Analiza datelor statistice/demografice cu care lucreaza institutia

Pentru a oferi o imagine mai clara asupra genului de date statistice si demografice cu care lucreaza Primaria Municipiului Bucuresti, ne-am oprit asupra unui exemplu privind persoanele defavorizate care au solicitat asistenta administratiei publice locale.

Sistemul de protectie sociala are ca obiectiv sustinerea persoanelor, grupurilor sau comunitatilor care se afla in situatii dificile si care datorita lipsei resurselor proprii nu pot avea o viata la nivelul unor conditii minime de viata care sa le asigure o functionare normala in contextul social si cultural dat. (C. Zamfir, “Politici sociale in Romania” ). Asadar, protectia sociala presupune, un ansamblu de masuri si mijloace de sprijin si asistenta.

Pentru o cat mai buna intelegere se impune o detaliere a acestora. In acest sens trebuie facuta o diferentiere clara intre beneficiile sociale financiare si serviciile sociale.

Beneficiile sociale financiare presupun transferuri de bani sau bunuri catre persoanele care nu dispun de capacitatea de a-si asigura prin eforturi proprii minimum de resurse financiare necesare unui trai decent. Acestea sunt de doua tipuri:

1. beneficii sociale sub forma de pensii pentru limita de varsta, pensii pentru pierderea capacitatii de munca, ajutor de somaj, oferite conditionat si proportional in functie de participarea, respectiv marimea contributiei la un fond comun de asigurari sociale in perioadele active ale vietii;

2. beneficii sociale oferite persoanelor in nevoie fara conditionarea unei contributii prealabile sub forma de ajutor social, ajutor de urgenta, ajutor de deces, alocatii pentru copii, burse de studiu, reduceri sau subventii de preturi pentru locuinte sociale, chirii, intretinerea locuintei, transport.

Beneficiile sociale financiare care presupun o contributie in perioada activa a vietii sunt reunite sub termenul generic de asigurari sociale, iar cele care nu necesita o anume contributie sunt denumite asistenta sociala.

Serviciile sociale includ: sanatatea, invatamantul si asistenta sociala. Aceasta din urma ocupa un loc aparte in cadrul sistemului de protectie sociala si implica o mare varietate de servicii oferite de comunitate, fara a presupune implicatii economice majore.

Daca beneficiile financiare suplinesc un deficit de resurse financiare, serviciile sociale se adreseaza unui deficit de capacitati. Ele intervin asadar pentru solutionarea unor situatii, de cele mai multe ori critice, in care se afla persoanele in nevoie. De regula, acestea nu dispun de parghiile prin care sa-si poata modifica in bine starea in care se afla.

Serviciile de asistenta sociala au ca obiectiv refacerea si dezvoltarea capacitatilor persoanelor, familiilor, colectivitatilor de a constientiza natura problemelor cu care se confrunta, cauzele determinante ale acestora, de a identifica solutii optime pentru rezolvarea situatiilor problematice. Serviciile de asistenta sociala pot imbraca doua forme: asistenta in mediul natural de viata (familie, scoala, loc de munca) si servicii in institutii de asistenta sociala (camine pentru batrani, case pentru copii abandonatii, institutii pentru persoane cu dizabilitati severe). In termini generali asistenta sociala presupune o interventie specializata in sensul ameliorarii sau eliminarii deficitelor atat financiare cat si de capacitate si poate actiona la nivel individual, la nivel de grup si chiar la nivel comunitar.

Teoretic, masurile de protectie si asistenta sociala sunt menite sa elimine sau sa imbunatateasca situatia categoriilor defavorizate. Practic, in acest moment nu exista o strategie coerenta de protectie sociala, la nivel guvernamental sau local care sa determine imbunatatirea vietii acestor persoane. Modalitatile actuale prin care statul sustine persoanele defavorizate sunt orientate catre ameliorarea efectelor saraciei si nu catre identificarea si/sau eliminarea cauzele care o determina. Situatia economico-sociala actuala stimuleaza dependenta cetateanului fata de ajutorul material oferit de stat si intr-o mai mica masura implicarea activa in rezolvarea propriei situatii si in viata comunitatii. In aceste conditii, starea de precaritate sociala ce caracterizeaza o mare parte a populatiei va fi prelungita si chiar se va agrava prin lipsa masurilor concrete orientate in regim de urgenta catre cauzele problemelor sociale.

