Atributiile prefectului

ATRIBUTIILE PREFECTULUI

1. Atributiile prefectului ca reprezentant al Guvernului

Conform Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului acesta este reprezentantul Guvernului pe plan local. Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea ministrului internelor si reformei administrative.

In scopul indeplinirii functiei sale, prefectul are o misiune cu caracter general de a informa, de a tine la curent Guvernul cu necesitatile comunitati din judet, cu cerintele acesteia si cu evolutia opiniei publice, urmarind sa canalizeze aceasta opinie in directia politicii si programului Guvernului.

Reprezentand Guvernul, prefectul are ca atributii principale:

asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii; 

actioneaza pentru mentinerea climatului de pace sociala si a unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru determinarea prioritatilor de dezvoltare teritoriala;

verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului;

asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire si interventie pentru situatii de urgenta;

dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana;

dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;

hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune;

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale in care acestia au o pondere de peste 20%.

Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.

2. Atributiile prefectului ca organ de administratie publica generala

In scopul infaptuirii functiei sale administrative, prefectul indeplineste urmatoarele sarcini principale:

asigura realizarea intereselor nationale, respectarea legilor si ordinii publice. Pentru a putea raspunde de ordinea publica din judet, prefectul exercita politia administrativa pe teritoriul judetului1;

exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autoritatilor publice locale si judetene. In acest sens, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ, actele acestora, precum si pe cele ale presedintelui consiliului judetean cu exceptia celor de gestiune curenta, daca le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept. Din punct de vedere procedural, cu 10 zile inaintea introducerii actiunii, prefectul va solicita autoritatilor administratiei publice locale, cu motivarea necesara, sa reanalizeze actul socotit  ilegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.

Prefectul poate propune ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora. De altfel, din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducator al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu si un reprezentant al institutiei prefectului din judetul in care isi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului.

prefectul prezinta anual, consiliul judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti o informare cu privire la activitatea desfasurata de serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate in judet si in municipiul Bucuresti.

prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, convocarea unei sedinte extraordinare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti in cazuri care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

in caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unitatilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de indata a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

3. Atributiile de coordonare ale prefectului

Ca reprezentant al Guvernului, prefectul exercita conducerea generala a serviciilor ministeriale aflate in judete in virtutea principiului desconcentrarii administrative. Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Pentru a realiza coordonarea, prefectul dispune de mijloace juridice deoarece avizeaza numirea sau eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei centrale de pe teritoriul judetului si toti acesti conducatori fac parte din comisia consultativa organizata in fiecare judet pe langa prefecturi si sub presedintia prefectului.

Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul solicita institutiilor publice si autoritatilor administratiei publice locale documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si in mod gratuit.

In situatii de urgenta sau de criza autoritatile militare si organele locale ale Ministerului Administratiei si Internelor au obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei probleme care pune in pericol ori afecteaza siguranta populatiei, a bunurilor, a valorilor si a mediului inconjurator

4. Actele prefectului

Deciziile prefectului iau forma de ordine, fie individuale, precum numirile, fie normative, mai ales in materie de politie administrativa2.

Conform Legii 340/2004 art. 32 prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, in conditiile legii, pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin. Acelasi act normativ reglementeaza si anumite conditii care trebuiesc respectate la emiterea acestor acte administrative.

Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Ordinul prefectului, care contine dispozitii normative, se comunica Ministerului Internelor si Reformei Administrative (care poate propune Guvernului anularea acestuia, daca il considera nelegal sau netemeinic) si devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica. Ordinul prefectului, cu caracter individual, devine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate.

Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale.