Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Administratie


Qdidactic » bani & cariera » management » administratie
Chestionar schengen - cooperare politieneasca



Chestionar schengen - cooperare politieneasca






In baza carui articol din Conventia Schengen, autoritatile de politie pot coopera, fara implicarea autoritatilor judiciare, in scopul prevenirii si descoperirii infractiunilor? Care sunt conditiile in care se poate derula o asemenea cooperare?


Art. 39 (1-3) stabileste principiul asistentei reciproce intre autoritatile de politie in scopul prevenirii si descoperirii infractiunilor.


O astfel de cooperare intre autoritatile de politie, fara implicarea autoritatilor judiciare, cand exista motive de suspiciune sau apar pericole concrete, se va realiza in principal prin masuri precum cele enumerate in continuare (lista nu este exhaustiva si implementarea este supusa conditiilor stabilite mai jos):

identificarea proprietarilor si soferilor vehiculelor,

investigatii privind permisele de conducere,

localizarea si resedintei si a imprejurimilor,

identificarea abonatilor retelelor de telecomunicatii (telefon, fax si internet), daca aceste informatii sunt accesibile publicului,



obtinerea de informatii de la persoanele ce acorda sprijin politiei in mod voluntar[1],

identificarea persoanelor,

transmiterea de informatii operative politienesti din bazele de date sau dosarele politiei, in conformitate cu prevederile legale relevante ce se aplica protectiei datelor,

pregatirea de planuri si coordonarea masurilor de cautare, precum si initierea de cautari in cazuri urgente (independent de cautarile SIS),

stabilirea originii bunurilor, in particular arme si vehicule (stabilirea canalelor de vanzare),

examinarea probelor (cum ar fi pagubele produse vehiculelor in accidentele cu fuga de la locul faptei, corecturi in documente, etc.).     


Conditii

Solicitarile de asistenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

trebuie sa fie autorizate de legislatia nationala a statului caruia ii sunt adresate;

trebuie sa se incadreze in limitele competentelor autoritatilor in cauza implicate; in cazul in care autoritatea respectiva nu este competenta sa solutioneze solicitarea, aceasta trebuie transmisa autoritatii competente;

competenta nu trebuie sa fie limitata la autoritatile judiciare sau nu necesita aprobarea acestora;

implementarea solicitarii nu trebuie sa implice aplicarea masurilor coercitive;

informatiile scrise pot fi folosite ca probe doar cu consimtamantul dinainte exprimat al autoritatilor judiciare ale statului caruia ii sunt adresate[2].


Articolul 39  (TITLUL III -POLITIA SI SECURITATEA, CAP. 1 - COOPERAREA SERVICIILOR DE POLITIE)


'1. Partile contractante se angajeaza sa ia masuri pentru ca serviciile lor de politie, in conformitate cu legislatia nationala si in cadrul competentelor pe care le au, sa se ajute reciproc in scopul prevenirii si descoperirii infractiunilor, in masura in care legislatia nationala nu prevede ca cererea trebuie sa se faca si sa se transmita prin autoritatile judecatoresti si cu conditia ca cererea sau transpunerea acesteia in practica sa nu presupuna aplicarea unor masuri de constrangere de catre partea contractanta careia i s-a adresat solicitarea. Daca serviciile de politie solicitate nu au competenta de a rezolva solicitarea, ele o vor transmite autoritatilor competente.

2. Informatiile scrise furnizate de partea contractanta solicitata conform alin. 1 nu pot fi folosite de partea contractanta care face solicitarea drept probe ale infractiunii incriminate decat cu acordul autoritatilor judecatoresti competente ale partii contractante solicitate.

3. Solicitarile de asistenta mentionate la alin. 1 si raspunsurile date acestor solicitari se pot comunica intre organele centrale responsabile in cadrul fiecarei parti contractante cu cooperarea internationala pe linie de politie. Daca solicitarea nu se poate face in timp util aplicand procedura de mai sus, organul de politie din cadrul partii contractante care face solicitarea o poate adresa direct  autoritatilor competente ale partii care primeste solicitarea, care pot raspunde direct. In aceste cazuri, organul de politie care face solicitarea va informa cat mai curand posibil organul central responsabil cu cooperarea internationala pe linie de politie din cadrul partii contractante care a primit solicitarea cu privirea la cererea de asistenta pe care a adresat-o direct.

