si realizarea unor programe de dezvoltare regionala, in conditiile legii.

Consiliile locale si consiliile judetene din unitatile administrative-limitrofe zonelor de frontiera au dreptul sa incheie acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, in conditiile legii.

Autonomia locala se caracterizeaza si prin dreptul consiliilor locale de a putea hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local sau judetean, dupa caz, in conditiile legii.

2. Principiul descentralizarii serviciilor publice.

Descentralizarea serviciilor publice reprezinta transferarea unora din atributii din competenta autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate catre un organism determinat, un serviciu public determinat, din unitatile administrativ-teritoriale.  

Descentralizarea serviciilor publice implica organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu si organe proprii. Astfel, serviciile publice descentralizate dobandesc o anumita libertate de actiune ce deriva din calitatea lor de persoana juridica, transformandu-se in “stabilimente publice”.

Referat: Conventie de aplicare a acordului schengen Eseu: Comportamentul politic asimilat grupurilor

3. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale.

Consiliile locale, consiliile judetene si primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, conform reglementarilor stabilite de Constitutia Romaniei revizuita si republicata si de Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicata in 1996, modificata si completata.

Potrivit Constitutiei, functiile si demnitatile publice, civile si militare pot fi ocupate, in conditiile legii de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteazaegalitatea de sanse intre barbati si femei pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

Tot in Constitutia revizuita se stipuleaza ca in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.

Consiliile locale si judetene se aleg pe circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de lista, iar primarii comunelor si oraselor se alegpe circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.

In Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale sunt stabilite norme specifice care determina calitatea de alegator cat si cea de eligibil.

Astfel, referitor la calitatea de alegator se prevede:

Cetatenii romani, fara deosebire de nationalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita, in mod egal, drepturile electorale;

Au dreptul de a alege cetatenii romani care au implinit 18 ani, inclusive cei care implinesc aceasta varsta in ziua alegerilor;

Fiecare alegator are dreptul la un singur vot pentru alegerea consiliului local, a primarului, a consiliului judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti;

Dreptul de vot se exercita numai in comuna, orasul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritoriala a municipiului in care alegatorul isi are domiciliul.

Cetatenii cu drept de vot care si-au stabilit resedinta intr-o alta unitate administrativ-teritoriala cu cel putin 6 luni inaintea alegerilor, isi vor exprima dreptul de vot in unitatea administrativ-teritoriala respectiva.

Referitor la dreptul de a fi ales consilier sau primar se precizeaza:

Beneficiaza de acest drept cetatenii cu drept de vot care au implinit, pana in ziua alegerilor inclusive, varsta de 23 de ani, daca nu le este interzisa asocierea in partide politice;

Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unitatii

administrativ-teritoriale in care urmeaza sa fie alesi.

Nu pot alege:

• alienatii sau debilii mintali pusi sub interdictie;
• persoanele lipsite de drepturile electorale pe perioada stabilita prin hotarare judecatoreasca.

Nu pot fi alesi:

v    cetatenii care fac parte din categoriile prevazute la art. 40 alin 3 din Constitutie (art. 40 (3): nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica);

v    alienatii sau debilii mintali pusi sub interdictie si persoanele lipsite de drepturile electorale pe perioada stabilita prin hotarare judecatoreasca.

Candidaturile pentru consiliile locale si judetene, cat si pentru primary se propun de partied politice sau aliante politice constituite conform Legii partidelor politice. Se pot depune si candidaturi independente sau de catre aliante electorale, in conditiile Legii nr. 70/1991.

Aliantele electorale se pot constitui intre partidele politice sau aliante politice la nivel judetean sau local. Partidele politice din aliantele politicesau din alianTele electorale pot participa la alegerinumai pe listele aliantelor.

O persoana poate candida pentru un singur consiliu local si pentru o singura functie de primar.

O persoana poate candida atat pentru functia de consilier cat si pentru cea de de primar.

Numarul de candidati de pe fiecare lista poate fi mai mare decat numarul de consilieri stabilit potrivit Legii administratiei publice cu pana la un sfert din numarul mandatelor.

4. Principiul legalitatii.

Acest principiu a fost introdus in Legea administratieie publice nr. 69/1991 ca urmare a modificarii si completarii sale prin Legea nr. 24/1996.

Principiul legalitatii aplicat la administratia publica locala inseamna ca tot ce tine de aceasta, adica alegerea, constituirea, exercitarea atributiilor precum si adoptarea hotararilor sau emiterea altor acte administrative precum si orice alte activitati trebuie sa se desfasoare numai pe baza si in conformitate cu legea.

3.6.5. Principiul consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit.

In Legea nr. 215/2001 (art. 68 lit.c) se precizeaza ca primarul poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii.

Legea 215/2001 (art. 43 alin. 2) prevede care sunt problemele ce totdeauna se vor discuta in sedinta publica si anume: problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei sau orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine. In legatura cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum, in conditiile legii. In consecinta, acestea sunt problemele locale de interes deosebit la carese face referire in art. 68 lit.c. Este evident ca si alte probleme care pot sa intervina in cadrul comunitatii locale pot sa prezinte un interes deosebit. Ca atare, si in legatura cu acestea primarul va putea sa propuna consultarea populatiei prin referendum.

Referendumul local se organizeaza potrivit reglementarilor cuprinse in Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.

Referendumul local se poate organiza in toate satele si localitatile componente ale comunei sau orasului ori numai in unele dintre acestea.

In cazul referendumului la nivel judetean, acesta se poate desfasura in toate comunele si orasele din judet, ori numai in unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

Conform art. 14 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale respective.

Obiectul si data referendumului se stabilesc si se aduc la cunostinta publica prin orice mijloace de informare in masa, cu cel putin 20 de zile inainte de data desfasurarii acestuia.

Referendumul local se poate organiza intr-o singura zi, care poate fi numai duminica.

6. Principiul deconcentrarii administrative.

Deconcentrarea constituie un regim administrativ care se situeaza intre centralizare administrativa si descentralizare administrativa. Ceea ce o apropie de centralizare este faptul ca titularii puterii locale nu sunt alesi de electoratul local, ci sunt numiti de la centru. Ceea ce o apropie de descentralizare  este faptul ca titularii puterii locale au competenta sa rezolve ei problemele locale, fara sa le mai inainteze sefului sau ierarhic de la centru, dar el este supus controlului acestuia si obligat sa se conformeze actelor superiorului sau. In cazul desconcentrarii, autoritatea publica locala ramane parte integranta in sistemul ierarhiei centrale. Deciziile date in competenta autoritatilor publice locale sunt luate de aceasta sub puterea ierarhica a autoritatilor centrale.

Principiul deconcentrarii administrative consta in atribuirea competentei de a lua anumite decizii unor organe care isi exercita atributiile intr-o circumscriptie determinata si care raman supuse controlului ierarhic al autoritatilor centrale.

Serviciile deconcentrate sunt autoritati administrative care depind de un minister sau un alt organ al administratiei publice de specialitate, care beneficiaza de o anumita putere de decizie si care au competenta materiala specializata si o competenta teritoriala locala.