Sanctiunile disciplinare si raspunderea functionarilor publici

SANCTIUNILE DISCIPLINARE SI RASPUNDEREA FUNCTIONARILOR PUBLICI

A. Raspunderea disciplinara a functionarilor publici

Incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor corespunzatoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica prevazute de lege constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara a acestora.

Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:

- intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;

absente nemotivate de la serviciu;

nerespectarea in mod repetat a programului de lucru;

interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal;

- nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor cu acest caracter;

manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;

- desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic;

refuzul de a indeplini atributiile de serviciu;

incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici;

alte fapte prevazute ca abateri disciplinare in actele normative din domeniul functiei publice si functionarilor publici.

Sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate functionarilor publici sunt:

  a) mustrare scrisa;

  b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni;

  c) suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de la 1 la 3 ani;

  d) retrogradarea in treptele de salarizare sau retrogradarea in functia publica pe o perioada de pana la un an;

  e) destituirea din functia publica.

La individualizarea sanctiunii disciplinare se tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie si consecintele abaterii, comportarea generala in timpul serviciului a functionarului public, precum si de existenta in antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare.

Sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 1 an de la data sesizarii comisiei de disciplina cu privire la savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data savarsirii abaterii disciplinare.

Organele competente sa aplice sanctiunile disciplinare sunt diferentiate in functie de felul si natura sanctiunii ce urmeaza a fi aplicate functionarului public. Astfel, sanctiunea mustrarii scrise se poate aplica direct de catre persoana care are competenta legala de numire in functia publica, dar pentru celelalte sanctiuni prevazute de lege, desi acestea se aplica tot de persoana care are competenta legala de numire in functia publica, aceasta se poate realiza numai la propunerea comisiei de disciplina..

- Pentru inaltii functionari publici se aplica prin decizie a primului ­ministru, prin ordin al ministrului ori, dupa caz, al conducatorului autoritatii sau institutiei publice centrale, la propunerea comisiei de disciplina.

Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnata in scris, sub sanctiunea nulitatii. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneaza intr-un proces-verbal.

Pe perioada cercetarii administrative, in situatia in care functionarul public care a savarsit o abatere disciplinara poate influenta cercetarea administrativa, conducatorul autoritatii sau institutiei publice are obligatia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenta cercetarea sau, dupa caz, de a dispune mutarea temporara a functionarului public in cadrul altui compartiment sau altei structuri a autoritatii ori institutiei publice.

In cadrul autoritatilor sau institutiilor publice se constituie comisii de disciplina. In functie de numarul functionarilor publici din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice, comisia de disciplina se poate constitui pentru o singura autoritate sau institutie publica sau pentru mai multe.

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

In alcatuirea comisiei de disciplina intra un numar egal de reprezentanti desemnati de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice si de catre sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati in sindicat, reprezentantii vor fi desemnati prin votul majoritatii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publica.

Comisia de disciplina poate desemna unul sau mai multi membri si, dupa caz, poate solicita compartimentelor de control din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice sa cerceteze faptele sesizate si sa prezinte rezultatele activitatii de cercetare.

Fiecare comisie de disciplina are un presedinte desemnat de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau, dupa caz, a functionarilor publici.

In cazul constituirii unei comisii de disciplina comune pentru mai: multe autoritati sau institutii publice, aceasta va fi compusa dintr-un numar! egal de reprezentanti ai acestor autoritati sau institutii publice. In acest caz, I presedintele comisiei de disciplina se desemneaza pe baza propunerii comune! a conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice.

Comisia de disciplina pentru inaltii functionari publici este compusa din 5 inalti functionari publici, numiti prin decizia primului-ministru, la propunerea ministrului internelor si reformei administrative.

Comisiile de disciplina sunt competente sa cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare si sa propuna sanctiunea aplicabila functionarilor publici din autoritatile sau institutiile publice respective.

In cazul in care fapta functionarului public a fost sesizata si ca abatere disciplinara si ca infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se suspenda pana la dispunerea neinceperii urmaririi penale, scoaterii de sub urmarire penala ori incetarii urmaririi penale sau pana la data la care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal.

Functionarul public nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ, solicitand anularea sau modificarea, dupa caz, a ordinului sau dispozitiei de sanctionare.

Pentru evidentierea situatiei disciplinare a functionarului public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administreaza. Cazierul administrativ este un act eliberat la solicitarea: functionarului public interesat, a conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, a presedintelui comisiei de disciplina, a altor persoane prevazute de lege si cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public, exceptand acele sanctiuni care au fost radiate in conditiile legii. Eliberarea unui astfel de act este necesara in urmatoarele cazuri:

a) la desemnarea unui functionar public ca membru in comisia de concurs pentru recrutarea functionarilor publici;

b) la desemnarea unui functionar public in calitate de presedinte si membru in comisia de disciplina;

c) la desemnarea unui functionar public ca membru in comisia paritara;

d) la ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici sau categoriei functionarilor publici de conducere;

e) in orice alte situatii prevazute de lege.