Obiectul analizei noastre il reprezinta persoanele care au solicitat sprijin de la DGAS. Motivul pentru care ne-am orientat atentia catre aceste persoane este determinat pe de o parte, de gravitatea situatiei sociale si financiare a acestora, iar pe de alta parte de incapacitatea lor de a-si imbunatati situatia prin eforturi proprii. In acest sens, am considerat interventia administratiei publice in rezolvarea problemelor acestor persoane, ca fiind cea mai indreptatita si mai facila modalitate de solutionare a acestor situatii.

Analiza caracteristicilor socio-demografice ale persoanelor care compun grupul tinta al proiectului reprezinta un prim si important pas in studiul nivelului de trai si calitatii vietii acestora. Vom prezenta in continuare caracteristicile esantionului avand in vedere urmatoarele aspecte:

- sexul respondentilor;

- sectorul in care locuiesc;

- repartitia pe grupe de varsta;

- solicitarea ajutorului social;

- tipul familiei careia ii apartin;

- cauze ale existentei familiilor monoparentale/persoane singure;

- capacitatea subiectului de a fi lider informal.

Din totalul celor 303 persoane intervievate 78 sunt barbati (26%), iar 225 sunt femei (74%). Retine atentia, in acest caz, numarul mare de femei care se adreseaza DGAS pentru a solicita ajutor social.

Distributia subiectilor in functie de domiciliu este urmatoarea: 39 de persoane (13%) - sectorul 1; 49 de persoane (16%) - sectorul 2; 92 de persoane (30%) - sectorul 3; 26 de persoane (9%) - sectorul 4; 56 de persoane (18%) - sectorul 5; iar in sectorul 6 un numar de 41 de persoane (14%). S-a incercat asigurarea unei distributii proportionale pe sectoare a numarului de persoane intervievate in functie de numarul de cereri adresate DGAS din fiecare sector in parte. Exceptia o reprezinta sectorul 3 in care numarul subiectilor intervievati este mai mare decat in celelalte sectoare. Acest fapt se datoreaza faptului ca este sectorul cu cea mai numeroasa populatie (40812), cu numarul cel mai mare de persoane peste 60 de ani (73.122).

In graficul de mai jos este prezentata repartitia subiectilor in functie de sex si resedinta. Putem observa urmatoarea situatie:

- sectorul 1: barbati (3,9%), femei ( 8,9%);

- sectorul 2: barbati (2,9%), femei (13,2%);

- sectorul 3: barbati (6,6%), femei (23,7%);

- sectorul 4: barbati (3,3%), femei ( 5,2%);

- sectorul 5: barbati (6,2%), femei (12,2%);

- sectorul 6: barbati (2,6%), femei (10,8%).

De remarcat, faptul ca in toate sectoarele numarul femeilor solicitante de ajutor social este mai mare decat cel al barbatilor. Explicatiile acestei “superioritati” sunt determinate de statutul asumat al femeii, mai ales in familiile defavorizate, conform caruia se presupune ca acestea se ocupa de treburile gospodaresti si de gestiunea veniturilor familiei. Pe de alta parte, din intalnirile directe cu cetatenii am constatat ca femeilor le este mai usor sa abordeze functionarii din institutiile statului, fiind mai hotarate si mai putin inhibate in relatiile cu autoritatile.

In ceea ce priveste varsta subiectilor esantionul are urmatoarea reprezentare:

- intre 18-25 de ani ( 3%);

- intre 26-39 de ani (31%);

- intre 40-59 de ani (39%);

- peste 60 de ani (28%).

Slaba prezenta a grupei de varsta 18-25 de ani (9 persoane) se datoreaza faptului ca tinerii sunt intr-o mai mica masura informati asupra mecanismelor de lucru ale administratiei publice locale. Grupa de varsta 40-59 de ani este cea mai afectata. Sunt incluse in aceasta grupa persoanele disponibilizate, persoanele a caror capacitate de munca este afectata, persoanele care sustin familii monoparentale, precum si cei care sustin familii cu multi copii. Intr-o situatie asemanatoare se afla si persoanele din grupa de varsta 26-39 de ani. O alta categorie de persoane puternic afectata de situatia socio-economica actuala sunt persoanele peste 60 de ani. Veniturile modeste si izolarea sociala nu le permit acestora un trai decent, ceea ce ii determina sa apeleze la seviciile administratiei publice locale pentru a beneficia de diverse forme de ajutor.

O realitate general valabila pentru grupele de varsta mai sus mentionate este faptul ca, indiferent de varsta, in conditiile unei „insuficiente” generalizate specifica categoriilor defavorizate, este din ce in ce mai dificila o adaptare la solicitarile vietii cotidiene.