4. In zonele de frontiera, cooperarea se poate perfecta prin contacte intre ministerele competente ale partilor contractante.

5. Dispozitiile prezentului articol nu exclud alte acorduri bilaterale mai amanuntite, prezente sau viitoare, intre partile contractante care au frontiera comuna. Partile contractante se vor informa reciproc cu privire la astfel de acorduri.'



Unde se comunica solicitarile de asistenta? Dar in caz de urgenta?


Ca regula, cererile de asistenta si raspunsurile la acestea trebuie schimbate intre autoritatile centrale responsabile cu cooperarea politieneasca internationala.


In caz de urgenta, cererile de asistenta pot fi adresate direct autoritatilor competente ale statului implicat, care pot raspunde direct. 

In astfel de cazuri, autoritatea solicitanta trebuie sa notifice imediat autoritatea centrala a statului caruia ii este adresata solicitarea cu privire la aceasta cerere directa. Este recomandat ca propria autoritate centrala sa fie notificata concomitent



Care este definitia cazului urgent, conform Manualului  de cooperare politieneasca transfrontaliera?


In cazul in care transmiterea cererii de asistenta prin intermediul unei autoritati centrale intarzie atat de mult transmiterea catre autoritatile locale incat pericliteaza succesul actiunii preventive sau al investigatiei.



Care sunt conditiile pentru supravegherea transfontaliera obisnuita? Dar pentru supravegherea ”de urgenta”?  


Principiu

Conform art. 40 din Conventia Schengen[3], autoritatile de politie si, pentru infractiunile care le aduc atingere, autoritatile vamale ce actioneaza in limita atributiilor lor pot continua o operatiune de supraveghere initiata in propria tara si pe teritoriul altui stat Schengen, actiune supusa unor conditii stricte si acordului statului pe teritoriul caruia se desfasoara supravegherea. Art. 40 distinge doua cazuri:

supravegherea „obisnuita”, care se desfasoara dupa obtinerea autorizatiei de supraveghere in urma adresarii unei solicitari de asistenta;

supravegherea „de urgenta”, care permite ca supravegherea sa fie continuata pe teritoriul altui stat fara o autorizatie prealabila.

Conditii pentru supravegherea „obisnuita”

trebuie sa existe o ancheta judiciara in desfasurare;

persoana supravegheata trebuie sa fie suspecta de implicare in comiterea unei infractiuni care atrage extradarea;

Conform art. 2(1) din Conventia Europeana privind Extradarea din 13.09.1957, infractiunile care atrag extradarea sunt:

„faptele sanctionate de legislatia statului solicitant si de legislatia statului caruia ii este adresata solicitarea cu privare de libertate sau cu emiterea unui mandat de arestare pentru o perioada maxima de cel putin un an sau cu o pedeapsa mult mai severa”.

doar anumiti ofiteri sunt autorizati sa efectueze supravegherea transfrontaliera

statul caruia ii este adresata solicitarea trebuie sa fi autorizat supravegherea (conditiile pot fi atasate la aceasta autorizare), in urma primirii unei cereri de asistenta judiciara din partea statului solicitant


Conditii pentru supravegherea „de urgenta”

Supravegherea de urgenta se poate desfasura doar cu respectarea urmatoarelor conditii:

autorizatia prealabila nu poate fi ceruta „pentru motive deosebit de urgente”. Aceasta se aplica pentru exemplul in care autoritatile iau la cunostinta despre infractiunea pentru care supravegherea este ceruta intr-o faza atat de tarzie incat solicitarea de obtinere a autorizatiei nu poate fi solutionata, chiar daca este transmisa imediat la autoritatea centrala;

exista o ancheta judiciara in desfasurare;

persoana supravegheata trebuie sa fie suspecta de a fi comis una din infractiunile prevazute la art. 41 (4), lit.a;

doar anumiti ofiteri sunt autorizati sa efectueze supravegherea transfrontaliera

autoritatea centrala a statului caruia ii este adresata solicitarea este imediat notificata ca a fost trecuta frontiera (a se vedea 2.4);

o solicitare de asistenta judiciara este adresata fara intarziere;

supravegherea trebuie sa inceteze:

fie la cererea statului caruia i-a fost adresata solicitarea, fie

in termen de 5 ore de la trecerea frontierei, in absenta autorizatiei din partea statului caruia i-a fost adresata solicitarea.




