Tipologia serviciilor publice

Tipologia serviciilor publice

-Cele mai intalnite criterii de clasificare a SP si structurile pe care de alcatuies aceste criterii se prezinta in continuare.

l. Dupa natura lor, identificam: servicii publice administrative (SPA) si servicii publice industriale si comerciale (SPIC)

-Pana in deceniul al treilea din secolul XX erau cunoscute asa-numitele servicii publice administrative, deoarece ele erau ca obiect o activitate de natura administrativa. Activitatile umane se imparteau in doua mari categorii: activitati administrative, pe care le putea desfasura numai statul / institutiile sale, si activitatile industriale sau comerciale, pe care le indeplineau persoanele private. In realitate, inca din secolul al XIX-lea statul a preluat activitati industriale si comerciale (transportul feroviar, exploatarea liniilor de tramvai, distributia de gaze si electricitate etc.).

-Contradictia intre nivelul de dezvoltare economico-sociala si controlul administrativ al unor sectoare de activitate a dus la solutia concesionarii serviciilor comerciale si industriale de stat catre persoane private, iar diminuarea statului 'jandarm' si instaurarea statului 'providentei' a perrnis din ce in ce mai mult intervenita colectivitatilor locale in activitatile comerciale si industriale si preluarea in gestiune proprie a acestor activitati. Pentru a face distinctia intre SPA si SPIC s-a recurs la urmatoarele criterii:

- criteriul „obiectului“, adica al substantei insesi a activitatii; daca activitatea este comparabila cu aceea a intreprinderii private, se poate considera ca suntem in prezenta unui SPIC (exemplu: activitatea de transport), iar in caz contrar suntem in prezenta unui SPA (exemplu: un serviciu de asistenta sociala);

- modul de finantare a serviciului respectiv: astfel, daca serviciul isi acopera cheltuielile din taxele platite de beneficiari, suntem in prezenta unui SPIC; dimpotriva, daca sursele de finantare vin de la buget central/local, suntem in prezenta unui SPA;

- modul de organizare si functionare: daca regulile sunt derogatorii de la dreptul civil, atunci este vorba de un SPA, in caz contrar fiind vorba de un SPIC. Sunt, evident, servicii publice administrative cele care functioneaza pe baza regulilor de contabilitate/finante publice.

-In teorie s-a pus problema daca pot exista si alte servicii publice in afara de SPA si SPIC; de pilda, acele institutii cu caracter stiintific, cultural sau educativ organizate de societati private, dar avand ca obiect un interes general (stiinta, cultura, educatia). Astfel, se considera ca serviciile publice corporative si/sau generate de organisme de interventie economica sau ordine profesionale, constituie o a treia categorie de servicii publice.

-In literatura de specialitate se intalneste si denumirea „servicii publice sociale“. Aceasta denumire a fost initial utilizata pentru a distinge serviciile publice care aveau ca obiect social unic domeniul educatiei: crese, gradinite, tabere scolare etc. Desi este evident ca obiectul unor asemenea servicii are caracter social, totusi trebuie luate in considerare si celelalte doua criterii si anume, modul de finantare si modul de functionare.

2. Dupa modul in care se realizeaza interesul general, deosebim :

a) servicii publice al caror scop este satisfacerea directa si individuala a cetatenilor;

b) servicii publice care ofera avantaje particularilor in mod indirect;

c) servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu.

3. Dupa raporturile cu serviciile private, putem remarca:

a) servicii monopolizate;

b) servicii pe care administratia publica le exercita in paralel cu persoane autorizate;

c) servicii publice exercitate de persoane private, autorizate sub controlul unei autoritati a administratiei publice.

4. Dupa posibilitatea delegarii serviciilor:

a) servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autoritatile publice nu le pot incredinta altor persoane (protectia civila, autoritatea tutelara, starea civila);

b) servicii publice care pot fi delegate altor persoane (salubritate, ecarisaj, iluminatul stradal, deratizare).

5. Din punct de vedere al importantei sociale:

a) servicii publice vitale (alimentare cu apa, canalizare, termoficare);

ANALIZA: Importanta guvernarii corporative ANALIZA: Regulamentul, directiva decizia; Recomandari, avize - izvoare secundare de drept

b) servicii publice facultative (amenajare parcuri si locuri de distractii, centre de informare) etc.