In ceea ce priveste tipul familiei respondentilor 45 dintre subiectii intervievati (15%) sunt personae singure, 78 (26%) apartin unor familii monoparentale iar pentru 180 de cazuri (59%) sunt prezenti ambii parteneri.

Conform reglementarilor legale administratia publica locala isi exercita atributiile in directia gestionarii eficiente a problemelor comunitatii pe care o reprezinta. In acest sens, cetateanul defavorizat apeleaza la serviciile administratiei ca o prima si ultima solutie pentru rezolvarea situatiilor limita in care se afla.

Principiul consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit este statuat de legiuitor – art. 1, alin. 1 din Legea nr. 69/1991. Cu toate acestea, realitatea demonstreaza ca aceasta consultare a cetatenilor este integrata in principiul general al autonomiei locale doar ca o posibilitate enuntata intr-un context general al participarii cetatenilor la procesul de luare a deciziilor in problemele de interes major pentru comunitatea locala. Lipseste insa dimensiunea practica a acestei prevederi legale, fapt care determina absenta aproape totala a optiunilor cetatenilor vis-à-vis de problemele majore ale comunitatii in relatia cu administratia si, in consecinta, explica in multe situatii, lipsa de support public pentru politicile adoptate de administratia locala.

Serviciile DGAS prezinta anumite particularitati fata de serviciile sociale existente la nivelul fiecarei primarii de sector.

Asfel, spre deosebire de serviciile sociale de la nivelul primariilor de sector in cadrul carora exista o varietate de forme de ajutor social, DGAS este orientata prioritar spre furnizarea unor ajutoare temporare de urgenta in natura, ceea ce a deteminat o afluenta foarte mare de cereri. Aceasta particularitate este demonstrata de altfel de raspunsurile la intrebarea “De cate ori v-ati adresat DGAS?”: o data – 110 persoane (52%), de 2-3 ori – 40 de persoane (19%), mai mult de 3 ori – 61 de persoane (29%).

In continuare sunt evidentiate motivele pentru care subiectii au solicitat ajutor DGAS:

dificultatile generale din viata de zi cu zi reprezinta motivul cel mai des intalnit pentru care cetatenii au apelat la serviciile DGAS – 135 de persoane (64%);

au solicitat sprijin 40 de persoane (19%) pentru venirea iernii si cu ocazia sarbatorilor;

situatia locativa precara i-a determinat pe 26 de cetateni (12%) sa solicite sprijinul DGAS;

6 persoane (3%) au fost nevoite sa apeleze la aceasta solutie din cauza decesului partenerului;

pentru a-si cumpara anumite bunuri numai 2 persoane (1%) au solicitat ajutor;

cate o persoana a facut cerere la DGAS pentru a initia o afacere, respectiv pentru recuperarea unor pierderi materiale.

Dificultatile vietii cotidiene, decesul unuia dintre membrii familiei, venirea iernii si sarbatorile reprezinta, asadar, principalele motive pentru care cetatenii defavorizati solicita ajutorul administratiei publice locale. Este evident ca in toate cele trei situatii nevoia de bani este stringenta.

Solutiile oferite de DGAS sunt evidentiate in graficul alaturat:

cea mai mare parte dintre solicitanti, 136 de persoane (64%) au ramas in continuare in evidenta DGAS fara a li se oferi o solutie;

27 de persoane (13%) au fost indrumati la primaria din sectorul in care domiciliaza;

li s-a oferit posibilitatea de a beneficia de cantina sociala unui numar de 10 solicitanti (5%);

ONG-urile au oferit ajutor la 11 persoane (5%);

catre Fondul Solidaritatea au fost orientate 5 persoane (2%).

Asadar, din cele 211 persoane care au facut cereri la DGAS, numai 75 au primit o forma de ajutor, care in toate situatiile nu a determinat o imbunatatire a situatiei generale a subiectilor.

5.Prezentarea programelor si proiectelor derulate de Primaria Municipiului Bucuresti

Printre proiectele Primariei Municipiului Bucuresti in curs de derulare se numara:

Lucrare: Scoala geopolitica romaneasca Referat: Organizarea Tribunalul de Prima Instanta

5.1 Reabilitare drumuri urbane.

Obiective:

Reabilitarea a 60 de sectiuni de drumuri, acordandu-se prioritate sectiunilor de retele de baza, aflate in stare foarte proasta sau de-a lungul retelelor de tramvai;
Cresterea vitezei de deplasare a autovehiculelor in conditii de siguranta sporita ca urmare a modernizarii infrastructurii de transport;

Cresterea sigurantei si confortul calatorilor.