Care sunt masurile care trebuie indeplinite de ofiterii responsabili, in cazul unei supravegheri transfrontaliere, inainte de trecerea frontierei? Dar din momentul trecerii frontierei?


Inainte de trecerea frontierei

Exceptand cazurile urgente, in primul rand trebuie transmisa o solicitare prin intermediul autoritatilor centrale ale fiecarui stat. In caz de urgenta, solicitarea va fi transmisa cat mai curand posibil.

Autoritatile competente din statul caruia ii este adresata solicitarea vor considera cererea de obtinere a aprobarii pentru supravegherea transfrontaliera, primita de la autoritatea competenta (Anexa 1) din statul solicitant, ca fiind o cerere de asistenta judiciara in intelesul art. 40(1) si (2) din Conventia Schengen. Aceasta solicitare trebuie sa contina toate informatiile disponibile la momentul corespunzator elementelor prezentate in documentul din Anexa 2.

Autorizarea, ca raspuns la solicitare (cu posibile conditii atasate) trebuie sa fi fost data de statul caruia i-a fost adresata solicitarea, care, desigur, poate refuza eliberarea autorizarii.


Din momentul trecerii frontierei

Ofiterul trebuie sa respecte legislatia nationala a statului pe teritoriul caruia actioneaza si sa urmeze instructiunile autoritatilor locale competente.

Ofiterul trebuie sa fie capabil sa furnizeze dovada ca actioneaza in calitate oficiala si sa posede un document care sa certifice autorizarea de efectuare a supravegherii (cu exceptia cazurilor urgente).

Daca statul caruia ii este adresata solicitarea nu obiecteaza in mod expres, ofiterul poate purta arma de serviciu; folosirea ei este interzisa cu exceptia cazului de legitima aparare conform legislatiei nationale din statul caruia ii este adresata solicitarea.

Este interzisa intrarea in locuinte si in locuri care nu sunt accesibile publicului.

Persoana supravegheata nu poate fi arestata sau oprita si interogata.

Ofiterii de politie care efectueaza supravegherea trebuie sa urmeze instructiunile autoritatilor locale competente, de ex. autoritatile din districtul in are loc supravegherea. In general, aceste autoritati trebuie notificate inainte de initierea supravegherii. In cazuri de urgenta, ofiterii trebuie sa contacteze cea mai apropiata autoritate de politie cand traverseaza frontiera.


Din momentul in care operatiunea a luat sfarsit

Trebuie intocmit un raport catre autoritatile statului caruia i-a fost adresata solicitarea dupa incheierea fiecarei operatiuni; ofiterii care au efectuat supravegherea pot fi solicitati sa apara personal. Acest raport trebuie intocmit conform modelului prezentat in Anexa 2. In cazul in care supravegherea, in intelesul art. 40 (1) si (2), este autorizata, orice stat poate indeplini obligatia de a pregati un raport conform art. 40 (3), lit. g din Conventia Schengen.

Autoritatile statului caruia i-a fost adresata solicitarea pot cere asistenta si in continuare din partea ofiterilor desemnati sa efectueze supravegherea, in cadrul investigatiilor si al procedurilor judiciare dupa finalizarea operatiunii.



Care sunt conditiile care trebuie indeplinite in cazul unei urmariri transfrontaliere?


Urmarirea poate fi efectuata doar peste frontiere terestre.

Doar ofiteri autorizati de catre fiecare stat pot exercita urmarirea.

Conditii referitoare la tipul infractiunii: fiecare stat are posibilitatea de a alege intre doua optiuni pentru tipurile de infractiuni care permit exercitarea urmaririi: fie lista restrictiva a infractiunilor prevazute la art. 41 (4) lit. a, fie infractiunile care atrag extradarea.