Sanctiunile disciplinare se radiaza, de drept, dupa cum urmeaza:

a) in termen de 6 luni de la aplicare - pentru mustrare scrisa;

b) in termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sanctiunile referitoare la diminuarea drepturilor salariale, suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica, trecerea intr-o functie publica inferioara, cu diminuarea cores­punzatoare a salariului;

c) in termen de 7 ani de la aplicare, pentru destituirea din functia publica.

B.  Raspunderea contraventionala, civila si penala in cazul functionarilor publici

Savarsirea unor contraventii, crearea unor pagube institutiei sau savarsirea unor infractiuni in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care un functionar public o ocupa pot atrage dupa sine raspunderea contraventionala, raspunderea civila sau raspunderea penala.

Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se anga­jeaza in cazul in care acestia au savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu.

Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, functionarul public se poate adresa cu plangere la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul autoritatea sau institutia publica in care este numit functionarul public sanctionat.

Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza:

a) pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza;

b) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

c) pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent, unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Exercitarea functiilor in cadrul organelor administratiei publice poate produce daune materiale autoritatii sau institutiei publice in cadrul functionarii publici isi desfasoara activitatea.

Paguba se poate intampla atunci cand functia publica a fost indeplinita in mod defectuos sau nu a fost indeplinita.

Raspunderea civila reprezinta una din formele raspunderii juridice care impune obligatia functionarilor publici vinovati, de a repara, in conditiile legii, prejudiciul provocat institutiei sau autoritatii publice. Este de la sine inteles ca vinovatia nu poate fi luata in discutie daca se constata ca au actionat cauze care inlatura caracterul ilicit al faptei. Obligatia functionarului public de a restitui in termenul legal sumele ce i s-au acordat in mod necuvenit, priveste drepturile salariale ce se platesc acestuia ( salariu de baza, sporuri, indemnizatii, drepturi banesti in timpul delegarilor sau detasarilor, cheltuieli de transport si de cazare etc.)

Obligatia de restituire poate fi, dupa caz, totala sau partiala dupa cum plata efectuata a fost in total sau in parte nelegala.

In al treilea rand, functionarul public din punct de vedere civil pentru pagubele produse tertilor in urma carora autoritatea sau institutia publica a platit daune.

Temeiul raspunderi organelor administratiei publice locale pentru pagubele cauzate de functionarii lor consta in culpa acestor organe de a nu fi supravegheat indeajuns activitatea acestora, astfel incat realizarea functiei publice sa se fi desfasurat normal fara a se produce pagube tertilor.

Astfel organele administratiei publice, potrivit dispozitiilor art. 1000 alin. 3 din Codul civil, vor raspunde in calitate de comitenti pentru prepusii lor.

Tertii pagubiti au posibilitatea de a cere despagubiri de la organele administratiei publice pentru care functioneaza functionarii vinovati, urmand ca aceste organe sa se despagubeasca de la functionarii vinovati, in conditiile legii.

Repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza precum si pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit se dispune de catre conducatorul unitatii sau institutiei publice prin emiterea unui ordin sau dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata, pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent, unor terte persoane, pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.

Impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ.

Dreptul conducatorului autoritatii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie in termen de trei ani de la data producerii pagubei.

Raspunderea penala. Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale.

In cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, conducatorul autoritatii sau institutiei publice va dispune suspendarea functionarului public din functia publica pe care o detine.

Sesizarea pentru comiterea vreunei infractiuni de serviciu de catre functionarii administratiei publice se face din oficiu.

Suspendarea din functie opereaza si in cazul in care s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva functionarului public care a savarsit o infractiune de natura sa-l faca incompatibil cu functia publica pe care o ocupa.

Daca parchetul dispune scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmariri penale in cazurile de mai sus, precum si in cazul in care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal, suspendarea din functie inceteaza. In aceasta din urma situatie, autoritatea sau institutia publica datoreaza drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendarii.

In situatia in care nu sunt intrunite conditiile pentru angajarea raspunderii penale, iar fapta functionarului public poate fi considerata abatere disciplinara, va fi sesizata comisia de disciplina competenta.

De la momentul inceperii urmaririi penale, in situatia in care functionarul public poate influenta cercetarea, persoana care are competenta numirii in functia publica are obligatia sa dispuna mutarea temporara a functionarului public in cadrul altui compartiment sau altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii ori institutiei publice.