Fonduri necesare

32,3 MEURO, din care:

16,15 MEURO - credit BEI

16,15 s MEURO - alocatie de la bugetul de stat

Avantaje:

Reduce cheltuielile actuale de intretinere a drumurilor si a tuturor categoriilor de vehicule (publice si private)

Reduce prejudiciile materiale si umane prin diminuarea riscului de accidente

Elimina haosul si pierderile economice provocate de interventiile neplanificate, prin elaborarea unei strategii de intretinere si modernizare a arterelor de circulatie

Reduce consumul de combustibil si micsoreaza gradul actual de poluare chimica, sonora si vizuala;

Asigura un numar important de locuri de munca, cu consecinte benefice aupra reducerii somajului

Sporeste gradul de atractivitate a orasului pentru turisti si investitori prin ridicarea calitatii imaginii urbane

Creste gradul de confort si satisfactie a locuitorilor Capitalei

5.2 Modernizarea Tramvaielor Tatra T4R

Descriere

Modificarea a 126 de vagoane simple TATRA T4R de tramvaie simplu articulate si modernizarea acestora.

Fonduri necesare

36,3 MEURO, din care:

18,15 MEURO - credit BEI

18,15 MEURO - alocatie de la bugetul de stat

Avantaje:

Sporeste confortul si siguranta calatorilor prin imbunatatirea conditiilor de acces si modernizarea spatiului interior;

Reduce poluarea fonica si vizuala;

Micsoreaza timpul de asteptare si transport prin introducerea unor sisteme de monitorizare si sincronizare a timpului de rulare si stationare;

Diminueaza costurile de intretinere si scade cu peste 15% consumul de energie electrica pentru tractiune fata de sistemul central;

Creaza noi locuri de munca si relanseaza un nou proces tehnologic prin modernizarea uzinei URAC a RATB, cu beneficii pe termen scurt, mediu si lung.

5.3 Contorizarea Vanzarii de caldura si Apa Potabila

Obiective:

Achizitia si instalarea a doua contoare si 4 valve pentru fiecare dintre cele 15.000 de scari din 6.000 de blocuri cu apartamente.Contoarele urmeaza sa fie legate in linie cu centrele de expediere si departamentul de facturare al operatorului de energie termica;

Eliminarea pierderilor de agent termic avand ca efect reducerea costurilor intretinerii prin facturarea reala a consumului de apa calda si caldura.

Fonduri necesare

50,5 MEURO, din care:

25,25 MEURO - credit BEI

25,25 MEURO - alocatie de la bugetul de stat

Avantaje:

Reducerea cheltuielilor de intretinere ale populatiei

Posibilitatea controlului la consumator

Micsorarea efortului financiar al populatiei

Reducerea perioadelor de revizie

5.4 Implementarea sistemului unic de taxare pentru transportul public urban

Descriere

Implementarea unui sistem de taxare pe mijloacele de transport in comun de suprafata compatibil cu sistemul de taxare de la metrou.

Fonduri necesare

24 MEURO, din care:

12 MEURO - credit BEI

7 MEURO - alocatie de la bugetul local

5 MEURO - alocatie de la bugetul de stat

Avantaje:

Integrarea tarifara la nivelul Municipiului Bucuresti a celor doi operatori de transport public urban (RATB si METROREX)

Reducerea cheltuielilor de deplasare

Reducerea fraudei la transportul in comun

5.5 Refacerea Zonei Istorice - zona pilot

Obiective:

Re-crearea caracterului de odinioara, dar cu facilitati moderne, stimuland activitatile economice si sociale si conservarea unei parti importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a Bucurestiului.

Impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici si privati in modernizarea cladirilor.

Descriere

Reabilitarea infrastructurii de baza a unei zone pilot incadrata de Calea Victoriei, Bd. I. C. Bratianu, Splaiul Independentei si Bd. Regina Elisabeta.

Fonduri necesare

9,5 MEURO, din care:

8,5 MEURO - co-finantare BERD

1,0 MEURO - contributia municipalitatii

Avantaje:

Modernizarea si reabilitarea zonei prin asigurarea utilitatilor publice (strazi moderne, alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale, energie termica, telefonie, energie electrica);

Eliminarea masinilor stationate pe spatiul pietonal prin realizarea unei parcari subterane care va elibera trasee pietonale pentru agrement;

Cresterea calitatii vietii locuitorilor din zona si a bunastarii generale prin atragerea investitorilor;

Favorizarea reabilitarii, modernizarii si reabilitarii cladirilor, ceea ce duce la cresterea atractivitatii zonei pentru turism;

Reucerea poluarii chimice, fonice si estetice;

Favorizarea relansarii activitatilor mestesugaresti traditionale si a aparitiei de noi locuri de munca.

5.6 Managementul Traficului

Obiective:

Fluidizarea circulatiei si siguranta in trafic;

Asigurarea prioritatii transportului public si reducerea timpului de deplasare/asteptare;

Reducerea consumului de carburanti si a cheltuielilor de intretinere la utilizator;

Reducerea poluarii;

Sincronizarea semafoarelor in sistem unda verde.

Descriere

Realizarea unui sistem de control al traficului general care cuprinde crearea unei zone de 100 intersectii supravegheate computerizat.

Fonduri necesare

20,5 MEURO, din care:

17,0 MEURO - co-finantare BERD

3,5 MEURO - contributia municipalitatii

Avantaje:

Imbunatatirea conditiilor de desfasurare a traficului rutier

Micsorarea blocajelor de circulatie

Reducerea consumului de combustibil

Cresterea sigurantei circulatiei rutiere

Crearea unui numar de cel putin 100 noi locuri de munca

5.7 Reabilitarea Sistemului de Incalzire Centralizata a Municipiului Bucuresti

Obiective:

Reducerea cu peste 30% a pierderilor de agent termic in retele si punctele de distributie a energiei termice;

Realizarea de economii de circa 10% la energia termica si de cca 35% la energia electrica;

Cresterea gradului de siguranta al instalatiilor.

Descriere

Automatizarea punctelor termice apartinand operatorului municipal de distributie a caldurii si apei calde menajere.

Fonduri necesare

48 MEURO, din care:

26,5 MEURO - co-finantare BERD

9,0 MEURO - contributii bilaterale

12,5 MEURO - contributia municipalitatii

Avantaje:

Reducerea pierderilor pe retea si cresterea calitatii agentului termic

Scaderea riscului de avarie

Diminuarea costurilor de intretinere

Micsorarea efortului financiar al populatiei

Reducerea perioadelor de revizie

5.8 Reabilitarea infrastructurii educationale

Descriere

Lucrari de intretinere si reparare a bazei didactico-materiale a unitatilor de invatamant preuniversitar (constructii cladiri noi, consolidari si modernizare cladiri, reabilitare instalatii termice, electrice, telefonie, instalatii sanitare).

Fonduri necesare

150 MEURO, din care:

75% - credit BEI

25% - bugetul statului

Avantaje:

Imbunatateste starea de sanatate a elevilor si cadrelor didactice prin crearea unor conditii de igiena corespunzatoare determinate de reabilitarea si modernizarea cladirilor si instalatiilor existente

Dezvolta abilitatile fizice, intelectuale si pragmatice ale elevilor, in acord cu exigentele contemporane, prin extinderea si completarea cu sali de sport, ateliere si laboratoare

Asigura sanse egale de educatie si evolutie pentru diferitele categorii sociale prin oferirea unor conditii similare de invatamant si acces la informatie prin introducerea noilor tehnologii si a retelelor de computere

Inlatura riscul unor catastrofe prin marirea sigurantei la seism, ca urmare a consolidarii structurilor de rezistenta

Creaza locuri de munca pe termen scurt si mediu

5.9 Masura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PA/001

Asistenta Tehnica pentru pregatirea proiectului « Finalizarea lucrarilor si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate Bucuresti »

Beneficiarul proiectului este Primaria Municipiului Bucuresti.

Valoare Contract: 1 703 490 EURO din care

75% finantare de la Uniunea Europeana prin Instrumentul pentru Politici Structural de preaderare ISPA

25% finantare de la bugetul local.

Durata Contract: 18 luni.

Consultant: Firma Pell Frischmann din Marea Britanie a fost desemnata prin licitatie organizata de Ministerul Finantelor Publice – OPCP. Contractul de Asistenta Tehnica a fost semnat in data de 18.09.2002 si se va intinde pina in martie 200
Obiectivul proiectului il constituie pregatirea studiilor si a documentatiei tehnice si financiare necesare construirii viitoarei statii de epurare a Municipiului Bucuresti.
Organizarea Proiectului: Managementul proiectului este asigurat de Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) condusa de un manager de proiect, desemnat prin dispozitie a Primarului General al Municipiului Bucuresti. Membrii UIP si ceilalti factori implicati in proiect (CGMB, Apa Nova Bucuresti, Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor Publice, Agentiile de Mediu Ilfov si Bucuresti, Banca Europeana de Investitii, Delegatia Comisiei Europene si Comisia Europeana) se intalnesc lunar in Comitetul de Conducere si hotarasc in problemele de importanta majora in implementarea proiectului.