Trebuie analizate fisele nationale pentru a se afla care a fost optiunea aleasa de fiecare stat in parte. Cu toate acestea, urmatoarele conditii se aplica in toate statele:

persoana in cauza sa fi fost prinsa in flagrant comitand sau participand la comiterea uneia din infractiuni;

urmarirea este de asemenea autorizata in cazul in care persoana implicata se afla in stare de arest preventiv sau executa o pedeapsa cu inchisoarea.

Conditii pentru urmarirea de urgenta:

nu a fost posibila anuntarea anterioara a autoritatilor carora le-a fost adresata solicitarea, datorita respectivei cauzei urgente; 

sau autoritatile au fost anuntate, dar nu au putut sa preia personal urmarirea in timp util;

ofiterii care efectueaza urmarirea consulta autoritatile statului caruia i-a fost adresata solicitarea cel mai tarziu pana in momentul trecerii frontierei;

urmarirea inceteaza la prima solicitare a statului caruia i-a fost adresata solicitarea.



Exista restrictii in cazul unei urmariri transfrontaliere?


Exista trei tipuri de restrictii care pot fi impuse urmaririi, pe care fiecare stat este liber sa aleaga:

restrictie teritoriala: unele state autorizeaza urmarirea pe intregul teritoriu, altele o autorizeaza doar pentru un anumit numar de km dupa trecerea frontierei;

restrictie temporala: urmarirea poate fi suspendata dupa ce a trecut o anumita perioada de timp determinata;

o restrictie referitoare la atributiile ofiterilor care efectueaza urmarirea: unele state ii autorizeaza pe acestia sa opreasca si sa interogheze, altele nu. Acest lucru nu afecteaza dreptul de a efectua o arestare in statul pe al carui teritoriu se desfasoara urmarirea cand infractorul este prins in flagrant (a se vedea mai jos pentru diferite situatii legale). Restrictiile impuse de fiecare stat sunt prezentate mai jos.



Care sunt  masurile care trebuie adoptate dupa terminarea misiunii de urmarire transfrontaliera?


Pe parcursul urmaririi:

Este obligatorie informarea autoritatilor statului pe al carui teritoriu urmarirea se desfasoara, cel mai tarziu pana in momentul trecerii frontierei. Acest lucru trebuie facut prin contactarea:

fie a primei unitati de politie din statul in cauza,

fie una dintre autoritatile de legatura desemnate de statul in cauza.

Ofiterul trebuie sa actioneze in conformitate cu legislatia nationala a statului in care actioneaza si trebuie sa urmeze instructiunile autoritatilor locale competente.

Au prioritate in circulatia pe drumurile publice pe parcursul urmaririi ofiterii care efectueaza urmarirea conform legislatiei nationale a statului pe al carui teritoriu continua urmarirea.

La solicitarea autoritatilor locale, urmarirea trebuie sa inceteze.

Ofiterul trebuie sa aiba asupra sa legitimatia sau insigna de serviciu si sa fie usor de identificat (uniforma, banderola, autovehicul, etc.)

Ofiterul poate avea armamentul de serviciu; utilizarea acestuia este interzisa cu exceptia cazului de legitima aparare conform legislatiei nationale a statului solicitant.

Este interzisa patrunderea in locuinte sau in locuri neaccesibile publicului.


Dupa ce urmarirea s-a incheiat:

Dupa fiecare urmarire, indiferent de rezultat, ofiterii implicati trebuie sa se prezinte in fata autoritatilor locale competente pentru a intocmi un raport; daca acestea doresc, ofiterii trebuie sa ramana la dispozitia lor si sa furnizeze asistenta, la cerere, pentru viitoarele investigatii si proceduri judiciare.

Daca o persoana este arestata si nu este cetatean al statului unde s-a facut arestarea, trebuie eliberata dupa un interval de sase ore de la arestare daca nu este emis nici un mandat de arestare in vederea extradarii (intervalul orar intre miezul noptii si 09.00 nu se ia in considerare).