6. In raport cu colectivitatile publice de care depind, distingem:

a) Servicii publice interne si extrateritoriale. Intr-o maniera generala, toate serviciile sunt in cadrul geograf'ic al statului, dar sunt unele care se prelungesc in exterior (de exemplu: afacerile externe au o administratie centrala si organe si agenti in exterior, serviciul marina-aviatie, care se ecuta in afara granitelor). Cu toate acestea, distinctia prezinta putin interes din punct de vedere al structurii generale si al regulilor de functionare a serviciilor;

b) Serviciile civile si cele militare. Cele din urma sunt supuse unei discipline foarte stricte, organizate si conduse dupa reguli care, partial, le sunt proprii. In multe tari ele dispun, chiar in timp de pace, de puterea de rechizitie a oamenilor obligati sa petreaca un anumit timp sub drapel si de anumite puteri de rechizitie a bunurilor.

7. Dupa gradul de cuprindere / aria de manifestare a interesului, distingem:

a) servicii de importanta nationala, organizate la scara intregului teritoriu;

b) servicii locale, organizate la scara colectivitatilor teritoriale judetene, municipale, orasenesti sau comunale.

In Europa, sub influenta Frantei, coordonarea generala a serviciilor locale si de stat apartine executivului intr-o unitate administrativa mai vasta si anume: prefectul este ajutat de agenti, birouri, servicii. In Spania, acesta se numeste guvernator civil, in Belgia, guvemator de provincie, in Germania, presedinte de district.

Dupa regulile juridice aplicabile se pot distinge:

a. servicii publice care functioneaza in regim administrativ (cand serviciile publice sunt organizate si functioneaza ca autoritati administrative, precum si ca organisme aflate sub autoritatea acestora);

b. servicii publice care functioneaza in regim mixt, de drept privat si de drept administrativ (serviciile publice concesionate in baza unui contract administrativ).

9. Dupa agentii care realizeaza / presteaza servicii, se deosebesc :

a. servicii realizate de organe sau autoritati ale administratiei publice (ministere, departamente, directii, oficii, servicii desconcentrate, serviciile din primarii si din consiliile judetene);

b. servicii realizate de institutii   publice (scoli,   universitati, spitale, Radio Televiziune);

c. servicii realizate de regii (organisme distincte coordonate de catre autoritati publice);

d. servicii realizate de companii nationale;

e. servicii realizate de institutii publice cu statut special;

f. servicii de utilitate publica realizate de catre organisme neguvernamentale (asociatii si fundatii, infiintate de catre particulari si care desfasoara o activitate de interes public, cu scop nelucrativ).

g. servicii servicii publice concesionate initiativei particulare (in domeniile pe care legea le stabileste).

10. In practica internationala se utilizeaza clasificarea bunurilor si serviciilor dupa

natura acestora, modul de folosire, procesul tehnologic, organizare si finantare, actiune cunoscuta sub denumirea de Clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN). Din acest punct de vedere, serviciile publice sunt incadrate pe sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe si clase, dupa cum urmeaza (extras): 75 Administratie publica si aparare; asistenta sociala obligatorie 751 Administratie generala. 7511 Activitati de administratie generala. 7512 Administrarea activitatii organismelor care actioneaza in domeniul ingrijirii sanatatii, invatamantului, culturii si al altor activitati sociale, cu exceptia asistentei sociale obligatorii. 7513 Administrarea si sustinerea activitatilor economice. 7514 Activitati auxiliare pentru guvern.7515 Administrarea activitatilor pentru protectia mediului inconjurator. 752 Servicii pentru societate: 7521 Activitati de afaceri externe. 7522 Activitati de aparare nationala. 7523 Activitati de justitie. 7524 Activitati de ordine publica. 7525 Activitati de protectie civila. 9500 Activitati ale personalului angajat in gospodarii personale. .9900 Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale.

-Romania a adoptat Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala (CAEN) inca din anul 1990, ceea ce a permis identificarea tuturor activitatilor si unificarea denumirilor, sistematizarea si codificarea lor si pe aceasta baza posibilitatea utilizarii sistemelor informatice de prelucrare si analiza a datelor, conectarea la structurile internationale de tipul tabelelor input-output si la Sistemul Conturilor Nationale.