Proiectul a debutat cu o campanie complexa de stringere de date de la toate autoritatile romane implicate in proiect, campanie ce a necesitat un efort sustinut din partea membrilor UIP si a Consultantului, de calitatea acestor date depinzand intocmirea tuturor documentelor tehnice si financiare pentru proiect.

Documente furnizate de consultant si distribuite factorilor interesati la data de 11.08.2003:

1. Raportul de inceput, finalizat in octombrie 2002, la o luna de la mobilizarea Consultantului cuprinde in principal prezentarea situatiei constructiilor existente la Glina si recomandari pentru luarea viitoarelor decizii.

2. Studiul de Fezabilitate, finalizat la mijlocul lunii Iulie 2003.
Comitetul de Conducere a hotarit sa se urmeze o abordare pe faze pentru construirea statiei de epurare a apelor uzate a Municipiului Bucuresti. Aceste faze sunt:

I. finalizarea Liniei 1 pentru tratarea a 10 mc/s standarde de efluenti pentru ape ne-sensibile cu fermentarea si ingroparea namolului;

II. finalizarea Liniei 2: o noua linie biologica, debit estimat de 10mc/s, capacitati suplimentare pentru fermentarea namolului, incinerarea intregii cantitati de namol;

III. managementul apelor pluviale mari; si,

IV. la o data ulterioara, dar nu din fonduri ISPA, tratare tertiara.
Realizarea primelor 3 faze amintite mai sus este estimata la cca 250 milioane EURO.

3. Raportul asupra situatiei apelor industriale. Acest raport se axeaza asupra poluarii marilor industrii si asupra modului in care principiul « poluatorul plateste » este respectat.

Documente in pregatire:

1. Aplicatia ISPA pentru investitii.

2. Analiza Economica si Financiara.

3. Studiul de Impact de Mediu cu un accent deosebit pus pe consultarea publicului.

Documentatia de licitatie pentru lucrari.

Activitati in desfasurare:

1. Training pentru membrii UIP.

2. Campania de masuratori de incarcari si debit.

3. Definirea Strategiei de Implementare si a aranjamentelor institutionale.

Avantajele construirii statiei de epurare a Municipiului Bucuresti:

Reducerea poluarii mediului in aval de Municipiul Bucuresti.

Refacerea faunei si florei acvatice a raurilor Dambovita, Arges, a Dunarii si in final a Marii Negre.

Alinierea la standardele europene de Mediu.

Crearea de noi locuri de munca.

5.10 Proiectul life 02 env/ro/000462 ecomarket

Descriere

Implementarea unui sistem de management de mediu certificat ISO 14001, in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti;

Elaborarea, testarea si evaluarea unei metode de stabilire a impactului asupra mediului produs de pietele agroalimentare;

Elaborarea pe baza metodei stabilite, a unei scheme voluntare de etichetare ecologica a magazinelor care desfac marfuri in incinta pietelor agroalimentare;

Stabilirea unor criterii si indicatori de performanta care sa stea la baza unui model de piata ecologica;

Formarea la nivelul Primariei Municipiului Bucuresti a unei echipe de experti, care sa se ocupe dupa finalizarea proiectului, de acordarea etichetelor ecologice, unitatilor care indeplinesc criteriile stabilite.

Avantaje:

Implementarea proiectului EcoMarket reprezinta in primul rand un pas important pe calea integrarii in Uniunea Europeana;

Implementarea unui Sistem de Management de Mediu conform standardului ISO 14001, Primaria Municipiului Bucuresti fiind prima si singura din tara care a intreprins acest demers;

Obtinerea si utilizarea unei metode de evaluare a impactului asupra mediului generat de activitatea pietelor si a unei scheme de etichetare ecologica pentru magazinele din incinta pietelor, realizate conform cerintelor Uniunii Europene;

Formarea unei echipe proprii de Experti Evaluatori, pentru aplicarea schemei de etichetare ecologica pentru piete;

Realizarea unui model de piata ecologica in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, care va putea fi ulterior extins si aplicat la alte piete de pe teritoriul municipiului Bucuresti si chiar din tara.