Persoanele arestate pot fi perchezitionate in vederea prezentarii in fata autoritatilor locale. Ei pot fi incatusati, iar obiectele personale confiscate.



Ce semnifica SIS? Dar SIRENE?


SIS reprezinta un sistem informatic comun ce contine date cu privire la persoane si obiecte (vehicule, arme, bancnote, documente de identitate in alb sau completate) folosite in scopuri investigative. Faciliteaza schimbul de informatii importante, prin intermediul calculatorului, cu privire la persoane si obiecte (ex. motivul alertei si actiunea ce trebuie intreprinsa).


SIS este compus din:

sistemul informatic central (C.SIS), localizat in Strasbourg si

sistemele informatice nationale (N.SIS) ale Partilor Contractante, conectate la C.SIS, care permit autoritatilor nationale competente sa efectueze cautari in C.SIS.


Sistemul poate fi consultat de catre autoritatile autorizate:

cand efectueaza controale la frontierele externe;

pe parcursul controalelor efectuate de catre autoritatile de politie si cele vamale in interiorul teritoriului, in conformitate cu legislatia nationala;

cu ocazia verificarilor cererilor de viza si emiterii permiselor de sedere.


In vederea simplificarii activitatii ofiterilor din teren, fiecare Parte Contractanta are un Birou SIRENE (Supplement d’Information Requis a l’Entree NationalE / Supplementary Information REquest at the National Entry)[4] pentru schimbul unor informatii suplimentare. Birourile SIRENE actioneaza ca un punct intermediar pentru orice transfer de informatii, in afara informatiilor transmise intre C.SIS si N.SIS, solicitate de autoritatile de politie pentru solutionarea oricaror chestiuni legate de SIS. Aceste informatii sunt schimbate prin telefon, fax si e-mail. Acest sistem permite Birourilor SIRENE sa schimbe informatii, asigurand conformitatea si cu legislatia nationala in ceea ce priveste motivul alertei si actiunea ce trebuie intreprinsa, aspecte ce nu pot fi stabilite doar din continutul informatiei succinte din SIS sau, in cazul unei cautari, sa stabileasca in mod sigur identitatea persoanei in cauza.



Conform art. 47 din Conventia Schengen, ofiterii care actioneaza pe teritoriul unei alte parti contractante vor fi considerati . . . ..? (dpdv al statutului)


Numirea si schimbul de ofiteri de legatura ad hoc

La solicitarea autoritatilor de politie autorizate din fiecare stat Schengen, ofiteri de legatura pot fi trimisi intr-un alt stat Schengen cand primesc un raport sau informatii referitoare la un pericol real si iminent. Sarcinile ofiterilor de legatura sunt de a oferi consiliere si asistenta.

Ofiterii de legatura  nu vor fi imputerniciti sa aplice orice masura de politie independent. Ei vor furniza informatii si vor executa sarcinile pe baza instructiunilor date de catre statul Schengen din care provin si de catre statul in care sunt detasati. Autoritatea de politie din statul Schengen in care sunt detasati este obligata sa asigure protectia ofiterilor de legatura.

Autoritatea de politie din statul Schengen in care isi desfasoara activitatea ofiterii de legatura va stabili activitatile acestora si conditiile in care for fi executate. Ofiterii de legatura sunt obligati sa urmeze instructiunile date de catre autoritatile competente.


Articolul 47 CAAS

'1. Partile contractante pot incheia acorduri bilaterale privind detasarea, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, de ofiteri de legatura apartinand unei parti contractante pe langa autoritatile de politie ale altei parti contractante.

2. Detasarea ofiterilor de legatura pe o perioada determinata sau nedeterminata are ca scop sa avanseze si sa accelereze cooperarea intre partile contractante, in special prin acordarea de asistenta:

(a) sub forma schimbului de informatii pentru combaterea criminalitatii, atat prin prevenire cat si prin aplicarea legii;

(b) la realizarea cererilor de asistenta reciproca pe linie de activitati politienesti si judiciare in probleme penale;

(c) in legatura cu sarcinile autoritatilor responsabile cu supravegherea frontierelor externe.

3. Ofiterii de legatura au misiunea de a acorda consultanta si asistenta. Ei nu sunt imputerniciti sa intreprinda actiuni politienesti independente. Ei furnizeaza informatii si isi indeplinesc atributiile conform instructiunilor primite de la partea contractanta care i-a detasat si de la partea contractanta pe langa care sunt detasati. Ei vor raporta zilnic sefului departamentului de politie pe langa care sunt detasati.

4. Partile contractante pot cadea de acord, in cadru bilateral sau multilateral, ca ofiterii de legatura apartinand unei parti contractante detasati in terte state sa reprezinte si interesele uneia sau mai multor parti contractante. Conform acestor acorduri, ofiterii detasati in state terte furnizeaza informatii altor parti contractante cand li se cere acest lucru sau din proprie initiativa si, in limita mandatului lor, indeplinesc sarcini in beneficiul acestor parti. Partile contractante se vor informa reciproc cu privire la intentiile de detasare de ofiteri de legatura in state terte.'


LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004 (*actualizata*) privind cooperarea judiciara internationala in materie penala ART. 187^10
  Raspunderea agentilor straini 

 (1) In timpul operatiunilor si activitatilor mentionate la art. 187^8 si 187^9, agentii straini care desfasoara urmarirea pe teritoriul Romaniei sunt asimilati persoanelor care au aceeasi calitate in statul roman in privinta infractiunilor comise impotriva lor sau de catre ei.

(2) In cazul in care pe timpul desfasurarii operatiunilor prevazute la art. 187^8 agentii straini produc un prejudiciu, statul ai carui agenti sunt raspunde pentru acest prejudiciu, in conformitate cu legea romana.

(3) Statul ai carui agenti au cauzat prejudicii unei persoane pe teritoriul Romaniei restituie statului roman totalitatea sumelor pe care le-a platit victimelor sau altor persoane indreptatite in numele acestora.

(4) Fara a aduce atingere exercitarii drepturilor fata de terti si cu exceptia dispozitiei din alin. (3), statul roman nu va solicita in cazul prevazut la alin. (2) restituirea contravalorii prejudiciilor pe care le-a suferit din cauza unui alt stat.
----- ----- -----
  Art. 187^10 a fost introdus de pct. 134 al art. I din LEGEA nr. 224 din 1 iunie 2006 , publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 534 din 21 iunie 2006.



Care este cadrul legislativ intern care reglementeaza problematica cooperarii politienesti transfrontaliere?


OUG nr. 103/2006 privind unele masuri pentru facilitarea cooperarii politienesti internationale



Care este autoritatea politieneasca centrala la nivel national? Care sunt structurile care functioneaza in cadrul acesteia?


Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala este o structura relativ recenta - iunie 2005 - a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, preluand insa intreaga experienta si istorie a celor doi piloni de baza ai sai, Punctul National Focal si Biroul National INTERPOL


OUG nr. 103/2006 privind unele masuri pentru facilitarea cooperarii politienesti internationale

ART. 4 - 'Pentru activitatile specifice de cooperare si asistenta politieneasca internationala prevazute la art. 1 alin. (1) se desemneaza ca autoritate centrala transmitatoare Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, denumit in continuare CCPI, structura subordonata MIRA, fara personalitate juridica.'


Structurile Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala:

Punctul National Focal:

  • Serviciul Operational,
  • Unitatea Nationala EUROPOL,
  • Serviciul SIRENE

Biroul National INTERPOL:

  • Serviciul Urmarire Internationala si Extradari,
  • Serviciul Documentare Operativa
  • Serviciul Identificare Judiciara

Infrastructura complementara si de sprijin, compusa din:

  • Serviciul Analiza - Sinteza,
  • Serviciul Dispecerat, Documente Clasificate si Secretariat,

Compartimentele:

  • Informatica si Tehnologia Comunicatiilor,
  • Unitatea de Implementare a Proiectelor,
  • Juridic,
  • Traduceri,

Administrativ



Ofiterii caror state pot efectua operatiuni de urmarire/supraveghere pe teritoriul Romaniei?


Ofiterii din cele 24 SM Schengen: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.


Viitoare SM SCH: Bulgaria, Cipru, Elvetia, Liechtenstein, Romania



Confederatia Elvetiana este membru Schengen?


In octombrie 2004, Elvetia a semnat un acord de asociere la spatiul Schengen. Acest act nu a intrat in vigoare decat in luna ianuarie 2008, ca urmare a eliminarii rezervelor parlamentare a unor state membre.


Elvetia va demara procesul de evaluare Schengen in martie 2008, ceea ce va permite o aderare direct la SISone4all (sistemul actual care include vechile state membre si 9 dintre cele noi) si eliminarea controalelor la frontierele sale interne din toamna anului 2008.

Acordul de asociere al Elvetiei la spatiul Schengen este pe deplin compatibil cu legislatia romana. Mai mult, acest acord este prevazut expres in lista acordurilor si tratatelor care sunt aplicabile pe teritoriul Romaniei de la data aderarii la UE (1 ianuarie 2007). Ca urmare, Romania a adoptat in 2007 un Memorandum intern privind abtinerea de la declaratii parlamentare asupra Acordului de asociere al Elvetiei la spatiul Schengen. Romania a fost de acord astfel cu asocierea Confederatiei Elvetiene la acest spatiu.


Romania sprijina aderarea Elvetiei la spatiul Schengen si eliminarea controalelor la frontierele interne ale acestui stat. Prin Actul de aderare la UE, Romania s-a obligat sa fie de acord cu aderarea Elvetiei la spatiul Schengen. Experienta dobandita de Elvetia in cadrul procesului de evaluare va fi utila si tarii noastre din perspectiva demararii vizitelor de evaluare in Romania in 2009. De altfel, Romania a primit aprobarea Secretariatului General al Consiliului UE si Elvetiei de a participa la vizitele de evaluare care se vor desfasura in aceasta tara incepand cu martie 2008.



Ce semnificatie are pentru dumneavoastra spatiul Schengen?


Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.


Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.
Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitata in timp din motive de ordine publica sau securitate nationala, decizie ce este luata la nivelul fiecarui stat membru Schengen.


Odata cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa „cale libera” infractorilor.


Astfel, se impune o cooperarea transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor cetateni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea si urmarirea transfrontaliera a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. In acelasi timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva oricarei incalcari a drepturilor fundamentale.



Care este data asumata de Romania pentru aderarea la spatiul Schengen?


La data de 25 ianuarie 2008,  in marja reuniunii Consiliului informal Justitie si Afaceri Interne ce a avut la Brdo, Slovenia, in prezenta comisarului european pentru justitie si afaceri interne, Franco Frattini si a ministrului de interne sloven, Dragutin Mate, domnul Cristian David, ministrul internelor si reformei administrative si omologul sau bulgar, domnul Rumen Petkov, au semnat Declaratia Comuna de pregatire pentru aderarea la Spatiul Schengen.


Astfel, partea bulgara si partea romana au stabilit luna martie 2011 ca obiectiv strategic comun pentru a deveni state membre ale spatiului Schengen.




Conform legislatiilor nationale din Austria, Germania si Olanda, in interogatoriile politiei se aplica principiul voluntariatului.

Utilizarea imediata a informatiilor ca proba in procedurile penale este posibila doar daca statul caruia ii este adresata solicitarea nu cere, pe langa aceasta, scrisori oficiale pentru comisie rogatorie. Prin urmare, procedura de obtinere a autorizatiei se stabileste de catre statele implicate. Autoritatile de politie si cele judiciare pot transmite solicitarile de autorizare si documentele rezultate in procesul de solutionare a acestora prin orice mijloace care permit transmiterea rapida, in cazul in care prin efectuarea transmiterii apare o urma scrisa a autorului documentului (ex. fax, e-mail).  

Cu modificarile aduse de Decizia Consiliului 2003∕725∕JHA din 02.10.2003, publicata in OJL 260 din 11.10.2003, p.37.

A se vedea Manualul SIRENE, publicat in OJC 38 din 17.02.2003, p.1)



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright